Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) cu Uniunea Europeană va dicta o ajustare a sistemului agricol moldovenesc în următorii 10 ani la normele şi standardele europene, au apreciat participanţii la masa rotundă „Perspectivele sectorului agroalimentar ca urmare a parafării DCFTA „Creşterea exportului pe cea mai mare piaţă din lume, perfecţionarea în materie de producere reprezintă principalele avantaje. Principalul risc este că nu avem tot spectrul de produse locale”, a declarat Tudor Robu, şeful Direcţiei marketing şi relaţii internaţionale a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

În opinia lui Sergiu Ţirigan, şef adjunct al aceleiaşi direcţii, „incapacitatea conformării condiţiilor de export (asigurarea măsurilor sanitare şi fitosanitare, standardelor şi reglementărilor tehnice), incapacitatea de a face faţă concurenţei mărfurilor din UE, lipsa personalului calificat, ajustări tardive la cerinţele pieţei” ar fi posibile riscuri în urma semnării acestui Acord.

Totuşi, principalul risc la care au indicat vorbitorii în cadrul mesei rotunde organizate de IDIS „Viitorul” este excluderea agriculturii şi dezvoltării rurale din lista de priorităţi strategice ale ţării, inclusiv la stabilirea repartizării asistenţei UE planificată pentru perioada 2014-2017.

Şeful negociatorilor UE ai DCFTA, Luc Pierre Devigne, declara joi că Acordul prevede nu numai alinierea sectorului agrar la regulile sanitare şi fitosanitare europene, dar şi o asistenţă consistentă din partea UE, care deja a început şi se va ridica la zeci de milioane de euro în anii 2014-2020, “dacă nu chiar peste 100 de milioane”. UE va elimina imediat după intrarea în vigoare a documentului taxele vamale pentru produsele agricole, în timp ce Republica Moldova va reduce treptat aceste taxe, pe parcursul a 7-10 ani.

Expertul Centrului Analitic Independent ”Expert-Grup”, Alexandru Fala, este de părere că implementarea Acordului va duce la schimbări structurale ale economiei moldoveneşti care ar putea să conducă la o creştere mai accentuată. Deşi iniţial, crede expertul, s-a putea produce un şoc asupra sectorului agricol care ar putea genera o contractare pe termen scurt de 3% cu un efect evident asupra angajării.

„Deşi din punct de vedere cantitativ volumul produselor agricole ar putea să se micşoreze, reformele structurale din sector ar putea determina în acelaşi timp sporirea ponderii valorii adăugate, ceea ce va diminua considerabil din impactul şocului”, a remarcat Tudor Robu.

Sursa: Moldpres