UE, Cehia şi…ProRuralInvest. Încă un proiect încheiat cu succes în Moldova

Luni, 30 Iunie, în incinta Hotelului Jolly Alon din Capitală s-au desfăşurat lucrările conferinţei de finalizare a Proiectului „Suport în utilizarea remitenţelor pentru crearea noilor afaceri şi a locurilor de muncă”. La eveniment au participat Viorel Gherciu, preşedintele ONG ProRuralInvest, Martina Kratochviloa, administrator de Proiect, „Caritas” Republica Cehă, Elena Anghel, coordonator ProRuralInvest regiunea Centru, Ion Mihăilă – Nord, Larisa Anghel – Sud, Diana Cheianu-Andrei, evaluator extern al Proiectului, precum şi trei tineri întreprinzători privaţi de succes şi beneficiari ai Proiectului – Mihail Bugai, crescător de prepeliţe din satul Şuri, raionul Drochia, Andrei Becciev, întreprinzător în agricultură şi salubrizare, şi Ghenadie Culicovschi, producător de brichete din deşeuri agricole.

Implementatorii Proiectului au fost „Caritas” din Cehia şi ProRuralInvest din Moldova, iar finanţarea acestuia a fost asigurată de UE, Cooperarea Cehă pentru Dezvoltare. Durata derulării a fost de 3 ani, în 28 de raioane din regiunile Nord, Centru şi Sud ale ţării, cu excepţia raioanelor Orhei, Teleneşti, Rezina şi Şoldăneşti. Grupurile ţintă ale Proiectului au fost migranţii şi beneficiarii de remitenţe.

Înainte de a vă bombarda cu cifre, date statistice, să vă spun despre ce-i vorba, cu ce se ocupă permanent ProRuralInvest şi ce a făcut în cazul acestui proiect cu sprijinul amintit mai sus! Practic, ProRuralInvest se ocupă cu pregătirea tinerilor, dar nu doar a lor, ca să devină antreprenori. Îi învaţă cum să deschidă o afacere, să identifice ideile cele mai optime ale viitoarei afaceri, să şi-o planifice– planul de marketing, calcule financiare, despre sursele de finanţare, gestionarea afacerii (contabilitate şi impozitare), cum să şi-o înregistreze legal etc.

Demn de reţinut este faptul că ProRuralInvest oferă astfel de asistenţă pentru absolut orice tip de afacere, în corespundere cu ceea ce-şi doreşte orice tînăr întreprinzător. În cadrul acestui Proiect, aşa cum spuneam mai sus, grupurile ţintă au fost migranţii, cei care aleg să revină în ţară, şi beneficiarii de remitenţe. Sînt destui cei care revin în ţară cu bani cîştigaţi în străinătate, dar şi mai mulţi sînt cei care trimit familiilor lor din Moldova sume însemnate de bani. În cele mai multe cazuri, aceşti bani sînt destinaţi consumului, care uneori poate fi excesiv, inutil. Posesorii banilor fie că îi investesc în afaceri păguboase, „după ureche”, fie că vor să demareze o afacere în regulă şi nu ştiu, fie că îşi achiziţionează din abundenţă lucruri de preţ inutile – maşini de lux etc. Aici intervine ProRuralInvest cu proiectele sale europene!

Practic, coordonatorii de proiecte şi ceilalţi colaboratori ai ProRuralInvest, printr-un veritabil tur de forţă, au demarat permanent ample acţiuni naţionale de informare, în scopul atragerii doritorilor de a-şi deschide o afacere în proiectele de iniţiere. Astfel, au fost distribuite materiale de informare în ziarele raionale şi centrale, la posturile de radio, prin internet, a fost editat Ghidul „Oportunităţi de afaceri” într-un tiraj de 4.000 de exemplare, broşuri, pliante etc.

Numai în contextul Proiectului recent finalizat, au fost instruite un număr de 1.185 de persoane din numărul de 900 planificate iniţial. Beneficiari finali planificaţi pentru a începe o afacere au fost 150, dar numărul lor real a fost de 159 de persoane care şi-au început activitatea efectivă de întreprinzători privaţi. Dintre aceştia, migranţii care şi-au deschis o afacere reprezintă 34%, iar beneficiarii de remitenţe – 66%, reprezentînd 33% femei şi 67% bărbaţi.

Domeniile de afaceri spre care s-au îndreptat participanţii la Proiect sînt agricultura, comerţul, industria alimentară şi realimentară, agrement şi sport, giuvaergerie etc. Cele 59 de companii au creat 487 de noi locuri de muncă, faţă de cele 450 planificate la începutul derulării Proiectului. În acest context, a existat un suport pentru înregistrarea de 183 de întreprinderi – gospodării ţărăneşti, SRL-uri etc. – dintre care 58 la Nord, 50 la Centru şi 75 la Sud, fiind, de asemenea, elaborate şi 171 de planuri de afaceri.

Pentru documentări la faţa locului, pentru ca participanţii la Proiect – tinerii afacerişti – să vadă modele de reuşită similare în locuri unde au mai fost derulate astfel de acţiuni, au fost efectuate 3 vizite de studiu în România, la obiective similare cu intenţiile de afaceri ale cursanţilor.

Investiţiile totale ale afacerilor au fost în sumă de 38.960.572 MLD. Remitenţele au constituit 13.906.064, sursele proprii – 7.551.561, creditele din bănci sau alte surse – 11.351.164 şi granturi – 6.151.783.

Ce înţelegem din toate aceste informaţii? Acum, cînd Moldova a semnat cele două Acorduri de Asociere cu UE, cînd sîntem deja în antecamera civilizaţiei europene, trebuie să fim optimişti şi siguri că astfel de proiecte se vor înmulţi considerabil, că vor ajunge în absolut toate satele moldoveneşti, că UE ajută Moldova ca să creeze condiţii atractive pentru absolut tot cei care vor să revină în ţară şi să-şi deschidă o afacere, dar şi pentru familiile rămase acasă ale celor care trimit remitenţe.

Mihai CONŢIU