Ca urmare a prăbuşirii NAFTA (Acordul Nord-American de Comerţ Liber), va lua sfîrşit perioada de linişte de la hotarele americane, care a ţinut aproape 200 de ani. Adversarii SUA, fără îndoială, vor face uz de situaţia creată pentru a slăbi influenţa Washingtonuluiu.

În aprilie 2005, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a numit destrămarea URSS drept „o mare catastrofă geopolitică a secolului” şi „tragedie” pentru Rusia. În veacul curent, SUA se poate confrunta cu o tragedie de proporţii şi mai mari, arată un articol din publicaţia americană The National Interest.

O asemenea catastrofă ar putea fi dispariţia statutului unic al SUA de singura ţară din lume care nu s-a ciocnit cu conflicte serioase de-a lungul frontierelor sale. Nici un alt stat din lume nu şi-a permis un asemenea lux. Franţa, Germania, Rusia, Marea Britanie şi alte ţări întotdeauna s-au aflat în vecinătate cu state mai mult sau mai puţin ostile. Această vecinătate deseori a fost însoţită de conflicte deschise. Bunăoară, în Asia de Sud un exemplu de duşmănie poate fi cel dintre India şi Pakistan, acesta complicîndu-se cu o rivalitate crescîndă dintre India şi China vecină. În Asia de Est, o confruntare de demult există între China şi Japonia şi acestea sînt doar cîteva din multiplele exemple de divergenţe transfrontaliere.

Statele Unite s-au pomenit într-o absolut altfel de situaţie. SUA sînt situate în centrul continentului nord-american, la nord se învecinează cu Canada slab populată, iar la sud – cu Mexic. SUA nu s-a confruntat cu acele probleme care apar la hotarele altor ţări. Potrivit unor politologi americani, SUA dispune de o situare geografică favorabilă, deoarece se mărgineşte cu state „care cel mai mult probabil vor rămîne la fel de prietenoase”.

Toate acestea au avut temei pînă nu demult, cînd prăbuşirea Acordului Nord-American de Comerţ Liber (NAFTA) a schimbat starea de lucruri. Motivul constă în faptul că relaţiile între Mexic, Canada şi SUA au devenit foarte tensionate, în special din cauza poziţiei oficiale a Washingtonului faţă de vecinii săi. În decembrie 2017, ministrul Comerţului al SUA, Wilbur Ross, a declarat că căderea înţelegerilor NAFTA va avea urmări distrugătoare pentru economia Mexicului şi va crea „mari probleme pentru Canada”, de aceea ambele state trebuie „să-şi vină în fire şi să încheie o afacere rezonabilă”.

Cele cinci runde de negocieri în privinţa NAFTA, desfăşurate în anul 2017, au arătat că în prezent s-a creat o nouă realitate în sfera comercială, producîndu-se modificări şi în climatul politic. În ceea ce ţine de comerţ, atunci Canada şi Mexic au obţinut rapid extinderea legăturilor cu Uniunea Europeană şi China, însă principalul este că a apărut posibilitatea schimbării situaţiei politice în Mexic. În iulie 2018 în Mexic vor avea loc alegeri. Pentru prima dată în ultimele decenii ar putea cîştiga candidatul antiamerican la funcţia de preşedinte, Andres Manuel Lopez Obrador. Ultimele sondaje indică că acesta îşi devansează concurenţii cu 5-20%.

Succesul candidatului antiamerican poate fi asigurat din contul mai multor factori. În primul rînd, mişcarea antiamericană a fost alimentată şi consolidată de poziţia fermă a SUA pe marginea NAFTA. În al doilea rînd – preşedintele SUA, Donald Trump, în timpul campaniei sale electorale de nenumărate ori a numit mexicanii „violatori şi comercianţi de droguri”.

Antiamericanismul mexican are rădăcini adînci, fiind legat şi de pierderea Mexicului în Războiul americano-mexican din 1846-1848. După înfrîngere, Mexicul a pierdut o jumătate din teritoriul său, pe care acum se află statele Utah, Nevada, California, o parte din Arizona, New Mexico, Colorado şi Wyoming.

Amintirile despre grelele pierderi niciodată nu i-au părăsit pe cetăţenii Mexicului. Acum aceste amintiri au fost impulsionate de un nou val de ură.

Posibila prăbuşire a NAFTA poate lovi serios economia americană. Numai în agricultură, Canadei şi Mexicului le revine a treia parte din exportul producţiei agrare din SUA. Volumul exportului mărfurilor agrare în Mexic constituie 18 miliarde de dolari, iar în Canada – 23 de miliarde.

Marii producători de automobile din SUA preîntîmpină că prăbuşirea NAFTA va conduce la reducerea masivă a numărului locurilor de muncă şi destabilizarea lanţurilor tehnologice. Oficialităţi din SUA subliniază că nouă milioane de locuri de muncă depind de comerţul şi investiţiile orientate spre Canada. Mai mult de două treimi din statele SUA văd în Canada piaţa de bază pentru mărfurile şi serviciile americane.

O eventuală destabilizare a hotarelor de sud ale SUA poate fi folosită de adversarii Washigtonului, cum ar fi Rusia. Pentru preşedintele rus încordarea de la frontiera de sud a SUA va fi ca şi un cadou.

Iar asta deoarece conducerea rusă conştientizează că Moscova cedează Washingtonului la toate capitolele, cu excepţia forţelor armate, un principiu de bază al politicii externe a Rusiei, la fel ca şi în URSS, rămîne tendinţa de a slăbi orice demonstraţie de forţă şi influenţă a SUA.

La rîndul său, ministrul Afacerilor Externe al Canadei, Chrystia Freeland, este sigură că actualele tratative referitor la NAFTA nu se vor încununa cu succes, iar preşedintele SUA va anunţa rezilierea Acordului. În acest caz Canada va urgenta măsurile de extindere a pieţelor sale de export din contul UE şi Chinei, slăbind relaţii care pe parcursul ultimului sfert de secol deveneau tot mai strînse.

Ca urmare a prăbuşirii NAFTA, va lua sfîrşit perioada de linişte de la hotarele americane, care a ţinut aproape 200 de ani. Adversarii SUA, fără îndoială, vor face uz de situaţia creată pentru a slăbi influenţa Washingtonuluiu. Or, aşa cum a declarat recent fostul consilier superior al preşedintelui SUA, Karl Rove, „distrugerea NAFTA va lovi asupra republicanilor în sfera agrară, industria constructoare de maşini şi va avea impact asupra relaţiilor cu statele vecine… Domnule preşedinte, nu merită!”.

Sursă: Agenţia REGNUM