Pariaţi pe Uniunea Europeană! (II)

În articolul precedent am propus să pariaţi pe ideea că integrarea în Uniunea Europeană va asigura modernizarea Republicii Moldova şi un trai de viaţă decent locuitorilor săi. În materialul de faţă vom aduce argumente în plus care să susţină că cine va paria astfel va cîştiga.

În prezent, UE este principalul partener comercial al Republicii Moldova, acoperind circa 50% din comerţul extern al ţării. Dacă, în anul 1997, volumul comerţului exterior al Republicii Moldova cu UE constituia mai puţin de 50% din volumul de comerţ cu ţările CSI, în momentul de faţă, volumul de comerţ dintre Moldova şi UE a crescut de 6,5 ori, este net superior faţă de cel cu CSI şi mai mare cu peste 40%.

Comportamentul imprevizibil al Federaţiei Ruse faţă de exportatorii din Republica Moldova, standardul dublu aplicat prin favorizarea unor agenţi economici în raport cu alţii, şi chiar a unor unităţi administrativ-teritoriale din Moldova faţă de altele, au avut urmări nefaste asupra producătorilor autohtoni. Pierderile de zeci de miliarde de lei suportate de aceştia i-au determinat să caute alte segmente de piaţă, orientîndu-se spre Uniunea Europeană şi au cîştigat.

În timp ce Rusia distruge sectorul agrar prin embargouri impuse în mod nejustificat, Uniunea Europeană aloca fonduri generoase dezvoltării acestui domeniu. În plus, exportul spre UE va creşte în următorii ani, datorită condiţiilor favorabile de comerţ liber formate, dar şi procesului de asociere al Republicii Moldova cu UE.

Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu UE va facilita accesul la o piaţă de peste 500 milioane de consumatori, din 28 ţări membre ale UE şi Turcia, dar şi acţiuni legate de modernizarea agriculturii şi dezvoltarea regională a ţării.

După semnarea acordului, producătorii autohtoni au posibilitatea de a livra în statele UE, fără achitarea taxelor, 1.000 de tone de roşii, 220 de tone de usturoi, 5.000 de tone de struguri proaspeţi, 20.000 de tone de mere, 5.000 de tone de prune, 500 de tone de suc de struguri. De asemenea, cu scutirea componenţei ad valorem a taxei de import, vor fi produse precum: castraveţi, anghinare, dovlecei, portocale proaspete, clemetine, mandarine, lămîi, pere, caise proaspete, vişine „prunuscerasus”, cireşe, nectarine şi piersici proaspete.

De asemenea, pentru o serie de produse va fi aplicat mecanismul anti-circumvenţie care are drept obiectiv protejarea pieţei UE de posibile reexporturi de produse din ţări terţe, sens în care stabileşte volume indicative anuale pentru exportul în UE, însă acestea pot fi modificate în baza argumentării creşterii potenţialului de producere în Republica Moldova. Produsele din aceasta categorie sînt: carne de porc - 4.500 tone, carne de pasare - 600 t, produse lactate - 1.700 t, ouă în coajă - 7.000 t, ouă şi albuşuri - 400 t, grîu şi făină - 75.000 t, orz şi făină - 70.000 t, zahăr - 130.000 t, cereale prelucrate - 2.500 t, ţigări - 1.000 t sau 1 miliard de bucăţi, zahăr prelucrat - 4.200 t, porumb dulce - 1.500 t.

Deşi cantităţile par mici, experţii ne aduc la cunoştinţă că sînt în concordanţă cu puterea de export a producătorilor autohtoni pe piaţa UE.
Pentru protejarea producătorilor autohtoni, în primii trei ani de la semnarea Acordului de Asociere, pe piaţa moldovenească nu vor avea acces, în condiţii preferenţiale, decît berea şi ciocolata europeană. Alte produse europene, precum carnea şi lactatele vor putea fi importate în Republica Moldova abia peste trei ani, iar merele peste zece ani.
În acelaşi timp, prin intermediul UE, Republica Moldova va lua cunoştinţă de conceptul de comerţ echitabil, care, aşa cum a fost definit pe site-ul oficial al UE, presupune:

• stabilirea unui preţ echitabil care să acopere costurile de producţie şi de trai în mod durabil, precum şi posibilitatea efectuării în avans a unor plăţi parţiale în favoarea producătorilor;

• stabilirea unor relaţii pe termen lung între producători şi distribuitori; 
• transparenţă şi trasabilitatea de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare; 
• respectarea convenţiilor de bază ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), în special în ceea ce priveşte munca decentă, libertatea sindicală şi normele de lucru; 

• respectarea drepturilor omului, respectarea mediului şi a metodelor tradiţionale; 
• consolidarea capacităţilor de producţie şi dezvoltarea accesului producătorilor pe piaţă; 

• sensibilizarea părţilor implicate şi a consumatorilor cu privire la modul de funcţionare şi la obiectivele comerţului echitabil; 

• instituirea unui proces de certificare; 

• evaluarea impactului activităţilor comerciale. 

Oare, ţara noastră îşi poate permite să rateze beneficiile rezultate din accesul la o astfel de piaţă care satisface şi cele mai exigente pretenţii, şi care, aşa cum spuneam anterior, numără peste 500 de milioane de consumatori, în comparaţie cu una de doar 172 milioane de consumatori, adică Uniunea Vamală, cu care Republica Moldova are deja încheiat Acord de Liber Schimb, şi, deci, nu mai are nimic de cîştigat? Pentru că aderarea la Uniunea Vamală nu va oferi pieţe suplimentare de desfacere, ci le va restricţiona pe cele existente.

Acordul de Asociere cu UE nu interzice şi nu afectează sub nici o formă Acordul de Liber Schimb cu CSI. În schimb, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală va anula imediat toate facilităţile comerciale acordate de UE şi va fi imposibilă constituirea de zone de comerţ liber între Republica Moldova şi alte ţări.

Moldova Suverană