La 18 luni citea ziarul, la 16 ani a absolvit Harvard-ul şi a murit şomer

La 18 luni, citea ziarul New York Times, pînă la vîrsta de opt ani învăţase opt limbi străine, iar la 16 ani a absolvit Harvard-ul. Este vorba despre William James Sidis, considerat drept cel mai inteligent om care a trăit vreodată.

Născut în 1898 într-o familie de intelectuali, William James Sidis a fost un geniu care a impresionat comunitatea ştiinţifică internaţională cu abilităţile sale matematice şi lingvistice.

Tatăl său, profesor de psihologie la Universitatea Harvard, a considerat că pasiunea pentru învăţătură trebuie să le fie inculcată copiilor la vîrste foarte fragede. Mulţumită eforturilor tatălui său şi inteligenţei sale extraordinare (se estimează că a avut un IQ între 250 şi 300, în vreme ce IQ-ul unei persoane normale este cuprins între 90 şi 115), William James Sidis a realizat performanţe extraordinare.

Putea vorbi şi scrie în 40 de limbi străine

La vîrsta de doi ani putea citi în limba engleză, iar la patru ani scria în franceză. Pînă la opt ani învăţase opt limbi străine (latina, greaca, franceza, rusa, germana, ebraica, turca şi armeana), după care a creat de la zero o nouă limbă, pe care a intitulat-o Vendergood. Mai tîrziu, avea să vorbească nu mai puţin de 40 de limbi străine.

A intrat la Harvard la vîrsta de doisprezece ani şi a absolvit prestigioasa universitate la vîrsta de 16 ani, în 1914. Desi toata lumea i-a prezis la absolvire un viitor spectaculos, lucrurile n-au stat tocmai aşa. Între 1915 şi 1919 a lucrat ca profesor de matematică la o universitate din Texas, după care s-a decis să renunţe la cariera academică.

Arestat pentru că era socialist

A fost arestat în 1919, după ce a participat la o paradă socialistă în Boston, care s-a încheiat cu violenţe. A fost condamnat la 18 luni de închisoare, însă părinţii săi au reuşit să înlocuiască această pedeapsă cu un an petrecut într-un sanatoriu din New Hampshire. În timpul procesului, s-a declarat a fi un socialist şi un oponent al Primului Război Mondial.

Din 1921 a început să lucreze cu maşini de calcul, o slujbă aflată mult sub capacităţile sale intelectuale. S-a distanţat tot mai mult de părinţii săi. În tot acest timp, a scris lucrări de specialitate care au variat de la cosmologie la istoria nativilor americani. A murit şomer, în 1944, în urma unei hemoragii cerebrale. Avea 46 de ani.

Sursa: Obiectiv.info