Dan Spătaru, unul dintre cei mai iubiți cîntăreți români ai tuturor timpurilor, s-a născut la 2 Octombrie 1939, în localitatea Aliman, județul Constanța, într-o familie de învățători.

Și-a petrecut copilăria și adolescența la Aliman, în Ion Corvin și la Medgidia, alături de sora mai mare Puica (Maria Nicola) și a bunicilor.

Caii erau pasiunea lui de copil, mai tîrziu a apărut o altă pasiune, mult mai puternică, fotbalul. Cînd avea 12 ani, mama sa a murit, iar cei doi copii s-au mutat la Medgidia la o mătușă, pentru a îndeplini dorința mamei "copiii mei să învețe carte". Aici a făcut liceul și a început cariera de fotbalist. A jucat la "Progresul", apoi la "Știința București".

Cînd era în anul III la Facultatea de Educație Fizică și Sport a trebuit să se lase de fotbal, avea hernie de disc. S-a dedicat școlii și muzicii. Dan Spătaru era student cînd a început să cînte la "Casa Studenților", în anul 1962. A început cu muzică italiană, care era la modă. Dragostea pentru muzică a moștenit-o din familie, tatăl său cîntînd la vioară.

Compozitoarea Camelia Dăscălescu a fost aceea care l-a remarcat. L-a ascultat odată la "Mon Jardin" și a făcut cu el lecții. Primele piese interpretate de Dan Spătaru au fost ale Cameliei Dăscălescu. Odată, la o terasă, l-a întîlnit Temistocle Popa, care i-a scris aproape toate șlagărele. Primul mare succes l-a avut cu "Măicuța mea", de Temistocle Popa.

La televiziune a debutat într-un spectacol înregistrat la Casa de Cultură a studenților, alături de Petre Geambașu. Melodiile ''Amintiri, amintiri'' de Camelia Dăscălescu și ''Amor, mon amour, my love'' devin șlagăre, atrăgîndu-i o largă simpatie din partea publicului. În 1965 devine celebru, înregistrînd la Radio melodia ''Nu-ți fie teamă de-un sărut'' de Camelia Dăscălescu.

Timp de doi ani, din 1965 și pînă în 1967, a lucrat ca metodist la Casa de Cultură a studenților ''Grigore Preoteasa'' din București, apoi a activat în cadrul Teatrului ''Fantasio'' din Constanța, în perioada 1972-1978. Aici o cunoaște, în anul 1972, pe viitoarea soție, Sida. S-au căsătorit în 1974 și au avut o fiică, Dana.

În 1969 obținea prima recunoaștere a talentului său: Premiul de interpretare la Festivalul de muzică ușoară de la Mamaia, cu melodiile ''Cu cine semeni dumneata'' și ''Țărăncuță, țărăncuță''. Dintre șlagărele care l-au făcut celebru mai amintim: ''Ale tale'', ''În rîndul patru'', ''Trecea fanfara militară'', ''Nu-ți șade bine cînd plîngi'', ''O sută de stele'', ''Ai trecut iar pe strada mea'', ''Scara de mătase'', ''Nu m-am gîndit la despărțire'', ''Drumurile noastre''.

Dan Spătaru a bătut, în Cuba, recordul la aplauze: 16 minute și 19 secunde: ''Prin 1967 am fost la un festival internațional în Cuba, la Varadero, unde sunt trecut în Cartea Recordurilor pentru aplauze: 16 minute și 19 secunde!'', declara artistul într-un interviu.

A murit la 8 Septembrie 2004, în urma unui atac de cord, la nici 65 de ani. În memoria artistului, anual este organizat, la Medgidia, festivalul care îi poartă numele. (AGERPRES)