În Sudul Irakului, 38 de jihadişti condamnaţi la moarte pentru terorism au fost executaţi

Treizeci şi opt de jihadişti condamnaţi la moarte pentru terorism au fost executaţi prin spînzurare într-o închisoare din Nassiria, în sudul Irakului, transmite AFP, conform agerpres . Este cel mai mare număr de execuţii în Irak de după 25 Septembrie, dată la care, în aceeaşi închisoare, au fost executaţi 42 de deţinuţi. Toate persoanele executate Joi erau cetăţeni irakieni. Unul dintre aceştia deţinea de asemenea cetăţenia suedeză, a afirmat o sursă din penitenciar.

Săptămîna viitoare, Comisia Europeană ar putea declanșa contra Poloniei articolul 7 al Tratatului UE (Mateusz Morawiecki)

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a declarat Joi că se aşteaptă la declanşarea „săptămîna viitoare” contra ţării sale a celei mai dure proceduri de sancţiuni posibile în cadrul Uniunii Europene, din cauza controversatelor reforme judiciare, transmite AFP. Comisia Europeană „va activa probabil” contra Poloniei, Miercurea viitoare, articolul 7 al Tratatului UE, a spus Morawiecki, în marja summitului european de la Bruxelles. Niciodată utilizată pînă în prezent, această procedură este uneori considerată ca „arma nucleară” din rîndul sancţiunilor posibile împotriva unui stat membru, căci ea poate avea ca rezultat, la capătul a mai multor etape, o suspendare a dreptului de vot al unei ţări în cadrul Consiliului UE, organism care reuneşte cele 28 de state membre.

Iranul denunţă afirmațiile „fabricate” ale ambasadoarei americane la ONU, Nikki Haley

Iranul a respins „categoric” Joi afirmaţiile ambasadoarei americane la ONU, Nikki Haley, asupra originii iraniene a unei rachete lansate de rebelii houthi din Yemen asupra Arabiei Saudite, numindu-le „presupuse dovezi fabricate”, transmite AFP. Din nou, Nikki Haley acuză Iranul că a furnizat racheta lansată spre Arabia Saudită pe 4 Noiembrie, „o acuzaţie pe care o respingem categoric ca nefondată, iresponsabilă, provocatoare şi distructivă”, se arată într-un comunicat al misiunii iraniene la ONU. „Presupusele” sale „dovezi, difuzate public astăzi, sunt tot atît de fabricate precum celelalte prezentate anterior, cu alte ocazii”, relevă comunicatul de Joi. Cu puţin timp înainte, tot Joi, într-o conferinţă de presă la Washington, Nikki Haley a afirmat că racheta lansată din Yemen asupra Arabiei Saudite de către rebelii houthi, în Noiembrie, a fost „fabricată în Iran şi trimisă rebelilor houthi din Yemen”. „Aceasta a fost apoi trasă spre un aeroport civil şi ar fi putut ucide sute de civili nevinovaţi în Arabia Saudită”, a adăugat Haley. Guvernul american „îşi petrece timpul înşelînd publicul cu probleme” destinate să servească agendei sale politice, a replicat misiunea iraniană la Naţiunile Unite.

Putin, singurul garant al stabilităţii înainte de alegerile prezidențiale

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a relevat, Joi, în singurul garant al stabilităţii, în faţa unei opoziţii marginalizate şi acuzate că vrea să arunce Rusia în haos, în cadrul unei întîlniri cu presa, relatează AFP, conform news.ro . La o săptămînă după ce şi-a anunţat oficial candidatura în alegerile prezidenţiale din Martie, la un al patrulea mandat care-l va ţine la putere pînă în 2024, liderul de la Kremlin s-a livrat unui exerciţiu de care este mare amator – în faţa a peste 1.600 de jurnalişti, el a răspuns timp de trei ore şi 40 de minute la întrebări despre viaţa cotidiană, economie sau marile dosare internaţionale. Devenit preşedinte în 2000, Putin este lăudat de mulţi dintre concetăţenii săi ca omul stabilităţii şi unei noi prosperităţi, mai ales cu ajutorul unei adevărate mane petroliere, dar şi al întoarcerii Rusiei pe scena internaţională. Vladimir Putin a dat asigurări că nivelul de trai din Rusia va constitui prioritatea noului său mandat. El a insistat că ţara a ”depăşit şocurile”, prăbuşirea cursului petrolului şi sancţiunile occidentale, care au aruncat Rusia în recesiune în 2015-2016 şi au scăzut puternic puterea de cumpărare.

UE este unită în privinţa reînnoirii sancţiunilor economice contra Rusiei, afirmă Donald Tusk

Liderii Uniunii Europene (UE) au dat Joi undă verde prelungirii, cu şase luni, a sancţiunilor economice împotriva Rusiei, pentru implicarea acesteia în conflictul ucrainean, transmit AFP şi dpa, citîndu-l pe preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Decizia, luată în cursul summitului european de la Bruxelles, va trebui să fie adoptată oficial de cele 28 de ţări membre ale UE în următoarele săptămîni. Principalele sancţiuni aflate în vigoare, care au ca ţintă sectoarele energetic, militar şi financiar ale Rusiei, ar urma să expire la sfîrşitul lunii Ianuarie 2018. Rusia susţine că nu va returna niciodată Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, decizia sa nefiind recunoscută la nivel internaţional. Ţările occidentale spun că Moscova le oferă sprijin separatiştilor proruşi din Estul Ucrainei, unde conflictul izbucnit în 2014 a făcut peste 10.000 de morţi.

Aeronave ruse interceptate în spațiul aerian al Siriei de avioanele de vînătoare americane

Avioane de vînătoare aparținînd Statelor Unite au tras rachete de semnalizare pentru a avertiza aeronave militare ruse care au pătruns neautorizat într-o zonă de interdicție aeriană din Siria, afirmă oficiali americani. Incidentul aerian a avut loc Miercuri. Două avioane americane de tip F-22, invizibile pe radare, au interceptat două aeronave ruse de tip Suhoi Su-25 care traversaseră Fluviul Eufrat, în Siria, intrînd în zona operațională a coaliției antiteroriste coordonate de Statele Unite, au declarat doi oficiali militari americani citați de CNN. Incidentul aerian a durat doar cîteva minute și a implicat, cîteva secunde, și un avion rus Suhoi Su-35. În cursul interceptării, avioane de vînătoare americane au lansat, ca avertisment, rachete de semnalizare.

Solidaritatea nu poate fi selectivă, declară Merkel, criticînd atitudinea țărilor Est-europene față de imigranți

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a criticat, la summitul UE de la Bruxelles, refuzul unor state central și Est-europene de a primi imigranți extracomunitari, subliniind că la nivelul Uniunii Europene nu poate exista doar „solidaritate selectivă". Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat înaintea summitului că sistemul cotelor obligatorii pentru distribuirea imigranților extracomunitari a fost ineficient și a divizat țările UE. Consiliul Uniunii Europene a stabilit, în Septembrie 2015, să distribuie pe bază de cote 160.000 de refugiați extracomunitari ajunși în spațiul UE. România, Cehia, Slovacia și Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiție și Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranților conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată. După atentatele comise la Paris în Noiembrie 2015, Polonia a semnalat că nu va mai primi refugiați.

Circa o treime dintre armele jihadistilor din Statul Islamic au fost fabricate în Europa. Printre țările producătoare se află și România

Aproape o treime dintre armele folosite de gruparea jihadistă Stat Islamic sunt produse în Uniunea Europeană, arată un raport al organizației de monitorizare a traficului de arme în zonele de război Conflict Armament Research, care notează că între furnizorii importanți România, Ungaria, Bulgaria și Germania, scrie The Telegraph. Raportul de 200 de pagini prezintă analiza a peste 40.000 de obiecte recuperate de la forțele ISIS de-a lungul a trei ani. Concluzia este că armele destinate facțiunilor rebele din Siria au sfîrșit în mîinile jihadiștilor de la SI, „majorînd considerabil cantitatea și calitatea armelor din arsenalul său". În faza incipientă a conflictului, majoritatea armamentului SI a fost confiscată de la forțele irakiene și siriene. Dar începînd cu sfîrșitul lui 2015, CAR a descoperit o altă sursă semnificativă, fabricile din Europa de Est. Armele și munițiile erau produse în Europa, vîndute către Statele Unite și Arabia Saudită și transportate prin granița turcă în Siria. Raportul susține că furnizările de armament de către SUA și Regatul Saudit către grupările de opoziție au permis indirect Statului Islamic să obțină cantități substanțiale de muniție anti-blindaj și anti-tanc care au fost folosite împotriva forțelor coaliției internaționale conduse de SUA. Într-un caz citat de CAR, în Octombrie 2014 România a vîndut 9.252 de aruncătoare de grenade, cunoscute ca PG-9, către armata americană. Grenadele au fost vîndute de americani către Jaysh Suriyah al-Jadid, o miliție siriană înarmată și antrenată de americani pentru a lupta cu SI în estul țării. Însă armele au ajuns în Irakul vecin, unde experții jihadiștilor le-au modificat pentru a le adapta la lupta urbană din Mosul.

Atac dur al lui Vladimir Putin la adresa SUA: 'E sub controlul FBI! Nu ştim ce substanţe îi dau ca să spună ce vor ei'

Preşedintele Vladimir Putin a afirmat că fostul şef al laboratorului antidoping de la Moscova, Grigori Rodcenkov, de la declaraţiile căruia a pornit scandalul de dopaj cu privire la Rusia, este sub controlul şi sub protecţia FBI, relatează L'Equipe.La 5 Decembrie, Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a suspendat Rusia de la Jocurile Olimpice de Iarnă la PyeongChang din 2018. Unii sportivi ruşi vor putea însă evolua la probe individuale sau pe echipe sub numele "Sportiv Olimpic din Rusia (SOR)”. Aceştia vor concura cu un echipament pe care va fi înscris numele lor şi drapelul olimpic. La ceremonia va fi intonat imnul olimpic.Decizia Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) vine ca urmare a dopajului de stat organizat din Rusia.Agenţia Mondială Antidoping (WADA) a anunţat, la 11 Noiembrie, că a intrat în posesia unei baze de date a laboratorului din Moscova, care confirmă raportul McLaren privind dopajul susţinut de stat în Rusia.WADA a precizat că documente din perioada Ianuarie 2012 - August 2015 au intrat în posesia departamentului său de informaţii şi investigaţii. Agenţia a adăugat că analiza documentelor a fost finalizată şi a fost prezentată în cadrul şedinţei comitetului său executiv, din 15-16 noiembrie, de la Seul. WADA a informat Comitetul Internaţional Olimpic, care de asemenea investighează acuzaţiile de dopaj aduse Rusiei.În 2016, un raport independent, întocmit de avocatul canadian Richard McLaren, a arătat că peste 1.000 de sportivi ruşi de la peste 30 de discipline sportive au fost implicaţi într-un sistem de dopaj centralizat, cu sprijinul serviciilor secrete, timp ce cinci ani, avînd ca obiectiv Jocurile Olimpice de la Soci din 2014.După publicarea raportului, WADA a recomandat ca tuturor sportivilor ruşi să li se interzică participarea la Jocurile Olimpice şi la Jocurile Paralimpice de la Rio, din 2016. Însă Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a decis să nu impună o interdicţie generală şi a lăsat hotărîrea cu privire la participarea sportivilor ruşi la Rio la latitudinea federaţiilor internaţionale. În cele din urmă, la Rio au participat 271 de sporti ruşi.Scandalul de dopaj în care este implicată Rusia a izbucnit după ce Grigori Rodcenkov, fost şef al laboratorului antidoping de la Moscova pînă în Noiembrie 2015, a declarat, în Mai 2016, pentru New York Times, că zeci de sportivi ruşi, între care 15 medaliaţi olimpici, au profitat de un sistem de dopaj organizat şi supravegheat de serviciile secrete ruse, pentru Jocurile Olimpice de la Soci, din 2014.După moartea subită a doi angajaţi ai laboratorului, survenită în februarie 2016, Rodcenkov a afirmat că se teme pentru viaţa lui şi s-a refugiat în SUA, ţară care nu are acord de extrădare cu Rusia.Kremlinul a răspus la acuzaţiile lui Rodcenkov, precizînd că sunt "calomnii ale unui transfug".

Incredibil - Regele Mihai este citat astăzi la Tribunal într-un proces: Cine este infractorul care l-a chemat în instanță pe fostul suveran

O informație-șoc tulbură funeraliile Regelui Mihai! Cu o zi înainte de înhumarea Majestății sale la Curtea de Argeș și în plin doliu național, Regele Mihai ar fi trebuit să se prezinte Vineri la tribunal, unde fusese citat. Detaliul cu adevărat scandalos este că fostul suveran a fost chemat în instanță de un condamnat cu state vechi, închis de cîteva ori pentru pedofilie.Acesta este cunoscut ca un procesoman, avînd deschise nu mai puţin de 1.000 de procese, după cum au descoperit cei de la Cancan.ro. Condamnatul a obţinut şi despăgubiri la CEDO, care ar trebui să fie plătite de statul român, din cauza condiţiilor grele din închisoare! Nistor Isai Faur trebuie să primească nu mai puţin de 3.900 de euro pentru condiţiile incredibile din detenție.Regele Mihai era aşteptat la Tribunalul Arad pe 15.12.2017, cu o zi înainte de înmormîntarea Majestăţii Sale. Termenul fusese stabilit pe data de 17 Noiembrie, cu două săptămîni înainte ca Regele Mihai să treacă la cele sfinte, pe 5 Decembrie.Isai a indicat drept ”pîrît” Casa Majestății Sale Regele Mihai I, iar apoi pe rege personal, iar judecătorii Tribunalului Arad l-au introdus în cauză, aşa cum spuneam, de la primul termen de judecată, pe 17.11.Nistor Isai Faur este un individ care, în 2001, a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru violarea unui minor. A executat 10 ani de închisoare, dar cu siguranţă nu s-a îndreptat după gratii după ce a fost eliberat condiţionat, în Mai 2011. Pe 6 Iulie 2013, recidivistul a mai violat două fetiţe, de 5 şi 6 ani, iar în Octombrie 2013 a fost trimis din nou în judecată pentru viol, aflîndu-se încarcerat la Penitenciarul Arad. Acolo, s-a pus pe procese şi reclamaţii, mergînd pînă la CEDO!

Alegerile prezidenţiale din Rusia, stabilite oficial pentru data de 18 Martie 2018

Data alegerilor prezidenţiale din Federaţia Rusă, la care Vladimir Putin şi-a anunţat candidatura, a fost stabilită oficial Vineri de către Camera Superioară a Parlamentului rus pentru 18 Martie 2018, cînd se împlinesc exact patru ani de la anexarea Peninsulei Crimeea, informează AFP. Adoptat Vineri de Consiliul Federaţiei, decretul care fixează data alegerilor prezidenţiale pentru 18 Martie va fi publicat Luni, 18 Decembrie, dînd startul unei campanii electorale de trei luni, a declarat pentru agenţiile de presă ruse şeful Comitetului pentru legislaţia constituţională, Andrei Klişas. Data de 18 Martie va coincide cu marcarea a patru ani de la semnarea tratatului de anexare a Peninsulei ucrainene Crimeea de către Federaţia Rusă, la două zile după un referendum considerat ilegal de Kiev şi Occident.

EaP Think Bridge: Republica Moldova, la fel ca Georgia, nu a avut un scop ambiţios în cadrul summitului

Înaintea Summitului Parteneriatului Estic din 24 Noiembrie la Bruxelles, fiecare dintre participanţi a avut opinii, aşteptări şi aspiraţii proprii. În aceste condiţii, rezultatele summitului au demonstrat că Uniunea Europeană rămîne în continuare capabilă să aducă la un numitor comun o entitate destul mare şi să menţină iniţiativa pe linia de plutire, chiar dacă aspiraţiile unor participanţi nu sunt pe deplin satisfăcute, scrie EaP Think Bridge, platformă ce reuneşte comunităţi de experţi din ţările membre ale Parteneriatului Estic, relatează Vineri PN.md.
Referindu-se la obiectivele reuniunii, EaP Think Bridge subliniază că cel de-al cincilea summit al Parteneriatului Estic urma să răspundă în principal la întrebarea despre cum va continua această iniţiativă a UE, însă chiar înainte de summit s-au făcut auzite formulări mai radicale, cum ar fi dacă a avut sau nu vreun rost această iniţiativă a UE şi a dat ea vreo plusvaloare participanţilor. Bruxellesul a decis să menţină iniţiativa şi a focalizat atenţia summitului pe identificarea modalităţilor de consolidare a cooperării, precum şi pe sarcinile obţinerii unei economii, guvernări, conectivităţi şi societăţi mai puternice. Deocamdată, Parteneriatul Estic este, potrivit EaP Think Bridge, o iniţiativă a 'vitezelor diferite', unde trei ţări (Moldova, Ucraina şi Georgia) conduc în calitatea lor de state asociate cu zone de comerţ liber şi cu regim fără vize. Armenia are un Acord de parteneriat, în timp ce Azerbaidjanul se află în faza negocierilor, iar Belarus este prudent şi îşi stabileşte de sine stătător formatele de cooperare bilaterală şi multilaterală cu UE. EaP Think Bridge subliniază că aspiraţiile ţărilor privind viitoarea cooperare cu UE vizează niveluri diferite: de la aderarea la UE pînă la o simplă cooperare economică reciproc avantajoasă, fără o componentă politică. Fără îndoială, această situaţie este înţeleasă la Bruxelles şi se acceptă un nivel diferit de ambiţii pentru ţările partenere, dar se încearcă evitarea unei fragmentări a Parteneriatului Estic. Apreciind că cel mai mult în urma summitului a avut de cîştigat Armenia, care a semnat un Acord de parteneriat cuprinzător şi consolidat cu UE, EaP Think Bridge subliniază că documentul îi va permite Erevanului să primească mai multă asistenţă europeană, fără a deteriora relaţiile sale cu Moscova. Conform EaP Think Bridge, Republica Moldova, la fel ca Georgia, nu a avut un scop ambiţios în cadrul summitului, principalul obiectiv fiind continuarea finanţării reformelor sale interne. În context, se subliniază faptul că, din cauza întîrzierii reformei justiţiei, UE a reţinut în Octombrie 28 de milioane de euro destinate Chişinăului. După restabilirea încrederii UE, Chişinăul a avut o reacţie pozitivă la rezultatele summitului, scrie EaP Think Bridge. Potrivit platformei de dezbateri, cele mai mari aşteptări de la summit le-a avut Ucraina, care a vizat perspectiva aderării ţării la UE, elaborarea unui plan de investiţii pentru Ucraina, recunoaşterea Rusiei ca stat agresor, noi formate pentru ţările care au semnat acordul de asociere. Însă partenerii s-au arătat reticenţi faţă de propunerile ucrainene şi Kievul nu a obţinut rezultatele dorite, constată EaP Think Bridge. (AGERPRES)

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a fost interogat Vineri, pentru a şaptea oară, în două dosare de presupuse fapte de corupţie, au relatat media israeliene, citate de AFP

Anchetatorii au sosit la reşedinţa oficială a prim-ministrului israelian, de la Ierusalim, puţin înainte de ora locală 09:00 (07:00 GMT) pentru un nou interogatoriu, care de obicei durează cîteva ore. Într-una dintre anchete, care este aproape de încheiere, Netanyahu este suspectat că a primit ilegal cadouri de la personalităţi foarte bogate, printre care miliardarul australian James Packer şi un producător de la Hollywood, Arnon Milchan. Valoarea totală a acestor cadouri a fost cifrată de mass-media la zeci de mii de dolari. Milchan, vechi prieten al premierului, a fost la rîndul său interogat în Septembrie. Cea de-a doua anchetă încearcă să stabilească dacă Netanyahu ar fi încercat să încheie un acord secret cu proprietarul ziarului Yediot Aharonot pentru o acoperire mediatică favorabilă din partea cotidianului israelian. Netanyahu a negat mereu orice neregulă şi s-a declarat victima unei campanii pentru a-l înlătura de la putere. Potrivit ministrului justiţiei Ayelet Shaked, Benjamin Netanyahu nu ia în calcul demisia în cazul în care va fi inculpat. (AGERPRES)