Olanda, centrul offshore-urilor ruseşti

De Telegraaf, cel mai citit ziar din Olanda, titra pe prima pagina: “Este de-ajuns, gata! Intervino!” Mesajul ii era adresat premierului Mark Rutte, iar ziarul olandez cerea intervenţia NATO in Ucraina pentru a-i potoli pe separatiştii pro-ruşi, vinovaţi pentru doborîrea cursei MH17.

Marile companii olandeze care au interese de afaceri în Rusia au ajuns, la rîndul lor, sub asediul presei. Jurnalistul Bas Heijine îşi amintea că “în aprilie, atunci cînd criza din Crimeea era la apogeu, Ben van Beurden, directorul executiv al Sehell, îi făcea o vizită lui Putin asigurîndu-l că, indiferent de situaţia politică, Shell şi Rusia au mari planuri pentru viitor.”

Rostec este un conglomerat controlat de statul rus şi din care face parte şi compania ce fabrică sistemul de apărare sol-aer Buk, despre care s-a tot vorbit că a stat la baza atacului cu rachetă în urma căruia cursa MH17 a fost doborîtă. Cel puţin una din subsidiarele Rostec se află în Olanda pentru a profita de taxele mici pe profit!

Mass-media şi opinia publică din Olanda îl împinge de la spate pe premierul ţării să pună presiune şi pe celelalte mari puteri europene ca să adopte sancţiuni mai dure împotriva Rusiei.

Rostoc nu este, evident, un caz singular. Mii de firme ruseşti au ales să îşi deschidă subsidiare în Olanda pentru a salva bani întrucît, să spunem, aici, sistemul de taxare este mai blînd. Olanda este, totodată, unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Rusiei.

Rotterdam, cel de-al patrulea port ca mărime din lume, este un hub extrem de important pentru distribuirea combustibilului fosil şi pentru minerale. Rotterdam a fost, totodată, cea mai importantă cale de comerţ a Rusiei prin care a exportat şi a importat, în anul 2013, bunuri în valoare de 70 de miliarde de dolari. Din această cifră, ţiţeiul înseamnă 22 de miliarde de dolari, urmat de cărbune şi metale.

ONU a emis anul trecut un raport în care Olanda ocupă poziţia a treia după Cipru şi Insulele Virgine  ca loc preferat de ruşi de “rostogolire” a banilor. Bani plasaţi ca investiţii străine peste graniţe sunt trimişi într-un centru financiar offshore cu un sistem de taxare mic iar aceşti bani sunt trimişi apoi înapoi în ţară, oferindu-i proprietarului protecţie legala în faţa exproprierii ori a unor acte arbitrare ale guvernului.

Premierul Mar Rutte a spus că “pe masa negocierilor sunt toate opţiunile, inclusiv că sunt politice, economice sau financiare.” Opoziţia susţine că ţintirea companiilor offshore ale ruşilor ar trebui să fie prioritatea numărul unu. Există şi voci, în Olanda, care spuneau că ar fi mai înţelept din partea guvernanţilor să aştepte recuperarea cadavrelor victimelor cursei MH17.

Banca Centrală a Rusiei a confirmat că fluxul de capital ce vine dinspre Olanda este cel mai volatile şi, în unii ani, era mai mare decît fluxul de capital care se duce spre ţări precum Franţa sau SUA!

Olanda are relaţii economice puternice cu Rusia, începînd cu investiţia celor de la Shell în proiectul din industria petrolieră şi a gazului Sakhalin-2 şi continuînd cu Heineken. Spre deosebire de ceilalţi vecini europeni, Olanda nu importă atît de mult gaz din Rusia întrucat, în acest caz, Norvegia este principalul furnizor. Văzîndu-se presat de opinia publică si de opoziţie, premierul Mark Rutte nu a stat prea mult pe gînduri.

I-am spus lui Putin că acum este oportunitatea lui de a arăta lumii că vrea să ajute la o încheiere rapidă a conflictului din Ucraina. Putin trebuie să îşi asume responsabilitatea faţă de acţiunile rebelilor şi să demonstreze Olandei şi lumii întregi că va face ceea ce este mai bine!

Nu este o surpriză că Olanda este unul dintre cele mai importante centre offshore folosite de Rusia. Olandezii au fost gazde bune şi au primit fluxul de capital de la multinaţionalele ruseşti care au căutat să evite plata taxelor. Multe dintre aceste companii au ramificaţii şi la Kremlin. Cu toate că aceşti bani sunt extrem de folositori unei ţări mici precum Olanda, întrebarea care se pune este următoarea: dacă investigatorii vor putea să dovedească veridicitatea acuzelor SUA şi ale Uniunii Europene la adresa Rusiei în susţinerea rebelilor pro-ruşi din Estul Ucrainei, mai poate Olanda să susţină marile companii ale lui Putin, liderul unei ţări care i-a ţinut în braţe pe separatiştii care au ucis 193 de cetăţeni olandezi?

Sursa: europolitics.ro