Rusia visează să creeze în Estul Ucrainei un stat "independent", aşa cum a procedat în trecut în Georgia şi Republica Moldova, apreciază analişti de la Moscova, un obiectiv care pare realizabil în contextul în care separatiştii pro-ruşi cîştigă teren.

Preşedintele rus Vladimir Putin a îndemnat Duminică la abordarea problemei unui "statut statal" pentru Estul Ucrainei, cu o zi înainte de discuţii între reprezentanţi ai Moscovei, Kievului, şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care au loc Luni la Minsk.

"Această alegere a cuvintelor nu este întîmplătoare", a declarat pentru AFP expertul rus Fiodor Lukianov, redactor-şef al revistei "Russia in Global Affairs".

Chiar dacă Kremlinul a afirmat că preşedintele nu a evocat niciodată crearea unui stat independent în Sud-Estul Ucrainei, cu populaţie majoritar rusofonă, Rusia, care a cerut pînă acum doar o autonomie mai mare pentru aceste regiuni - un statut inadmisibil în opinia Kievului -, "se comportă acum în mod diferit", este el de părere.

În contextul în care armata ucraineană a suferit în ultimele zile o serie de înfrîngeri, "Rusia vrea să spună Kievului: «v-am propus să încheiem un acord (privind federalizarea), iar voi nu l-aţi vrut. Acum oferta s-a schimbat»", a dat asigurări acest expert.

La începutul anilor '90, cînd Moscova a susţinut republicile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, care şi-au proclamat unilateral independenţa, Rusia aspira la a-şi "stabili frontiere mai largi, pentru a-şi păstra influenţa de odinioară, inclusiv după destrămarea URSS", explică Lukianov.

"În cazul Ucrainei, obiectivul este diferit: Moscova nu vrea ca situaţia din Ucraina să se stabilizeze atît timp cît lideri «anti-ruşi» rămîn la conducerea ţării şi sunt susceptibili să introducă ţara în NATO", subliniază el.

Maria Lipman, o analistă independentă, este de aceeaşi părere. "Este evident că Rusia vrea să dispună de o mare influenţă asupra Guvernului din Ucraina, ca acesta să nu o apuce pe un drum greşit, cel care conduce către o apropiere de Occident şi mai ales de NATO", afirmă ea.

"Iar crearea în interiorul Ucrainei a unui eventual stat independent care să depindă de Moscova ar ajuta Rusia să ajungă la acest obiectiv", a declarat ea pentru AFP.

"Problema este că nu prea înţelegem despre ce teritoriu este vorba, deoarece este dificil de definit care zone sunt controlate în mod real de către separatişti" în regiunile rebele Doneţk şi Lugansk, devastate de confruntări armate încrîncenate, apreciază Lipman.

În cazul Transnistriei, o fîşie de pămmînt din Estul Republicii Moldova care şi-a declarat independenţa în 1990, susţinută în mod ascuns de către Rusia, "era mai uşor, chiar dacă circumstanţele seamănă cu cele din Ucraina, acum", adaugă ea,

Pînă în prezent, problema Transnistriei, o regiune separatistă pro-rusă din Republica Moldova, la fel ca cea a Abhaziei sau Osetiei de Sud, regiuni separatiste pro-ruse din Georgia, nu au fost soluţionate, Moscova dispunînd astfel de un mijloc de presiune asupra autorităţilor de la Chişinău şi Tbilisi.

Moscova, pe care Occidentul o acuză că a mobilizat trupe şi armament greu în Ucraina pentru a susţine rebelii separatişti, caută "înainte de orice să determine autorităţile ucrainene să înţeleagă că Rusia se află alături şi că orice ar face Ucraina situaţia sa geografică nu se va schimba", apreciază analistul independent Serghei Miheev.

"Poţi detesta Rusia, la fel ca pe cei mai răi inamici, dar nu poţi să nu ţii cont de prezenţa ei", adaugă el.

Valentin Vidu