Consecinţe judiciare ale „urgenţei naţionale” decretate de către Donald Trump în vederea construirii unui zid la frontiera mexicană se conturează deja, iar ele s-au materializat prin depunerea unei plîngeri de către 16 state americane, relatează AFP. Potrivit petiţionarilor, Preşedintele Statelor Unite a ”aruncat ţara într-o criză constituţională prin fapta sa”. În plîngere - depusă Luni la un Tribunal federal în California - se arată că declararea urgenţei contravine unui număr de două dispoziţii constituţionale, şi anume celei care defineşte procedurile legislative şi celei care atribuie Congresului ultimul cuvînt de spus în domeniul finanţării publice.   Petiţionarii pun la îndoială caracterul urgenţei, pe baza unor date publicate de către departamente sau administraţii federale, precum vămile (CBP), care scriu că ”intrările ilegale sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii 45 de ani”. ”Departamentul de Stat recunoaşte că nici o probă credibilă nu stabileşte că terorişti utilizează frontiera de Sud pentru a pătrunde în Statele Unite. Datele federale confirmă că imigranţii au tendinţa de a comite mai puţin infracţiuni decît americanii născuţi în ţară”, se arată în text.  

În plîngere se arată, de asemenea, că Departamentul securităţii Interne a încălcat legea protecţiei mediului prin faptul că nu a evaluat impactul asupra mediului al zidului în California şi New Mexic. În recurs se formulează cererea de a se suspenda declararea urgenţei atît timp cît continuă bătălia judiciară, potrivit cotidianului The Washington Post (WP).

Încă de Vineri, bastioanele democrate din New York şi California au anunţat că urmează să sesizeze Tribunalele. Lor li s-au alăturat în această iniţiativă alte 14 state - şi anume Colorado, Connecticut, Delaware, Hawai, Illinois, Maine, Maryland, Michigan, Minnesota, Nevada, New Jersey, New Mexico, Oregon şi Virginia. În Congres, puternica Comisie Judiciară din cadrul Camerei Reprezentanţilor, aflată sub controlul democraţilor, a anunţat de Vineri deschiderea ”imediată” a unei anchete parlamentare.  

CURTEA SUPREMĂ LA ORIZONT  

Procurorul general al Californiei Xavier Becerra a declarat că statul său şi altele au dreptul să depună această plîngere, deoarece altfel riscă să piardă bani destinaţi unor proiecte militare şi unor ajutoare de urgenţă în caz de catastrofă. Potrivit procurorului, construirea acestui zid frontalier nu are nici un caracter urgent, iar ”cea mai bună dovadă se află probabil în spusele Preşedintelui”.  

Într-adevăr, în conferinţa de presă organizată după ce a luat această hotărîre, Donald Trump a tunat el însuşi: ”aş putea să fac zidul într-un timp mai îndelungat (...). Nu aveam nevoie să fac asta, dar prefer ca asta să meargă repede”. În contextul în care candidaturile se multiplică în tabăra democrată în alegerile primare în vederea alegerilor prezidenţiale din 2020, republicanul speră să-şi galvanizeze baza electorală în problema imigraţiei. Iar o ”gherilă” judiciară poate contribui la acest lucru. El a anticipat-o, în orice caz, şi a integrat încă de Vineri proceduri judiciare împotriva declarării sale a urgenţei naţionale, preconizînd inclusiv ce Tribunal avea să fie solicitat. ”Vom avea, eventual, o hotărîre proastă, iar apoi vom lua altă hotărîre proastă, iar apoi vom ajunge în faţa Curţii Supreme, unde avem o bună speranţă să avem o hotărîre echitabilă şi vom cîştiga la Curtea Supremă”. Încrederea sa în cea mai înaltă jurisdicţie a ţării se explică, fără îndoială, prin prezenţa judecătorilor conservatori pe care i-a numit în componenţa Curţii  

PROMISIUNE ELECTORALĂ  

În cazul în care nu va fi suspendată printr-o hotărîre a Justiţiei, declararea urgenţei naţionale ar urma să-i permită lui Donald Trump să ocolească Congresul, în vederea deblocării fondurilor federale - destinate Pentagonului - şi construirii zidului menit să oprească imigraţia clandestină. În total - şi numărînd şi cele 1,4 miliarde de dolari deblocate de Congres - el ar putea, potrivit Casei Albe, să dispună de aproximativ opt miliarde de dolari în vederea realizării uneia dintre principalele sale promisiuni de campanie.  

Dezacordul dintre tabăra lui Trump şi democraţi a antrenat un "shutdown" (o închidere parţială a Administraţiei) record de 35 de zile. În afară de democraţi, mai mulţi senatori republicani au criticat declararea urgenţei, apreciind că ea creează un precedent periculos şi depăşeşte puterile Executivului. Experţi în drept au criticat decizia Preşedintelui. Însă legea din 1976 care a făcut-o posibilă ”nu dă vreo limită explicită a ceea ce constituie sau nu o urgenţă naţională”, a declarat pentru AFP Jennifer Daskal, o profesoară de Drept la American University. Preşedinţi americani au recurs deja la această procedură, însă în faţa unor ameninţări care păreau mai imediate, precum republicanul George W. Bush după atentatele de la 11 Septembrie 2001 sau democratul Barack Obama în plină epidemie de gripă H1N1. (Sursa: Adevărul.ro)