MINISTRUL GERMAN AL JUSTIŢIEI, DESPRE PERICOLUL SECURITĂŢII CA SCOP ÎN SINE

"NSA poate să îţi citească ideile în timp ce le scrii"

Ministrul german al Justiţiei, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, a luat atitudine în scandalul provocat de dezvăluirea maşinăriei americane de spionaj la scară planetară a comunicaţiilor. Ministrul german a publicat următorul articol în revista Der Spiegel:

„Cu puţin timp înainte ca preşedintele Barack Obama să întreprindă o vizită la Berlin, germanii sunt tot mai preocupaţi de amploarea monitorizării traficului online la nivel mondial de către SUA. „Este oare adevărat, după cum arată mass media, că SUA pot urmări orice formă de comunicaţie pe internet?’’, se întreabă Der Spiegel.

The Guardian şi Washington Post au scris că National Security Agency (NSA) poate obţine acces direct la datele userilor prin aşa-numitul program PRISM. Un ofiţer din spionajul american citat de Washington Post a declarat că NSA poate „să îţi citească ideile în timp ce le scrii.”

Giganţi ai lumii online, precum Facebook sau Google, au reacţionat imediat şi au infirmat aceasta, spunînd că nu vor oferi nici o informaţie în lipsa unei hotărâri judecătoreşti. Dubiile rămân.

Cînd sunt privite în ansamblu, aceste eforturi de a obţine informaţii, dacă ele sunt adevărate, sunt foarte periculoase. În weekend, preşedintele Obama a declarat că este imposibil să ai 100% securitate şi 100% intimitate, cu zero inconveniente.
„Nu împărtăşesc această viziune. Cu cît societatea urmăreşte mai mult şi îşi controlează cetăţenii, cu atît este mai puţin liberă. Într-un stat democratic şi constituţional, securitatea nu este un scop în sine, ci serveşte la apărarea libertăţii”, scrie autorul articolului din Der Spiegel.

America a devenit o altă ţară după atacurile din 11 septembrie 2001. Arhitectura de securitate a fost restructurată drastic. Un scop a fost acela de a aduce împreună toate instituţiile şi de a crea un flux al informaţiilor între agenţiile de securitate. Relaţia dintre libertate şi securitate s-a modificat în detrimentul libertăţii, în special ca urmare a Patriot Act, introdus la cîteva zile după 9/11. Patriot Act se compune dintr-o serie de pachete legislative trecute foarte repede prin Congres. Ele extind circumstanţele în care este posibilă supravegherea şi creează posibilitatea lipsirii de libertate cînd există suspiciunea pregătirii unor atacuri teroriste.

Pentru a sintetiza: pe cît dorim măsuri antiteroriste mai eficiente, dorim şi un echilibru între supraveghere şi intimitate. Patriot Act a redus însă sensibil libertăţile civile ale americanilor. El a fost criticat pe plan internaţional. Preşedintele Obama, specialist în drept constituţional, a fost şi el un critic al restrîngerii libertăţilor. Însă el nu a eliminat niciuna din restricţiile Patriot Act impuse de predecesorul său, George. W. Bush.

Ar trebui să ne aducem aminte că forţa unui stat liberal stă în încrederea cetăţenilor în el. Garanţiile constituţionale protejează aceasta încredere şi urmăresc două obiective: pedepsirea celor vinovaţi şi protejarea celor nevinovaţi sau a celor care sunt suspectaţi pe nedrept de acţiuni ilegale împotriva Guvernului. Acestea sunt principiile adoptate în Germania în 1949, împrumutate din tradiţia Constituţiei americane din 1776.

Suspiciune că exista o supraveghere excesivă a comunicaţiilor este alarmantă şi nu poate fi ignorată. Din acest motiv, deschiderea administraţiei SUA este de importanţă capitală. Toate datele trebuie puse pe masă. Internetul a devenit indispensabil pentru o economie competitivă, pentru circulaţia informaţiei şi pentru apărarea drepturilor omului în regimurile autoritare. Dar încrederea în aceasta tehnologie este pe cale să dispară, din cauza activităţilor de supraveghere.”

„Cei care renunţă la libertate pentru a obţine o mică siguranţă temporară, nu merită nici libertate, nici siguranţă”, a scris Benjamin Franklin.