DIN AGENDA PARLAMENTULUI

Parlamentul solicită Curții de Conturi efectuarea auditului mai multor contracte ce vizează proprietățile publice deetatizate și privatizate. În ședința plenară de astăzi, a fost aprobată hotărîrea cu privire la audit.

Parlamentul a solicitat Curții de Conturi efectuarea auditului a patru contracte pînă la 31 decembrie 2019. Este vorba de :

1. Contractul de parteneriat public-privat pentru concesionarea Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău”;

2. Contractul de privatizarea Întreprinderii de Stat ”Compania Aeriană Air Moldova”;

3. Contractul de parteneriat public-privat privind modernizarea și eficientizarea activității filialelor Întreprinderii de Stat ”Gările și Stațiile Auto”;

4. Contractul de vînzare-cumpărare a acțiunilor statului deținute în SA ”Tutun-CTC”.

Cele patru contracte au fost selectate de Comisia de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice (2013-2019).

Legislativul a mai solicitat includerea în Programul anual al activității de audit al Curții de Conturi pentru anul 2020 efectuarea unui audit al conformității privind deetatizarea proprietății publice și privatizării pentru anii 2013-2019.

***

Desfășurarea activităților în baza patentei de întreprinzător se va permite pînă la data de 31 decembrie 2022. Parlamentul a aprobat în prima lectură, în ședința plenară de astăzi, prelungirea termenului.

Potrivit modificărilor legislative, activitățile în bază de patentă vor fi permise în cadrul piețelor comerciale, precum și în locurile autorizate de administrația publică locală.

În ședința plenară de astăzi, Parlamentul a aprobat două proiecte de legi la acest subiect, care vizează modificarea și completarea Legii cu privire la patenta de întreprinzător. Parlamentul a decis comasarea celor două proiecte pentru lectura a doua.

Scopul proiectelor este de a asigura continuitatea activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători în obținerea veniturilor.

Anterior, legislația prevedea că activitățile în baza patentei de întreprinzător vor putea fi desfășurate pînă pe data de 31 decembrie 2019.

Conform datelor statistice, numărul deținătorilor de patente este în descreștere: în 2017 erau 19 295, în 2018 - 17 059, în iulie 2019 – 15 479.

***

Produsele din tutun care nu ard vor fi supuse acelorași reglementări ca și țigările. Parlamentul a aprobat în prima lectură, în ședința plenară de astăzi, modificări la Legea privind controlul tutunului, Codul contravențional și Codul fiscal.

În legislație vor fi incluse două noțiuni noi ”aerosol de produs din tutun și produs conex”, „țigaretă pentru dispozitiv de încălzire a tutunului” și modificări la noțiunea ”fumat”. Totodată, pe fiecare ambalaj al produselor din tutun care nu arde vor fi plasate avertismentele „Acest produs din tutun dăunează grav sănătății și creează dependență. Renunță acum!” şi ”Acest produs din tutun conține gudron, nicotină, monoxid de carbon și alte substanțe nocive, care dăunează grav sănătății și creează dependență.”

Parlamentul a mai aprobat revenirea la norma inițială, aprobată în 2015, care protejează copiii de tutun prin eliminarea alimentelor sau caracteristicilor produselor din tutun care să facă asociere cu produsele alimentare, cosmeticele sau jucăriile. Totodată, au fost aprobate modificări și completări care să asigure norme echitabile pentru produsele din tutun și produsele din tutun care nu arde cu referire la retragerea licenței.

Deputații au mai aprobat modificări la Codul fiscal, prin care se aplică același mod de calculare a accizelor și cotă a accizelor pentru țigaretele pentru dispozitive de încălzire a tutunului ca și la țigaretele cu filtru.

Proiectul de lege va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020, oferind timp industriei de produse de tutun care nu arde să se conformeze reglementărilor. Produsele din tutun care nu arde plasate pe piață pînă la intrarea în vigoare a legii vor fi comercializate pînă la epuizarea stocului.

Rezoluția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 6 octombrie 2018 recunoaște că produsele de tutun de tip „heat-not-burn” sînt produse din tutun care cad sub incidența Convenției Cadru a OMS privind Controlul Tutunului, ratificată de Parlamentul Republicii Moldova.

***

Activitatea magazinelor duty-free pe teritoriul temporar necontrolat de către organele constituţionale ale Republicii Moldova va fi sistată. Parlamentul a aprobat în două lecturi, în ședința plenară de astăzi, abrogarea mai multor articole din Codul vamal.

Cadrul legal stabilea că magazinele duty-free comercializează mărfurile sub supraveghere vamală, fără aplicarea măsurilor de politică economică, în locuri special amenajate, la punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat. Comercializarea mărfurilor în magazinul duty-free se efectua fără perceperea drepturilor de import.

Organele vamale au sesizat faptul că s-au confruntat cu un șir de deficiențe la implementarea respectivelor prevederi, ceea ce făcea imposibilă monitorizarea fluxului de mărfuri comercializate în magazinele duty-free.

Respectivul proiect de lege va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

***

Parlamentul a aprobat modificări legislative menite să creeze condiții de concurență egală între participanții profesioniști la piața asigurărilor. Proiectul a fost votat, în ședința plenară de astăzi, în ambele lecturi.

Modificările legislative urmează să contribuie la consolidarea treptată a capacităților financiare ale agenților și brokerilor de asigurare și reasigurare. Proiectul prelungește termenul de consolidare financiară prin majorarea capitalului social al acestor entități pentru o perioadă de cel puțin 6 luni.

De asemenea, au fost abrogate normele introduse în 2018, care reglementează excluderea din circuitul vînzării produselor de răspundere civilă auto (RCA) și ”Carte Verde” a intermediarilor în asigurări. Au fost excluse și prevederile care stipulau menținerea capitalului social în mijloace bănești libere de obligații pe un cont bancar de depozit.

***

Parlamentul introduce norme care reglementează vacanța funcției de Procuror General. În ședința plenară de astăzi, deputații au votat, în două lecturi, modificarea articolului 11 din Legea cu privire la Procuratură l.

Procedura de desemnare a Procurorului General interimar va parcurge următoarele etape. Președintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, va desemna un Procuror General interimar pînă la organizarea concursului. Ședința Consiliului Superior al Procurorilor la care se face propunerea se convoacă în maxim 3 zile de la intervenirea vacanței funcției.

Președintele țării poate respinge candidatura propusă în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcția respectivă, de încălcare a legislației sau a procedurilor legale de selecție a acestuia.

În cazul respingerii candidaturii sau în cazul în care Consiliul Superior al Procurorilor nu propune candidatura în termenul indicat, Procurorul general interimar va fi desemnat prin decret prezidențial la propunerea Parlamentului, cu avizul Consiliului Superior al Procurorilor. Parlamentul va propune candidatura în maxim 3 zile de la respingerea candidaturii de către Președinte sau de la expirarea termenului în care Consiliul Superior al Procurorilor trebuia să propună candidatura. Ședința Consiliului Superior al Procurorilor la care se oferă avizul se convoacă în maxim 3 zile de la adoptarea hotărîrii Parlamentului.

Mandatul Procurorului General interimar va dura pînă la numirea, urmare a concursului, a Procurorului General prin decret prezidențial.

Tot astăzi, Parlamentul a adoptat, în lectura a doua, proiectul de lege pentru interpretarea unor prevederi din Legea cu privire la Procuratură.

Este vorba de interpretarea articolului 17. Prin textul ”în ultimele 6 luni nu a deținut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor” se are în vedere inclusiv persoana care a exercitat interimatul funcției de Procuror General indiferent de faptul dacă a participat sau nu la ședințele Consiliului și/sau dacă a participat la procesele de adoptare a actelor Consiliului.

Direcţia comunicare şi relaţii publice a Parlamentului RM