CARE SINT CELE MAI PRORUSE PARTIDE EUROPENE SI CUM SINT CELE DIN ROMANIA

În Bulgaria, Grecia sau Ungaria sistemul de partide înclină spre poziţii antioccidentale, în timp ce în România, Estonia, Germania sau Olanda deschiderea spre astfel de valori este mult mai mică, arată un studiu al European Council on Foreign Relations. Preocupată să-şi construiască o vecinătate care să răspundă intereselor sale şi care să o trateze ca pe o mare putere, Rusia continuă să încerce să-şi întărească legăturile cu tot mai multe partide europene. Şi nu doar Rusia le întinde acestora o mînă. Unele formaţiuni politice din Europa se îndreaptă singure spre Moscova.

În acest context, grupul de reflecţie European Council on Foreign Relations (ECFR) a făcut un studiu referitor la partidele politice din Europa din parlamentele naţionale şi Parlamentul European, încercînd să stabilească unde anume există cel mai „fertil“ teren pentru ideologia rusă. Au fost analizate astfel 252 de formaţiuni politice, iar pe baza unui chestionar completat de cercetători şi formatori de opinie din toate statele UE au fost adunate informaţii care au permis evaluarea a 181 de partide. Pe baza scorurilor primite, partidele au fost clasificate în puternic antioccidentale, moderat antioccidentale, moderat prooccidentale şi prooccidentale. Totodată, în cazul în care formaţiunile analizate au primit un punctaj negativ la întrebările legate de relaţiile cu Moscova, acestea au fost descrise ca fiind proruse.

 

Formaţiuni antioccidentale

Studiul a arătat că în Europa există 30 de partide puternic antioccidentale, majoritatea dintre ele fiind de extremă-dreapta sau antisistem. Printre acestea se numără Ataka din Bulgaria, Kotleba – Slovacia Noastră, Jobbik din Ungaria, Frontul Naţional din Franţa, Liga Nordului din Italia, UKIP din Marea Britanie şi Partidul Libertăţii (FPÖ) din Austria. Cele mai multe formaţiuni încadrate în această categorie se declară în favoarea unor legături mai strînse cu Moscova, se opun sancţiunilor impuse Rusiei sau au contacte cu regimul rus. Vor să pună capăt ordinii de securitate europene NATO/UE sau sînt în favoarea unui sistem care ar corespunde intereselor ruse.

În categoria partidelor moderat antioccidentale au fost incluse 31 de formaţiuni, printre acestea numărîndu-se Partidul Comunist al Boemiei şi Moraviei (KSCM) din Cehia şi Partidul Libertăţii al lui Geert Wilders (PVV) din Olanda. Fidesz din Ungaria, Forza Italia şi Republicanii din Franţa intră şi ele în acest grup. Sînt formaţiuni care se declară favorabile unor relaţii mai strînse cu Rusia, ridicării sancţiunilor şi care au legături cu regimul rus.

 

Cu faţa spre Vest

Moderat prooccidentale sînt 49 de partide europene, arată studiul ECFR, însă acest grup este eterogen, măsurile propuse variind de la partid la partid şi de la ţară la ţară. Cele de stînga au mari rezerve privind globalizarea şi comerţul liber şi sînt sceptice în ceea ce priveşte relaţiile transatlantice şi securitatea care se bazează pe NATO şi UE. Iar cele conservatoare sînt sceptice în privinţa secularismului şi deschiderii faţă de comunităţile non-creştine. Unele din partidele moderat prooccidentale promovează relaţii mai strînse sau cooperarea economică cu Rusia sau relaxarea sancţiunilor la momentul oportun. Printre ele se numără Partidul Democratic Italian, Partidul Socialist francez, social-democraţii germani, GERB din Bulgaria şi social-democraţii din Cehia. Însă nu sprijină agenda ideologică promovată de Kremlin în Europa.

Cel mai mare grup este, totuşi, cel al partidelor prooccidentale – 71 la număr. Aici sînt incluse cele mai importante formaţiuni din Europa – Uniunea Creştin-Democrată (CDU) din Germania, La République en Marche! din Franţa, Platforma Civică din Polonia, Partidul Socialist din Spania şi Partidul Social-Democrat din Portugalia. Nici una dintre formaţiunile din această categorie nu promovează ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei sau cultivarea relaţiilor cu Moscova.

 

Partidele din România, moderat prooccidentale şi prooccidentale

Per total, se arată în studiu, sistemul de partide înclină spre poziţii antioccidentale în cinci ţări – Austria, Bulgaria, Grecia, Ungaria şi Slovacia, ideologiile antioccidentale fiind adînc înrădăcinate în sistemul politic. Totodată, cel mai antioccidental partid mainstream din Europa este Partidul Socialist Bulgar, al cărui candidat a cîştigat recent preşedinţia ţării. Mai puţin deschise spre antioccidentalism sînt Belgia, Estonia, Germania, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia, Regatul Unit, dar şi România.

Ca urmare, Rusiei îi este mai dificil să influenţeze dezbaterile naţionale din aceste ţări. Dar acest lucru nu înseamnă că antioccidentalismul nu este prezent sau că Rusia nu are potenţiali parteneri în aceste state. De asemenea, potrivit evaluărilor cercetătorilor, în ţări precum România, Bulgaria, Austria, Croaţia, Cehia, Ungaria şi Slovenia o influenţare de către Rusia ar fi mai uşoară din cauza slabelor reglementări privind transparenţa, structurilor media oligarhice sau de stat ori a implementării deficitare a legislaţiei UE. În ceea ce priveşte formaţiunile politice din România, studiul include Partidul Social Democrat din România în categoria celor moderat prooccidentale, alături de Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, în timp ce Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Mişcarea Populară şi Uniunea Salvaţi România sînt considerate prooccidentale.
Sursa: Adevărul.ro

Socialmai mult
18.08.17 - 14:30
18.08.17 - 14:26
18.08.17 - 12:24
18.08.17 - 12:18
17.08.17 - 16:32
17.08.17 - 15:01
17.08.17 - 14:55
17.08.17 - 14:48
15.08.17 - 16:24
15.08.17 - 12:32
10.08.17 - 15:01
08.08.17 - 19:58
08.08.17 - 16:18
08.08.17 - 16:00
08.08.17 - 15:52
08.08.17 - 15:00
08.08.17 - 14:32
08.08.17 - 14:02
08.08.17 - 13:30
08.08.17 - 13:27