„Să trăiţi bine din unire!”, le spune moldovenilor, deşi ştie că nu se poate

Sîmbătă, 26 Noiembrie, ex-preşedintele României Traian Băsescu, însoţit fiind de o armată de hăitaşi electorali, şi-a demarat vînătoarea de voturi în RM. La Chişinău, startul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din România pe care l-a dat Băsescu s-a desfăşurat în incinta Filarmonicii Naţionale. I-am urmărit cu relativă atenţie scurta evoluţie şi prezenţă la Chişinău, dar şi pe cea a complicilor lui electorali, şi, în linii mari, totul a decurs aşa cum mă aşteptam – discursuri patetice de tip paşoptist şi lipsite de un conţinut pragmatic, băi de mulţime şi multă, multă manipulare. Trebuie să recunoaştem că bătrînul lup de mare este un abil manipulator şi un politician extrem de iscusit, care ştie pe ce pedale să apese în cazul moldovenilor naivi şi ajunşi români din pricini pe care nici ei nu le pot spune cu coerenţă.

„Dimineaţă am plecat de la minedin ţară şi am venit tot la mine în ţară”, le-a spus cu patetism Băsescu celor prezenţi, iar asta la sfatul cel mai probabil al vreunui consilier care ştia că, în 1978, atunci cînd poetul Nichita Stănescu a vizitat Chişinăul, a spus: “În sfîrşit am venit de la mine acasă la mine acasă”. Dacă Stănescu a rostit aceste vorbe ca un poet, Băsescu a făcut-o provocator, chiar dacă pe placul susţinătorilor lui. Născut fiind în 1933, marele poet avea doar 7 ani în 1940, cînd Regatul României a cedat Basarabia URSS, ceea ce înseamnă că putea avea ceva nostalgii faţă de o istorie recentă pentru el.

Un fost comunist de frunte care luptă împotriva comunismului în RM

Am amintit de Stănescu întrucît nu este şi cazul lui Băsescu, născut în 1951, în Republica Populară Română, care credem că a ajuns să simuleze că iubeşte Republica Moldova, căreia el îi spune Basarabia, şi din puerila coincidenţă de nume cu cel al satului Basarabi din fostul raion Constanţa, în care s-a născut. Băsescu, structural, nu poate avea nostalgia României Mari, a României Regale. Ca fost membru de nădejde al Partidului Comunist Român, a fost făcut căpitan de cursă lungă, în cadrul flotei Republicii Socialiste România, cu binecuvîntarea Securităţii române de atunci. Pînă în ultimele clipe de supravieţuire a fostului regim comunist totalitar, Băsescu a tot fost promovat, căci în 1989 a devenit director general al Inspectoratului pentru Navigaţie Civilă în cadrul Ministerului Transporturilor, funcţie pe care a ocupat-o pînă pe 22 Decembrie 1989. Tot în aceeaşi zi, se alătură regimului neocomunist şi criminal instaurat de Ion Iliescu. A devenit unionist abia în clipa în care a mirosit că şi voturile moldovenilor înseamnă ceva.

Legea ospeţiei şi mitocănia musafirilor

Acum Băsescu a devenit şi cetăţean al Republicii Moldova, prilej cu care, conform legislaţiei, a depus următorul jurămînt: "Eu, Traian Băsescu, jur să fiu cetăţean devotat Republicii Moldova, să respect cu sfinţenie Constituţia şi celelalte legi ale ei, să nu întreprind nimic ce i-ar leza interesele, integritatea şi prestigiul". Luările sale de poziţie de Sîmbătă, la Filarmonica din Chişinău, vorbesc de la sine cît de devotat este acestei ţări, dar mai ales despre cum are de gînd să-şi respecte jurămîntul de a nu întreprinde nimic ce ar leza interesele, integritatea şi prestigiul RM.

Practic, Sîmbăta trecută, Băsescu a venit la Chişinău şi s-a manifestat ca un adversar înverşunat al lui Igor Dodon, în exclusivitate. Ca majoritatea politicienilor şi unioniştilor din România, fără absolut nici un menajament, ex-preşedintele român a lăsat clar să se înţeleagă că preşedintele ales al RM, Igor Dodon, trebuie să se subordoneze, să se conformeze sfaturilor lui de preşedinte de ţară cu 10 ani de aflare în funcţie. Ca de la frate mai mare la frate mai mic, ceea ce este inacceptabil!

În mod normal, ca oaspete politic, totuşi, Băsescu ar fi trebuit să-şi manifeste recunoştinţă pentru faptul că autorităţile moldoveneşti şi partidele politice i-au permis să-şi deruleze propriul proiect politic pe teritoriul RM. SIS-ul lui Balan treci la calul bălan!

O dată ce va fi învestit oficial ca preşedinte al ţării, Dodon va deveni preşedintele tuturor moldovenilor, înţelegîndu-se că şi al celor care nu l-au votat. Băsescu, deşi are cetăţenie moldovenească, cînd nici cerneala de pe documentul de aprobare nu s-a uscat, este totuşi un străin pentru această ţară. În Franţa, de exemplu, sînt numeroşi francezi care-şi critică şi sînt în opoziţie cu preşedintele, şi dintre cei care nu l-au votat, dar şi dintre ce care l-au votat. O fac între ei, însă cînd vine un străin să le ofenseze preşedintele, e vai de capul lui!

Prin poziţia lui de Sîmbătă, Băsescu i-a incitat la luptă împotriva lui Dodon pe moldovenii cu cetăţenie română care îl susţin. Este vorba, în primul rînd, despre o luptă pe criterii etnice. Este vorba despre aceeaşi scînteie unionistă care a scindat RM în anii 1991-1992, în urma războiului de pe Nistru, în urma căruia ex-preşedintele Mircea Snegur a vîndut efectiv transnistrenilor Tighina. Ce şi cui din trupul firav al acestei ţări trebuie să mai vîndă RM din cauza sciziunilor interetnice pe care Băsescu le poate provoca? Nu Dodon va federaliza RM, ci Băsescu poate să provoace acest lucru!

Unionismul, cea mai mare dramă produsă moldovenilor

În România, unionismul nu este atît de popular cum lasă să se înţeleagă artizanii acestui curent. De fapt, nici în RM. Experienţa ultimilor 25 de ani ne-a demonstrat că artizanii din umbră ai mişcării unioniste profită de naivitatea unora deoarece este o afacere extrem de bănoasă. Unii, aşa cum este Băsescu, profită politic, alţii, analişti politici, jurnalişti şi activişti „cunoscători din pod” ai realităţilor concrete de aici, chiar dacă bat cu anii „drumurile basarabene”, o fac pentru că sînt bine retribuiţi sau au fost/sînt implicaţi în spălări masive de bani din ajutoarele financiare oferite de România pentru RM, iar restul este reprezentat de masa naivă de manevră, cei mulţi şi necesari, ademeniţi cu cîte o excursie gratuită, o bursă etc.

Ce a făcut Băsescu pentru unire în cei zece ani cît a fost preşedinte? A oferit masiv cetăţenii româneşti şi burse elevilor şi studenţilor. Cîţi dintre cei cu cetăţenie română se simt români, cîţi şi-au luat paşaportul pentru a călători şi munci în UE şi cîţi merg la vot ca „cetăţeni români devotaţi statului român”? Vom (re)afla, iarăşi, la alegerile parlamentare din România de pe data de 11 Decembrie. În RM, vor fi deschise 35 de secţii de votare, la dispoziţia cărora vor fi puse 87.500 de buletine de vot.

Băsescu ştie că unirea este imposibilă

La fel ca şi cei mai avizaţi analişti politici Băsescu ştie că unirea celor două ţări n-o poate dicta şi proteja decît SUA, Rusia şi, în final, UE, dar şi asta cu urmări dintre cele mai nefaste pentru ambii subiecţi. Acesta e şi motivul pentru care Băsescu se laudă doar cu cetăţeniile şi bursele acordate ori cu nesemnarea Tratatul de frontieră dintre România şi R. Moldova. Nu scoate un cuvînt despre vreun proiect economic de-al lui de prosperare economică a RM ca preambul la unire, despre imposibilitatea economică a României de a absorbi RM, despre riscurile de securitate la adresa integrităţii teritoriale a României după un astfel de proces etc.

Ca să înţelegeţi mai bine cele afirmate pînă acum, iată ce a mai declarat Băsescu la Chişinău: „Sînt acel preşedinte care, cu toate presiunile internaţionale, a refuzat să trimită la ratificare spre Parlament Tratatul de frontieră dintre România şi R. Moldova. Opt ani, acel tratat pe care Parlamentul de la Chişinău l-a ratificat a stat în sertar în biroul meu şi vreau să cred că nici preşedintele Iohannis nu îl va trimite vreodată, cu toate presiunile extraordinare pe care le face doamna Merkel”.

Aşadar, înţelegeţi că independenţa RM nu doar că este recunoscută internaţional, dar asupra României au fost făcute şi presiuni externe ca să recunoască graniţele prin semnarea Tratatului în cauză. În plus, Băsescu recunoaşte că şi cancelarul german Angela Merkel face presiuni asupra Bucureştiului în acest sens, exprimîndu-şi „speranţa” că Preşedintele Iohannis nu va trimite spre ratificare în Parlament acest Tratat.

Constatăm astfel cît de lipsite de suport internaţional sînt promisiunile unioniste pe care le face Băsescu unor moldoveni doar ca să-i voteze partidul. Este logic ca statele occidentale să ceară României ratificarea Tratatului de frontieră dintre România şi R. Moldova, mai ales că aceasta este prima ţară care a recunoscut independenţa RM. Prin urmare, constatăm că politicieni ca Băsescu joacă duplicitar nu doar cu RM, ci şi aliaţii occidentali. Pentru oameni ca Băsescu, nesemnarea Tratatului nu înseamnă realizarea „visului unionist”, ci doar întreţinerea unor iluzii unioniste pentru votanţii moldoveni, care în convingerea lor asta trebuie să fie „certitudinea unor bune intenţii” şi „o perspectivă concretă”.

Republica Moldova este altă ţară decît România, o ţară cu alte mentalităţi şi cu o istorie mult prea îndepărtată de cea a României, iar aceste lucruri, dacă presupunem prin absurd că nu le cunoaşte, le va simţi direct, ca cetăţean al acestei ţări. Sigur este că nu va avea niciodată onestitatea de a recunoaşte că-i foloseşte pe moldoveni, ca un escroc sentimental, doar ca masă de manevră electorală în propriul lui beneficiu. Nimic mai mult!

Mihai CONŢIU