Analiză

Sute de mii ucraineni cer de trei luni în stradă apropierea ţării de Europa, schimbarea Constituţiei, un nou Guvern, însă criza din Ucraina reflectă în egală măsură diviziunile din interiorul ţării, interesele elitei politice de la Kiev şi dorinţa marilor actori, UE şi Rusia, de a controla regiunea.

Doar dorinţa unei schimbări politice i-a determinat pe sutele de mii de ucraineni să protesteze riscîndu-şi viaţa în Piaţa Independenţei din Kiev şi în marile oraşe din Ucraina? Şi de ce Guvernul de la Kiev a refuzat atît de categoric să dea curs solicitărilor manifestanţilor? Acestea sînt doar cîteva întrebări la care nu se poate găsi un răspuns uşor, însă o privire în istoria mai îndepărtată şi mai ales în cea recentă a Ucrainei, dar şi asupra actorilor implicaţi ar putea explica motivele crizei de la Kiev şi, eventual, evoluţiile viitoare, comentează CNN.

De ce este Ucraina importantă pentru UE şi Rusia?

Ţară cu 45 de milioane de locuitori, Ucraina are cea mai mare frontieră care desparte Rusia şi Uniunea Europeană.

Pînă în 1991, a făcut parte din Uniunea Sovietică, iar după prăbuşirea fostului bloc sovietic a încercat, asemenea celorlalte foste republici sovietice, să-şi recapete identitatea. Ucraina nu a reuşit însă să-şi găsească singură drumul şi a devenit rapid un "pion" în permanenta dispută dintre Rusia şi Occident. Ultimul episod este cel din noiembrie, cînd Kievul a refuzat să se semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, în favoarea menţinerii unor relaţii apropiate cu Moscova.

Refuzul puterii de la Kiev a provocat nemulţumirea UE, care, cu sprijinul SUA, spera în consolidarea relaţiilor cu fostele republici sovietice şi mai ales în apropierea Ucrainei de Europa. În consecinţă, Bruxelles-ul a denunţat presiunile Rusiei asupra Ucrainei pentru a respinge parteneriatul cu Uniunea Europeană.

În replică, preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat că Rusia nu urmăreşte să-şi extindă influenţa în Ucraina, iar luna trecută a insistat că Rusia "a respectat întotdeauna, respectă şi va respecta suveranitatea" fostelor republici sovietice. În paralel, Guvernul rus a oferit un important ajutor financiar Ucrainei, iar analiştii consideră că acesta se înscrie în dorinţa Rusiei de a consolida relaţiile cu fostele republici sovietice.

În schimbul ajutorului financiar, Rusia nu a cerut Ucrainei progrese în ceea ce priveşte corupţia sau drepturile omului, în timp ce Bruxelles-ul a atras atenţia în nenumărate rînduri Kievului asupra acestor probleme, în perspectiva semnării Acordului de Asociere. Elita politică de la Kiev nu s-a grăbit însă să adere la valorile occidentale, iar o dovadă în acest sens este şi locul pe care îl ocupă în ultimul clasament realizat de Transparency Internaţional privind corupţia: 144 din cele 177 de ţări.

De ce Rusia şi UE sînt în centrul protestelor?

Protestele arată, de asemenea, permanentele tensiuni dintre estul şi vestul Ucrainei. Proeuropenii sînt mai influenţi în vestul Ucrainei, în timp ce regiunile din estul ţării susţin apropierea de Rusia.

În noiembrie, sute de mii de ucraineni au ieşit în stradă după ce preşedintele Ianukovici a refuzat semnarea Acordului de Asociere cu UE, în favoarea menţinerii unor relaţii apropiate cu Rusia.

Nemulţumiţi de această decizie, manifestanţii au cerut semnarea Acordului cu UE, sperînd că acesta va consolida cooperarea Kievului cu blocul comunitar.

Confruntat cu o gravă criză economică, Kievul a condiţionat însă apropierea de UE de acordarea unui important sprijin financiar. De altfel, preşedintele Viktor Ianukovici, aflat la putere din 2010, a declarat că Ucraina nu-şi poate permite să semneze Acordul cu UE, sugerînd practic presiunile economice din partea Rusiei.

Un alt motiv pentru care liderul de la Kiev a refuzat semnarea Acordului de Asociere a fost legat şi de cererile repetate ale UE pentru eliberarea din închisoare a fostului premier Iulia Timoşenko, oponetul său politic. Ianukovici nu a uitat că Revoluţia Portocalie din 2004, care l-a înlăturat de la putere, a reprezentat momentul de ascensiune pentru Iulia Timoşenko.

În schimb, Rusia a susţinut Guvernul ucrainean în urma declanşării protestelor. Ministerul rus de Externe a calificat drept "provocatoare" acţiunile protestatarilor şi, de asemenea, şi-a exprimat speranţa că "opoziţia va renunţa la ameninţări şi ultimatumuri".

În plus, după ce a refuzat semnarea Acordului de Asociere cu UE, preşedintele Ianukovici a plecat la Moscova, unde, după o întîlnire cu liderul rus Vladimir Putin, a anunţat că Rusia oferă Ucrainei un credit de 15 miliarde de dolari şi o importantă reducere la preţul gazelor.

Jocurile Olimpice de la Soci ar fi trebuit să reprezinte un prilej pentru Rusia să se afle în prim-plan, dar criza din Ucraina a pus în umbră evenimentul sportiv organizat de Moscova. Evoluţiile din Ucraina au provocat însă disensiuni şi în rîndul aliaţilor occidentali, mai ales după ce o înregistrare audio în care adjunctul secretarului de Stat american, Victoria Nuland, îşi exprimă într-un mod mai puţin diplomatic frustrarea în legătură cu lipsa de acţiune şi indecizia Uniunii Europene în rezolvarea crizei de la Kiev.

Pe fondul intensificării protestelor de stradă, reprezentanţii opoziţiei şi ai puterii de la Kiev au avut mai multe runde de negocieri, dar fără niciun rezultat. Puterea de la Kiev a acceptat amnistierea manifestanţilor anchetaţi pentru violenţele de la Kiev, a promis locuri în noul Guvern pentru reprezentanţii opoziţiei, dar acestea nu au dus la diminuarea tensiunilor. O serie de dilomaţi internaţionali au venit, la rîndul lor, la Kiev, pentru a încerca soluţionarea crizei.

Cu toate acestea, situaţia a escaladat marţi seara, cînd protestele au reizbucnit, iar cel puţin 35 de persoane au fost ucise şi alte cîteva sute rănite în urma violenţelor de la Kiev. Comunitatea internaţională a condamnat de la distanţă violenţele, iar, în acest context, rămîne de văzut cum va evolua criza şi, mai ales, ce instrumente şi tehnici vor folosi autorităţile pentru a evita haosul. Mai mult, rămîne de văzut în ce măsură Guvernul de la Kiev şi opoziţia vor fi dispuse la concesii pentru o soluţionare paşnică a crizei.

Luminiţa BOGDAN (Mediafax)