IN PRAG DE „COLAPS GLOBAL”?

Forumul de la Davos a arătat o dezbinare ce ia amploare între SUA, UE şi statele eurasiatice

La sfîrşit de ianuarie, Davosul elveţian găzduieşte tradiţional Forumul economic internaţional. Acesta s-a desfăşurat într-o atmosferă de temeri crescînde referitor la frînarea globalizării şi chiar distrugerea blocurilor tradiţionale regionale. De aceea, o analiză a discuţiilor din cadrul forumului este valoroasă şi pentru analiza perspectivelor dezvoltării integrării eurasiatice. În acest an, pentru prima dată în ultimii 18 ani forumul a fost vizitat de preşedintele SUA. Discursul lui Donald Trump a descoperit mai multe contradicţii între atitudinile americane şi cele europene faţă de dezvoltarea economiei mondiale. Pe de o parte, preşedintele SUA vrea să pornească o cruciadă împotriva globalismului economic. Însă liderii europeni speră să-şi revendice părerile proprii, uneori contradictorii, asupra „regulilor de joc” în economia mondială.

 

Davos – 2018: „pericolul colapsului”

În discursurile multor participanţi de la Davos accentul în acest an a fost plasat pe parametrii externi. Senzaţia de transformare a orînduirii în lume devine deja un lait-motiv al evenimentelor de acest fel. Totodată, sloganul celui de-al 48 –lea forum de la Davos a a constat în apelul de a crea „un viitor comun într-o lume dezbinată”. Astfel, organizatorii forumului au declarat că sistemul global se poate prăbuşi şi trebuie depuse eforturi pentru a preveni acest lucru.

Forumul a oferit posibilitate ţărilor participante să-şi exprime închipuirea despre principalele probleme globale. Bunăoară, mult mai concrete au devenit aspiraţiile UE la rolul de lider în lumea liberal-democrată. Majoritatea participanţilor la Forum sînt din ţări europene. Iar în acest an a crescut şi numărul reprezentanţilor Africii şi Americii Latine.

La Davos au fost punctate două poziţii contradictorii – internaţionalizarea versus protecţionismul. Translatorul primei poziţii a fost UE prin Franţa şi Germania, iar al celei de-a doua poziţii – SUA. De fapt, la acest forum ideea „America mai întîi de toate” s-a ciocnit cu ideea „Să facem Europa puternică”.

Deoarece examinarea problemelor globale cere un număr maximal de participanţi, sosirea la forum a preşedintelui american a fost calificată pozitiv de către comunitatea internaţională. Însă Donald Trump s-a exprimat în limbaj standard, plasînd SUA deasupra altor state şi organizaţii.

Cu toate acestea, propunerile pe marginea problemelor serioase au rămas necunoscute pentru publicul larg, deoarece în premieră la Davos au fost organizate întîlniri în format închis. Or, pentru că mai întîi de toate Davos este o platformă pentru discuţii, anume luările de cuvînt ale liderilor europeni şi viziunile lor asupra viitorului Europei au fost cele mai importante.

 

Agenda europeană de la Davos

Germania şi Franţa au schiţat la Davos o serie de chestiuni, prima dintre care a fost confirmarea orientării de continuare a cursului integraţionist. De aceea , A. Merkel şi E. Macron au declarat la forum că ţările UE au nevoie de o mai mare cooperare, de un front comun în faţa pericolelor interne şi externe şi trebuie să –şi confirme autoritatea de forţă unică pe arena internaţională. Merkel a punctat clar poziţiile sale, care constau în susţinerea integrării şi combaterea închistării naţionale şi globalismului.

De asemenea, la forum a fost enunţată o declaraţie importantă de către cancelarul german cu privire la soluţionarea conflictelor bazată pe diferite păreri. Este interesant cum va influenţa acest lucru poziţia Germaniei faţă de criza din Ucraina. La rîndul său, Macron a declarat că numai o Europă puternică poate face faţă provocărilor, specificînd în acelaşi timp vulnerabilităţile acesteia în condiţii de criză a globalizării.

Premierul italian, Paolo Gentiloni, a spus că numai UE va putea umple vidul geopolitic odată cu slăbirea SUA. Merkel a indicat că o Europă unită va putea fi consolidată de un fond european de apărare şi renunţarea la obiceiul de a depinde de SUA. Respectiv, UE tot mai puţin vede în SUA un garant al securităţii în regiune.

Interesant este că în pofida UE experţii britanici continuă să creadă că doar solidaritatea atlantică este în stare să fie un garant al securităţii şi au prevenit că alte ţări, mai întîi de toate China, doresc să schimbe orînduirea în lume în folosul lor. În acelaşi timp, o palmă dată autorităţii UE a fost şi criza siriană. Faptul că UE nu a putut propune nici un fel de instrumente funcţionale a arătat că UE nu poate fi un membru cu drepturi depline pentru soluţionarea problemelor internaţionale complicate, şi este mai degrabă un sponsor banal pentru realizarea unor evenimente. Nu întîmplător A. Merkel a menţionat la forum că situaţia din Siria a ieşit de sub control, iar UE nu a fost gata să rezolve problema şi să prevină urmările globale. Apropo, Trump a declarat în context că coaliţia antiteroristă condusă de SUA practic a eliberat teritoriul Siriei şi Iraqului de ISIS.

Trump a indicat că SUA a fost luptătorul principal în lupta împotriva ISIS, ceea ce demonstrează nu doar nerecunoaşterea de către partea americană a meritelor reale ale Rusiei, dar şi ignorarea meritelor partenerilor de coaliţie.

 

Cruciada împotriva globalismului

Evident că o semnificativă problemă de politică externă a UE este relaţia cu SUA în persoana lui Trump. Merkel practic nu şi-a ascuns scepticismul în privinţa relaţiilor UE – SUA, deoarece într-adevăr între părţi s-au acumulat mai multe divergenţe. S-au depistat poziţii absolut diferite pe marginea multor probleme, începînd cu acordurile climatice şi terminînd cu Coreea de Nord. De asemenea, Merkel a spus că UE nu a reuşit să ajungă la o reciprocitate constructivă cu China, Rusia şi India.

Trump a avut la forum o altă opinie, diferită de cea a liderilor UE. El a chemat nu la unire şi internaţionalizare a tuturor tipurilor de activitate, ci la investirea în SUA, subliniind că anume acum pentru aceasta sînt cele mai bune condiţii.

De asemenea, preşedintele SUA a indicat că este mai profitabil să fie încheiate acorduri bilaterale şi nu înţelegeri comerciale de proporţii, care nu vor permite acţiuni flexibile şi revendicarea propriilor interese. Nu este de mirare că experţii europeni au numit alocuţiunea lui Trump „cruciadă împotriva globalismului”.

Astfel, la forum a devenit clar că SUA nu este gata de compromis şi nu va renunţa la ideea de a-şi proteja interesele americane în toate direcţiile, folosind toate instrumentele, inclusiv comerciale şi fiscale. În al doilea rînd, ideea securităţii globale nu poate fi realizată pentru că există păreri diferite, diverse atitudini care ţin de poziţionarea ţării pe arena internaţională.

Cu toate acestea, este evidentă neîncrederea din partea UE şi SUA pentru centre în devenire cum ar fi China, Rusia, India. Lumea este dezbinată, iar UE şi SUA, care tind să ajungă singurul lider liberal-democrat în lumea democrată, prima democraţie, nu sînt gata de o colaborare în deplină măsură nici la nivel reciproc, nici cu alţi actori.

Totodată, la forum a devenit clar faptul că războiul sancţiunilor împotriva Rusiei va continua. În esenţă, Davos a confirmat poziţia oficială a UE pentru Rusia şi China, de aceea revenirea la un format de reciprocitate între părţi în perspectivă nu se întrevede.

Natalia ERIOMINA, doctor în ştiinţe politice, docent la catedra de cercetări europene în cadrul Universităţii de Stat din Sankt-Petersburg

După Eurasia Expert

Socialmai mult
23.02.18 - 18:28
23.02.18 - 18:28
23.02.18 - 17:37
23.02.18 - 13:26
23.02.18 - 13:23
23.02.18 - 13:17
23.02.18 - 13:16
23.02.18 - 13:15
22.02.18 - 16:33
22.02.18 - 16:30
22.02.18 - 16:29
22.02.18 - 15:57
22.02.18 - 15:56
22.02.18 - 13:40
22.02.18 - 13:39
22.02.18 - 13:38
22.02.18 - 11:52
22.02.18 - 11:48
21.02.18 - 19:18
21.02.18 - 16:48