În ziua de 14 Noiembrie, Parlamentul European (PE) a adoptat o nouă Rezoluție extrem de critică faţă de guvernarea Republicii Moldova. Rezoluția a fost adoptată după ce europarlamentarii au dezbătut un Raport în care a fost evaluată punerea în aplicare a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (UE).

Raportul dezbătut în PE a fost elaborat în urma întîlnirilor cu autoritățile de la Chișinău, cu liderii opoziției, membrii societății civile, dar și cu reprezentanți ai Comisiei Europene. Potrivit Comisiei pentru afaceri externe din cadrul PE, în Republica Moldova au existat şi evoluții pozitive în mai multe domenii. Sînt subliniate, în special, acțiunile luate pentru îmbunătățirea sectorului financiar, astfel încît să fie micșorate riscurile unei repetări a fraudei bancare. Cu toate acestea, evoluțiile au fost umbrite de mai multe aspecte, printre care se numără anularea rezultatelor alegerilor pentru Primăria Chișinău, schimbarea sistemului de vot, presiunea asupra opoziției, dar și monopolizarea instituțiilor mass-media.

PE solicită continuarea alocării fondurilor pentru sprijinirea societății civile și a mass-mediei independente din Moldova, precum a autorităților locale, inclusiv prin intermediul unor noi parteneriate și proiecte de dezvoltare.

„Se reamintesc clauzele de suspendare a acordurilor UE-Moldova, în special articolele 2 și 455 din AA, precum și referințele anticorupție și de combatere a spălării banilor legate de liberalizarea vizelor”, se mai menționează în textul rezoluție.

„PE își exprimă preocuparea cu privire la indiciile privitoare la o nouă reducere a spațiului de acțiune pentru societatea civilă din țară și invită autoritățile să stopeze imediat acțiunile penale nejustificate sau disproporționate, dintre care unele au fost declanșate de acuzații inventate, și acțiunile de justiție selectivă împotriva opozanților politici, a avocaților acestora și/sau a familiilor lor.”

Autorii rezoluției critică faptul că „monitorizarea proceselor de către statele membre ale UE sau de către delegația SEAE (Serviciul European de Acţiune Externă) este tot mai des împiedicată prin excluderea publicului din sala de judecată.” „Își exprimă, în mod special, preocuparea cu privire la acțiunile care vizează apărători ai drepturilor omului, judecători independenți precum Domnica Manole și Gheorghe Bălan, jurnaliști și persoane care critică Guvernul sau pe președintele Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc.”

În Rezoluţie se mai precizează că „orice decizie privind viitoarele plăți din asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova trebuie să aibă loc numai după alegerile parlamentare și cu condiția ca acestea să se desfășoare în conformitate cu standardele internaționale. Printre cele patru măsuri propuse drept reacție la evoluțiile antidemocratice din RM se numără și reamintirea clauzelor de suspendare a acordurilor dintre UE și RM, inclusiv referințele anticorupție și de combatere a spălării banilor”

Totodată, PE cere publicarea rapoartelor Kroll în totalitate și constată cu îngrijorare că „ancheta asupra acestui caz a fost condusă destul de ineficient”. Atenționează că instanțele judiciare trebuie să examineze cu promptitudine cazurile aflate în curs sau în curs de investigare, „în special cele ale lui Ilan Șor, în cadrul audierilor deschise”. În plus, în premieră pentru această guvernare de la Chişinău, „Parlamentul European recomandă Consiliul Europei (CoE) să ia în considerare sancțiunile personale, iar statelor membre relevante ale UE - să ofere sprijin pentru anchetă.”

Anterior, în luna Iulie, cu votul a 343 de europarlamentari, în PE a mai fost adoptată o altă Rezoluție referitoare la criza politică din Moldova ca urmare a invalidării alegerilor locale de la Chișinău. Atunci PE şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la concentrarea puterii politice și economice în mîinile unui grup restrîns de persoane, deteriorarea statului de drept, a standardelor democratice și a respectării drepturilor omului, politizarea excesivă a instituțiilor statului, corupția instituţionalizată, anchetarea insuficientă a fraudei bancare din 2014 și pluralismul limitat al mijloacelor de informare în masă.