Comandant NATO: Sîntem preocupaţi de riscul unei intervenţii ruse

Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianţa Nord-Atlantică este "foarte preocupată" de riscul unei ameninţări la adresa regiunii separatiste Transnistria, afirmă generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, citat de NBC News.

"Efectivele ruse staţionate la frontiera estică a Ucrainei sînt foarte numeroase şi sînt pregătite de operaţiuni", a declarat generalul Philip Breedlove, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică este "foarte preocupată" de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste Transnistria, care oficial aparţine Republicii Moldova.

"Există suficiente trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei pentru a fi trimise în Transnistria dacă se ia această decizie; acest lucru este foarte îngrijorător. Rusia se comportă mai mult ca un adversar decît ca partener", a subliniat Breedlove.

În paralel, ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubii, a avertizat că armata rusă este pregătită să atace Ucraina în "orice moment", pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean. "Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sînt mobilizate la frontiere şi sînt pregătite să atace în orice moment", a declarat Andrei Parubii, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.

Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.

Guvernul rus nu a discutat despre eventuala alipire a Transnistriei

Guvernul rus nu a discutat despre posibilitatea ca regiunea separatistă transnistreană să intre în componenţa Federaţiei Ruse, a declarat, luni, vicepremierul Dmitri Kozak, relatează agenţia Itar-Tass, în ediţia online. "Guvernul nu a discutat cu mine această problemă", a afirmat vicepremierul rus.

Numit în funcţia de vicepremier în 2012, Dmitri Kozak este autorul memorandumului privind soluţionarea conflictului transnistrean propus de Vladimir Putin în 2003, care prevedea federalizarea Republicii Moldova.

Declaraţia intervine după ce presa a anunţat săptămîna trecută că preşedintele Parlamentului regimului separatist de la Tiraspol, Mihail Burla, cerut Moscovei, într-o scrisoare trimisă Dumei de Stat, să analizeze posibilitatea includerii regiunii separatiste în componenţa Federaţiei Ruse. Solicitarea a avut loc în contextul în care preşedintele rus Vladimir Putin a semnat săptămîna trecută acordul prin care peninsula Crimeea intră oficial în componenţa Rusiei.

În acest context, mai mulţi oficiali şi-au exprimat temerea că Rusia ar avea în vedere o acţiune în regiunea transnistreană, parte a Republicii Moldova, pentru a destabiliza Chişinăul, înaintea semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

De altfel, preşedintele regimului separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, s-a aflat săptămîna trecută într-o vizită la Moscova, pentru discuţii privind situaţia din regiunea transnistreană. Vicepremierul Dmitri Rogozin, emisarul special al Kremlinului în dosarul transnistrean, anunţase o şedinţă specială a Guvernului rus pe această temă, însă presa a scris ulterior că aceasta s-a transformat în simple consultări între Şevciuk şi Rogozin.

Rusia dispune de un contingent militar în regiunea separatistă în urma conflictului din 1992, pe care refuză să-l retragă, în pofida angajamentului asumat în 1999. Moscova participă, de asemenea, la misiunea de pacificare din regiune şi este mediator în procesul de negocieri în formatul "5+2" privind soluţionarea conflictului transnistrean, din care, în afară de Chişinău şi Tiraspol, mai fac parte Ucraina şi OSCE, iar SUA şi UE ca observatori.

Trupe ruse au efectuat exerciţii militare în Transnistria

Trupe ruse au efectuat exerciţii militare în Transnistria a anunţat vineri un purtător de cuvînt al armatei ruse, în contextul în care R. Moldova se teme de repetarea scenariului ucrainean pe teritoriul său. Purtătorul de cuvînt al Districtului Militar de Vest, colonelul Oleg Koşcetkov, a declarat că aceste manevre au ca scop să antreneze trupele în vederea unui evetual atac inamic. În cadrul scenariului acestor exerciţii "una dintre principalele sarcini ale trupelor de menţinerea păcii a fost să asigure apărarea civililor în zone de luptă", a declarat el, citat de agenţia Interfax.

Aceste exerciţii au fost efectuate în contextul în care preşedintele moldovean Nicolae Timofti şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la o eventuală repetare a scenariului din Crimeea în ţara sa şi a anunţat că preşedintele Parlamentului din Transnistria a cerut Moscovei, după modelul din Crimeea, alipirea la Rusia.

Republica Moldova, o ţară în care majoritatea populaţiei vorbeşte limba română, are în partea de est o zonă locuită de minorităţi ruse şi ucrainene - Transnistria. Această regiune s-a despărţit de Chişinău, cu susţinerea Moscovei, în urma unui război, în 1992, după un an de la dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice, însă independenţa acesteia nu a fost recunoscută de nicio ţară. Rusia menţine, de atunci, militari în regiune, împotriva voinţei Guvernului moldovean şi în pofida unui angajament asumat în 1999 de a le retrage.

Merkel i-a cerut lui Putin să nu destabilizeze R. Moldova

Cancelarul german Angela Merkel i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o discuţie la telefon, să nu încerce să destabilizeze Republica Moldova, a anunţat, luni, purtătorul de cuvînt al Guvernului de la Berlin, Steffen Seibert, relatează The Wall Street Journal, în ediţia online. Declaraţia intervine pe fondul temerilor că, după anexarea peninsulei Crimeea, Rusia ar avea în vedere o acţiune în regiunea separatistă transnistreană. Preşedintele Parlamentului de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis săptămîna trecută o scrisoare Dumei de Stat, în care cere Moscovei să analizeze posibilitatea anexării Trasnistriei la Federaţia Rusă.

Purtătorul de cuvînt al Guvernului de la Berlin a mai afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel au salutat în discuţia telefonică de duminică decizia privind trimiterea unei misiuni a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în Ucraina. Cele 57 de state membre ale OSCE au ajuns la un acord, vineri seară, privind trimiterea unei misiuni de observatori în Ucraina, Rusia renunţînd la contestarea iniţiativei. Ulterior, Rusia a anunţat că susţine această decizie, subliniind că observatorii internaţionali nu vor avea acces în Crimeea, regiune anexată de Moscova.

Sursa: Mediafax