Președintele Dodon este obligat să convoace Consiliul Suprem de Securitate dacă Parlamentul nu se autosesizează

Site-ul Radio Europa Liberă a publicat, pe 26 Mai, un interviu cu ex-ministrul Apărării Anatol Șalaru. Dezvăluirile făcute de către fostul oficial sunt de o gravitate excepțională. Este extrem de îngrijorător că, pînă acum, nu au venit cu absolut nici o reacție premierul Pavel Filip și președintele Parlamentului, Andrian Candu. Aici nu-i vorba doar despre implicarea lui Mihai Ghimpu în previzibile acte de corupție, ci de aceea că fostul oficial dezvăluie că liderul liberal a avut complici din cadrul conducerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Iată ce a declarat Șalaru:

”Eu am avut, anul trecut (în 2016; n.n.), un scandal monstru cu Mihai Ghimpu, din cauză că a insistat ca eu să ajut o firmă a cuiva să cîștige o licitație organizată de Ministerul Apărării. Deci, s-a ajuns pînă la aceea încît prin oamenii pe care îi are la SIS mi-a trimis o scrisoare secretă prin care eram avertizat despre o firmă, potențial concurentă a firmei pe care o proteja el, că are probleme foarte serioase. Și scrisoarea fiind secretă nu putea să aibă nimeni acces la ea.” „Sunt grave (lucrurile; n. n.). Fiindcă Ghimpu m-a chemat după asta la dînsul și mi-a spus: „Vezi că ai primit o scrisoare de la SIS, vezi acolo, trebuie să-i scoți pe ăștia din competiție”. Și eu îi zic: „Da de unde știi că am primit scrisoare de la SIS, că ea e secretă?”. Pe urmă am înțeles că este fratele lui Valeriu Munteanu, director adjunct la SIS, și cel care trebuia să cîștige licitația era cumătrul lui Ruslan Munteanu. Sunt niște chestii foarte grave. Și am zis: „Nu!”. Am scris la Parlament, am scris la CNA, le-am zis să-mi dea o explicație ce se întîmplă. Nu este chiar atît de înger Mihai Ghimpu.”

Înainte de toate, să reținem că Șalaru a dezvăluit că a informat Parlamentul și CNA despre gravitatea complicității dintre Ghimpu și cel puțin Ruslan Munteanu, dir. adj. la SIS. Se pune întrebarea: de ce aceste instituții nu au reacționat cu promptitudine? Pentru că mai era nevoie de Ghimpu în coaliția de guvernare? Dar acum vor reacționa?

Problema cea mai mare nu stă în Ghimpu, ci în implicarea gravă a SIS într-un preconizat act de corupție – o firmă privată, care aparține cumătrului adjunctului de la conducerea SIS, urma să fie selectată abuziv, prin înlăturarea altui concurent, prin presiuni exercitate de conducerea unei instituții fundamentală a Statului – SIS, pentru ca aceasta să cîștige un contract plătit tot de către o instituție de forță a Statului – Ministerul Apărării.

Dincolo de acest patrulater liberal complice și subînțeles, format din Ghimpu, Valeriu Munteanu, Ruslan Munteanu și cumătrul acestuia din urmă, problema gravă care se pune ține de SIS. Cine din conducerea SIS a semnat scrisoarea secretă trimisă lui Șalaru – doar Ruslan Munteanu, de capul lui, sau și directorul SIS, Mihai Balan? În orice situație, este clar că ambii șefi ai acestei instituții ar fi trebuit să demisioneze. Primul pentru abuz în funcție și complicitate, ca să vorbim doar despre acestea, iar al doilea pentru gestionarea extrem de periculoasă, compromițătoare și cu implicații penale a celui mai important serviciu de securitate al țării. La ora actuală, întrucît nu s-a pus problema unor demisii, implicațiile penale au ieșit în prim-plan.

Cîți responsabili din Parlament și CNA se vor face răspunzători de faptul că nu s-au autosesizat atunci cînd Șalaru i-a informat despre aceste presiuni? Mai are Șalaru acea scrisoare secretă și poate spune anchetatorilor cine a semnat-o? Dacă Ruslan Munteanu, după cum afirmă Șalaru, i-ar fi dezvălui lui Ghimpu conținutul unei scrisori secrete, avem sau nu motive să credem că el a mai furnizat și alte informații secrete nu doar lui Ghimpu, ci și fratelui său, Valeriu Munteanu, ministrul Mediului, iar aici ne referim la cele ce țin de laturile penale și politice?

Guvernanții, care spun că luptă cu corupția și au aspirații proeuropene sincere, ar trebui să înțeleagă că în toate țările europene democrate și în SUA astfel de fapte deosebit de grave sunt pedepsite pe măsură. Fără să mergem prea departe în UE sau în SUA după exemple, este suficient să amintim cum a zburat din funcție un șef de servicii secrete din România tot pentru complicități de genul acesta. Tot în România, pentru presupuse fraudări ale alegerilor prezidențiale din 2009, care au fost dezvăluite de către un jurnalist, prin autosesizare, a fost formată o Comisie parlamentară care anchetează la sînge toate cele semnalate.

Prin urmare, nu este așa că, încă de anul trecut, după sesizarea făcută de Șalaru, Parlamentul trebuia să formeze o Comisie parlamentară de cercetare a abuzurilor semnalate, iar CNA să-și fi făcut deja datoria?

Pentru că nimic din toate acestea nu s-a întîmplat, ținînd seamă de implicarea SIS, Președintele Dodon este obligat să convoace Consiliul Suprem de Securitate, căci e clar că astfel de informații nu i-au fost aduse la cunoștință!