Autor: Ciprian STAN

Georgia pare dispusă să renunţe la un drum care urma să ducă la integrarea europeană. La zece ani de la "Revoluţia trandafirilor", prim-ministrul Bidzina Ivanişvili ia în considerare, pentru prima dată, aderarea ţării sale la Uniunea Vamală formată din Rusia, Kazahstan şi Belarus. Această zonă de liber schimb ar urma să devină Uniunea Eurasiatică de la 1 ianuarie 2015.

Situaţia pare să fie o reeditare a deciziei Armeniei de a adera la Uniunea Vamală, după ce a avut reputaţia de „premiantul integrării europene”. Comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Štefan Füle, a anunţat recent disponibilitatea de angajare într-un nou proces cu Armenia, care să depăşească actuala înţelegere de parteneriat şi cooperare, dar a confirmat şi faptul că la summi-tul Parteneriatului estic care va avea loc la Vilnius în noiembrie nu va fi semnat nici un document între UE şi statul armean.

În acest context Bruxellesul a decis, pentru a nu permite o astfel de răsturnare de situaţie, ca procesul de semnare a Acordului de asociere cu Tbilisi să fie accelerat.

Discuţiile recente dintre premierul Ivanişvili şi ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, au avut o pondere importantă în acest sens. După consultări, oficialul georgian şi-a declarat convingerea că semnarea documentului va putea să aibă loc chiar primăvara viitoare.

Una dintre principalele piedici în calea drumului european al Georgiei sunt considerate declaraţiile unor politicieni occidentali, mai ales membri ai Partidului Popular European, care au acuzat persecutarea oponenţilor politici locali. Un exemplu relevant este ţinerea în arest a secretarului general al “Mişcării Naţionale Unite” (MNU) pro-Saakaşvili, Vano Merabişvili, pasibil de 17 ani de detenţie.

În acest cadru de dezbateri, Ivanişvili a făcut o serie de declaraţii surprinzătoare, spunînd că nu este de acord cu criticile unor politicieni americani şi europeni, conform cărora Georgia s-a abătut de la drumul occidental. Potrivit lui Bidzina Ivanişvili, poporul şi puterea din Georgia conştientizează foarte bine că integrarea europeană şi euroatlantică sînt singura cale care “îi va permite ţării să construiască o democraţie de tip european”.

Întrebat despre viitoarele relaţii dintre Georgia şi Uniunea Eurasiatică, premierul georgian a avut iniţial un răspuns incert, spunînd că există o deschidere din partea statului pentru opţiunea euroasiatică, alături de cea europeană şi euroatlantică.

Ivanişvili a condamnat orice interpretare exagerată a cuvintelor sale, dar presa internaţională apreciază declaraţiile sale drept o îndepărtare de la orientarea pro-occidentală a ţării, imprimată de la venirea la putere a lui Mihail Saakaşvili, la sfîrşitul anului 2003.

Totuşi, este posibil ca, în contextul în care Uniunea Europeană alege să se disocieze de Armenia, Georgia să profite de această oportunitate pentru a se poziţiona într-un mod favorabil şi pentru a obţine maximul de avantaje din integrarea în structurile europene.

Aceasta ar fi în realitate o dovadă de pragmatism politic, care ar transforma poziţia geostrategică a Georgiei într-o carte de negociere cu Uniunea Europeană, dar poate şi cu Rusia. Probabil, în funcţie de preţul pe care fiecare putere mondială este dispus să-l plătească, Georgia va lua o decizie care să-i permită o dezvoltare mai rapidă şi creşterea rolului său în negocierile pe plan internaţional.

http://www.obiectiv.info/