EXPOZITIA „NICOLAE LABIS, POETUL LUPTEI CU INERTIA”

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în parteneriat cu Muzeul Bucovinei din Suceava, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Primăria Municipiului Chișinău, organizează vineri, 18 decembrie 2015, la ora 11.00, la Galeria La Rondsituată în preajma monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfînt din Chișinău, vernisajul expoziției „Nicolae Labiș, poetul luptei cu inerția”.

Evenimentul marchează 80 de ani de la nașterea poetului Nicolae Labiș (n. 2 decembrie 1935 – d. 22 decembrie 1956), considerat drept „purtătorul de drapel” al generației `60, din care mai fac parte poeți prestigioși precum: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Gabriela Melinescu, Cezar Baltag, Adrian Păunescu, Grigore Vieru, Ileana Mălăncioiu ș.a.

Nicolae Labiș s-a născut pe 2 decembrie 1935, la Poiana Mărului, comuna Mălini, jud. Suceava. Părinţii Eugen şi Ana-Profira erau învăţători, mama fiind înrudită cu Ion Creangă. Urmează şcoala primară în satul natal, iar clasa a III-a în refugiu, lîngă Cîmpulung Muscel. Între anii 1946-1951, frecventează cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni. În 1950 debutează în Almanahul „Iaşul nou” cu poezia Fii dîrz şi luptă, Nicolae! În ianuarie1952, la inițiativa criticului Constantin Ciopraga, Labiș estetransferat la Liceul „Mihail Sadoveanu”din Iaşi. În toată această perioadă, colaborează la reviste precum „Viața Românească, „Contemporanul”, „Gazeta literară, „Iașul nou” ș.a. În septembrie 1952, în urma examenului de admitere, se înscrie la celebra Școală de Literatură „Mihai Eminescu” din București, avîndu-i ca profesori pe. Tudor Vianu, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Mihai Gafiţa, Eusebiu Camilar, Mihai Beniuc, Nina Cassian, Mihu Dragomir, Dumitru Micu etc. În 1956 debutează editorial cu Puiul de cerb și Primele iubiri, devenind membru al Uniunii Scriitorilor. Se stinge din viață la 21 de ani, la 22 decembrie 1956, în urma unui grav accident de tramvai, în împrejurări neelucidate.

Asupra morţii poetului Nicolae Labiş planează un mister şi azi greu de dezlegat. Nici după aproape şase decenii de la moartea sa, adevărul nu a reuşit să iasă la iveală. Există mai multe ipoteze, dintre care cea mai veridică pare să fie aceea că autorul Luptei cu inerţia a fost asasinat. Moartea lui Nicolae Labiş trebuie privită în contextul politic general. Ecourile revoluţiei din Ungaria, înăbuşită în sînge de tancurile sovietice, îşi găseau tot mai mulţi adepţi în cercurile intelectualităţii romaneşti. Organele de represiune intraseră in alertă, supraveghind atent orice mişcare studenţească. În toamna lui 1956 fuseseră făcute mai multe arestări. Altele erau pregătite să se desfăşoare în anii următori. Partidul punea la cale o înscenare prin care să‐i prindă în capcană pe tinerii rebeli. Se pare că se pregătea, după cum rezultă din mărturisirile Stelei Covaci, colegă de clasă şi prietena poetului, un lot Labiş, care urma să fie trimis la Canal. Rebel din fire, poetul intrase în vizorul organelor de represiune gestionate de partid.

Nicolae Labiș „a ars scurt şi orbitor, - scrie Tudor Vianu, răscolind miresmele pămîntului, şi s‐a prăbuşit în genune. La douăzeci şi unu de ani ai săi, cînd a murit cu coloana vertebrală sfărîmată într‐un accident, Nicolae Labiş închegase o operă, mărturie a timpului său şi a excepţionalului său temperament poetic. (…) Entuziasmul lui nu este convenţional sau facil (…) A fost nu numai un poet al ţării lui, al naturii şi tradiţiilor ei, al timpului revoluţionar prin care a trecut, al primelor iubiri. A fost o conştiinţă. Neobişnuitul lui temperament poetic s‐a dezvoltat ca o personalitate.”

Alcătuită din 22 de bannere de 0,95 X 2,10 m, expoziția încearcă să prezinte contextul istoric în care a apărut „fenomenul Labiș”, urmărind parcursul biografic al poetului, începînd cu copilăria petrecută la Mălini, trecînd prin anii războiului, cînd familia sa se afla în refugiu, perioada petrecută la Fălticeni și la Iași, debutul în presă, perioada în care poetul urmează cursurile celebrei Școli de literatură „Mihai Eminescu” din București, și terminînd cu accidentul și moartea sa tragică. Expoziția conține, de asemenea, o serie de fotografii și documente de arhivă, inserții critice, scrisori, mărturii, fragmente de proză și poezii reprezentative din creația autorului Luptei cu inerția.

Perioada de expunere: 18 decembrie 2015 – 12 ianuarie 2016.

Socialmai mult
20.11.18 - 16:42
20.11.18 - 16:39
20.11.18 - 16:38
20.11.18 - 10:59
19.11.18 - 18:14
19.11.18 - 16:07
19.11.18 - 16:06
19.11.18 - 16:04
19.11.18 - 11:01
19.11.18 - 11:00
18.11.18 - 16:49
18.11.18 - 14:49
18.11.18 - 00:56
17.11.18 - 16:30
17.11.18 - 16:28
17.11.18 - 16:21
17.11.18 - 16:20
17.11.18 - 13:09
16.11.18 - 20:12
16.11.18 - 19:04