Angela Merkel pare sigură că va cîștiga un al patrulea mandat de cancelar după alegerile de duminică, însă incertitudinea este totală cu privire la viitorii săi parteneri în guvern și la viitoarea orientare a Germaniei, potrivit France Presse.

Sondajele prevăd toate o victorie confortabilă pentru liderul conservator, la putere din 2005, chiar dacă partidul său suportă presiuni puternice pe ultima sută de metri din partea celor de orientare extremă.

Institutul Insa credita marți tabăra sa creștin-democrată cu 36%, depășind cu mult pe social-democrații lui Martin Schulz (22%), a cărui campanie pe tema justiției sociale nu a prins într-o țară cu aproape întreaga forță de muncă ocupată. Dacă rămîn la acest procent, conservatorii germani vor fi, totuși, aproape de nivelul înfrîngerii lor din 1998 (35,1%) și vor fi nevoiți să caute unul sau mai mulți aliați. Acesta este un motiv suficient pentru a umbri succesul Angelei Merkel. Și complică sarcina sa de a forma o coaliție majoritară în următoarele săptămîni.

"Spun tuturor că aceste alegeri nu sînt încă decise", a avertizat ea marți pe canalul RTL, manifestîndu-și preocuparea față de scăderea ușoară a mișcării sale în sondaje, "fiecare vot contează".

Camera deputaților se anunță fărîmițată, cu numai puțin șase partide chemate să fie reprezentate în ea, caz încefără precedent din 1990, începînd prin cele de orientare extremistă, stînga radicală și, mai ales, dreapta naționalistă și antiimigrație din Alternativa pentru Germania (AfD), primul partid de acest tip care are șansa să intre în Bundestag după 1945. Ambele sînt creditate cu cel puțin 10%. "Nu știm cu adevărat ce tip de guvern vom avea, suspansul politic va veni după votul de duminică", rezumă Sudha David-Wilp, analist la German Marshall Fund.

AfD și stînga radicală fiind excluse dinainte, rămîne opțiunea unei refaceri a alianței dreapta-stînga cu social-democrații, care respinge totuși o cotă crescîndă a bazei și opiniei SPD sau un acord cu ultimele două partide ce au posibilitatea să ajungă în Bundestag, liberalii FDP și Verzii. FDP — refăcut cu un program clar de dreapta, după ce a fost eliminat din Bundestag în 2013 — este a priori un aliat natural al conservatorilor, împreunp cu care a guvernat între 2009 și 2013.

Există totuși o problema: FDP, creditat cu 9% din voturi, nu este în poziția să dea el singur majoritatea cancelarului Merkel, care ar putea încerca să extindă duetul la un trio cu ecologiștii. O constelație care există deja de scurt timp la nivel regional în nordul Germaniei.

Această alianță inedită la nivel federal, este totuși dificil de realizat, atîta timp cît diferențe de fond sînt importante între Verzi și FDP, apropiat de mediul de afaceri de afaceri, în special în ceea ce privește viitorul motoarelor diesel.

Alt motiv de conflict: liberalii vizează portofoliul de finanțe al lui Wolfgang Schäuble, unul din "greii" partidului Angelei Merkel și care nu intenționează să-l cedeze. Mai fundamental, o alianță cu FDP ar risca să complice proiectele de reformă a zonei euro promovate de președintele francez Emmanuel Macron și pe care Merkel s-a declarat dispusă să le discute.

FDP li se opune, căci se teme să vadă Germania plătind pentru alte țări, o durere de cap pentru cancelar care va trebui să se aștepte după scrutin la negocieri "destul de dificile și îndelungate", prezice Thorsten Benner, de la Global Public Policy Institute.

Negocierile se vor derula într-un climat în care intrarea prevăzută în Bundestag a dreptei populiste va face ca acestea să se întindă în următoarele luni. Campania pare "să meargă, dar există și multă mînie" în o parte a opiniei publice din cauza sosirii unui număr record de migranți sau a creșterii inegalităților, apreciază Benner.

AfD pare de asemenea impermeabilă la polemici, chiar dacă unul dintre liderii săi, Alexander Gauland, face elogiul soldaților armatei celui de-al Treilea Reich. "Este pentru prima oară după peste 70 de ani cînd vom avea naziști în Reichstag", a declarat ministrul german de externe Sigmar Gabriel.

Sursa: agerpres.ro