Republica Moldova, cu o suprafață de 33.843 kmp și o populație stabilă de 3.563.000 persoane (1 Ianuarie 2010, fără populația din localitățile din stînga Nistrului și orașul Tighina), sărbătorește la 27 August Ziua națională. În 1991, în contextul destrămării Uniunii Sovietice, Republica Moldova a devenit stat independent. Stat situat în Sud-Estul Europei, învecinîndu-se cu România la Vest și cu Ucraina la Nord, Est și Sud.

Relieful Moldovei este dominat de cîmpii și zone colinare joase, cu altitudini mai mari doar în Podișul Moldovei Centrale (pînă la 429 m). Cîmpia Moldovei de Nord și Cîmpia Moldovei de Sud au altitudini de aproximativ 200 m, iar Cîmpia Nistrului inferior, de 100-700 m. Malul stîng al Nistrului este dominat de prelungirile Sud-vestice ale Podișului Podoliei cu altitudinea maximă de 275 m. Principalele cursuri de apă sunt Nistrul (1.352 km, din care 660 km pe teritoriul Moldovei), cu afluenții Bîcul, Răutul, Botna, Rîbnița și Prutul (967 km, din care 695 km formează granița cu România), cu afluenții Racovățul, Ciuhurul și Lăpușna. La acestea se adaugă lacurile amenajărilor hidroenergetice (cele mai mari: Costești — 92 kmp pe Prut și Dubăsari — 67,5 kmp pe Nistru).

În secolul al VI-lea î.Hr., coloniștii greci întemeiază, la gurile rîului Tyras (Nistru), orașul Tyras (azi Cetatea Albă), într-o zonă locuită de geți. Între 60-55 î. Hr., orașul Tyras, precum și zona de la Nordul Mării Negre locuită de daco-geți sunt incluse în regatul dacic al lui Burebista.

Imperiul Roman își instituie dominația în sudul Basarabiei de azi, secolele I-IV d. Hr. Orașul Tyras este integrat provinciei romane Moesia Inferior.

În 1241 are loc marea invazie tătară, cînd regiunea trece sub controlul politic al Hanului Hoardei de Aur.

În 1359 se întemeiază statul medieval Moldova care se întinde de la Carpații Orientali pînă la Nistru și Marea Neagră.

În 1538, Tighina trece sub suveranitate otomană.

La 28 Mai 1812 se semnează Pacea de la București, care a pus capăt războiului ruso-turc (1806-1812), din principatul Moldovei fiind rupt teritoriul cuprins între Prut și Nistru, denumit Basarabia, și anexat Imperiului Țarist.

Prin Pacea de la Paris (28 Mai 1856), Rusia, învinsă în Războiul Crimeii, este obligată să retrocedeze Principatului Moldovei Sudul Basarabiei (județele Cahul, Bolgrad și Ismail).

La 3 Iulie 1878, prin Congresul de la Berlin, Rusia țaristă impune României cedarea Sudului Basarabiei.

În 1917, după prăbușirea regimului țarist, în Basarabia ia ființă Partidul Național Moldovenesc, partid ce milita pentru unirea cu România.

Congresul ostășesc de la Chișinău din 23-27 Octombrie 1917, proclamă autonomia teritorială și politică a Basarabiei, hotărîndu-se crearea unui Parlament propriu, Sfatul Țării.

La 2 Decembrie 1917, Sfatul Țării proclamă Republica Democratică Moldovenească, condusă de Ion Inculeț. Parlamentul de la Chișinău proclamă, la 27 Martie 1918, unirea Basarabiei cu România, recunoscută prin Tratatul de la Paris din 28 Octombrie 1920.

În 23 August 1939, se încheie, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, care, într-un protocol adițional secret, prevedea acordul Germaniei ca Basarabia și Nordul Bucovinei să fie ocupate de URSS. În urma notelor ultimative ale URSS din 26-28 Iunie 1940, România este silită să cedeze Basarabia și Nordul Bucovinei. Cu acest prilej, armata sovietică ocupă, fără niciun acord, și ținutul Herța.

La 2 August 1940, este proclamată, prin hotărîrea Sovietului Suprem al URSS, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, republică unională în cadrul Uniunii sovietice. Nordul Bucovinei, Ținutul Herței și județele Hotin, Ismail și Cetatea Albă sunt trecute în componența Ucrainei.

La 22 Iunie 1941, România intră în cel de-al Doilea Război Mondial, luptînd alături de Germania împotriva URSS.

În 25 Iulie 1941, se încheie Campania militară de eliberare a Basarabiei și Nordului Bucovinei de sub ocupația sovietică; aceste teritorii sunt integrate statului român.
Trupele sovietice reocupă Basarabia, în August 1944, care este încorporată în URSS sub denumirea de RSS Moldovenească.

Tratatul de la Paris din 10 Februarie 1947 consfințește frontierele de stat de la sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

La 31 August 1989, sub presiunea demonstrațiilor de stradă, autoritățile de Chișinău hotărăsc adoptarea limbii române ca limbă de stat în RSS Moldovenească și trecerea la grafia latină.

La 23 Iunie 1991, are loc adoptarea noii denumiri a statului – Republica Moldova, iar la 27 August are loc Proclamarea independenței de stat a Republicii Moldova. În aceeași zi, România a recunoscut independența noului stat.

Președintele este ales de Parlament prin vot secret. Primul ministru est numit prin decret prezidențial.

Parlamentul este unicameral, cu 101 deputați aleși în baza scrutinului proporțional pentru un mandat de 4 ani. Ultimele alegeri legislative au avut loc la 28 Noiembrie 2010.

La 2 Martie 1992, Republica Moldova devine membru al ONU, iar la 12 August, membru al FMI și BIRD. La 10 Iulie 1995, Republica Moldova devine membră a Consiliului Europei.

Într-o primă etapă, cadrul relațiilor Republica Moldova-UE a fost determinat prin Acordul de Parteneriat și Cooperare Republica Moldova-UE semnat la 28 Noiembrie 1994 și intrat în vigoare la 1 Iulie 1998.

La 27 Iunie 2014, este semnat noul cadru de cooperare reprezentat de Acordul de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova.

Capitala Republicii Moldova este Chișinău (700.000 locuitori), iar principalele oraș sunt: Bălți (160.000 locuitori), Tighina (140.000 locuitori), Cahul (circa 100.000 locuitori).

Republica Moldova este constituită din două regiuni cu statut special: Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (157.200 locuitori, suprafață 1.848 kmp) și Transnistria (statut în dispută; 555.500 locuitori, suprafață 3.362 kmp); 32 de raioane: Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir, Călărași, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Dubăsari, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Hîncești, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocnița, Orhei, Rezina, Rîșcani, Sîngerei, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Ștefan Vodă, Taraclia, Telenești, Ungheni; și 3 municipalități: Chișinău, Bălți și Comrat.

Prima mențiune documentară a Chișinăului, ca localitate, datează din 17 Iulie 1436, cînd domnii Țării Moldovei Ilie și Ștefan... ''au dat și i-au întărit lui Oncea-logăfăt pentru credincioasă slujbă'' mai multe sate pe Răut. Stabilind hotarele acestor sate, documentul menționează: ''...și la Băc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului lui Acbaș, la Fîntîna unde este Seliștea Tătărească în dreptul păduricii.''

A doua mențiune documentară despre Chișinău datează din 1466. Este vorba despre un document de proprietate ieșit din cancelaria domnească a lui Ștefan cel Mare, prin care voievodul i-a dat unchiului său Vlaicul o seliște la Chișinău, la Fîntîna Albișoarei, moșie cumpărată de la Toader feciorul lui Fedor, cu 120 de arginți tătărăști. Mai bine de 100 de ani moșia a fost stăpînită de urmașii lui Vlaicu Pîrcălab.

În 1641, Chișinău devine moșie mănăstirească, cînd Vasile Lupu, domnul Țării Moldovei, trece moșia Chișinău în stăpînirea Mănăstirii Sfînta Vineri din Iași. Chișinău a rămas în proprietatea acestei mănăstiri pînă în secolul al XIX-lea.

În secolul al XVI-lea, cînd Tighina este transformată în raia turcească, iar Bugeacul și împrejmuirile Căușenilor sunt în stăpînirea tătarilor, căutînd căi mai sigure, negustorii și călătorii trec tot mai des prin Chișinău.

Chișinăul a fost devastat de turci și tătari în mai multe rînduri. Războaiele ruso-turcești din secolele XVIII-XIX au provocat multe daune și au ruinat orașul.

Paralel cu creșterea și transformarea Chișinăului într-un tîrg, urbea începe să se profileze și ca un centru cultural-ecleziastic și de învățămînt. Prima școală organizată și susținută de stat și de Mitropolia Moldovei activează la Chișinău în secolul al XVIII-lea. Școlile funcționau pe lîngă bisericile orașului.

În urma războiului ruso-turc din 1812, cînd spațiul dintre Prut și Nistru este anexat la Imperiul rus, centrul regiunii Basarabiei e stabilit la Chișinău.

În 1830-1836, este înălțată Catedrala cu clopotniță și pusă baza unei grădini publice. Chișinău și-a schimbat mult aspectul general în anii '50-'70 ai secolului al XIX-lea, cînd l-a avut ca arhitect al orașului pe Alexandr Bernardazzi. El a proiectat unele străzi și cartiere, a participat la proiectarea și construirea apeductului din Chișinău, precum și cele mai importante clădiri.

După proclamarea Unirii cu România în 1918, la Chișinău sunt deschise mai multe școli, tipografii, biblioteci, teatre. Încep să funcționeze un șir de întreprinderi ale industriei alimentare: prima moară mecanizată, fabrica de pîine, fabrica de mezeluri, fabrica de cvas și limonadă, fabrica de bomboane, fabrici de încălțăminte, tricotaje, fabrica de blănuri. Chișinău se integrează în rețeaua de drumuri a României. În anii '20-'30, la Chișinău activează mai multe bănci: Moldova, Unirea României, Dacia, Iași.

Sunt editate o serie de reviste și ziare. Se dezvoltă învățămîntul. În 1934, Pantelimon Halippa a fondat prima instituție de științe academice din Basarabia – Institutul Social Român. Tot sub președinția lui Halippa a fost fondată Universitatea Populară Moldovenească.

La Chișinău activau Teatrul Național, Muzeul Național de Istorie a Naturii, Cinematografele Odeon, Orfeum, Colosseum, Expres, Clubul Polonez. În perioada interbelică s-au înființat trei școli superioare muzicale: Conservatorul național, Conservatorul Municipal și Conservatorul Unirea.

Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu cultural, fiind identificate peste 140 de monumente, printre acestea aflîndu-se așezări geto-dacice, fortificații romane și medievale, diverse complexe arheologice – Orheiul Vechi, mănăstiri rupestre, conace boierești și case țărănești. Printre acestea se află Conacul ''Zamfir Ralli Arbore'' și Castelul de vînătoare al lui Manuc Bei, iar dintre mănăstiri și biserici menționăm: Căpriana, Țîpova, Curchi, Frumoasa, Cosăuți, Biserica Adormirii Maicii Domnului din Căușeni.

În Republica Moldova funcționează 87 de muzee, majoritatea fiind amplasate în clădiri de o deosebită importanță arhitecturală. Dintre acestea amintim: Casele-muzeu ''Alexei Mateevici'', ''Aleksandr Pușkin'', ''Constantin Stamati'', ''Igor Vieru'', Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, Muzeul Meșteșugurilor Populare.

''Toltrele Prutului'', ''O sută de movile'', Peștera ''Emil Racoviță'', Parcul Țaul se numără printre cele mai cunoscute monumente ale naturii, iar Pădurea Domnească, Codrii, Iagorlîc, Prutul de Jos, Plaiul Fagului sunt cunoscute ca rezervații naturale.

O particularitate a Republicii Moldova este reprezentată de tradițiile de cultivare a viței-de-vie și de producere a vinului. În prezent, în țară funcționează peste 140 de fabrici de vinuri, iar 23 dintre acestea dispun de condiții și experiență în ceea ce privește primirea vizitatorilor. Acestea fac parte din ruta turistică ''Drumul vinului în Republica Moldova'', turiștii putînd vizita beciuri și orașe subterane, vinoteci, întreprinderi de prelucrare primară a vinului, de producere a șampaniei, divinului, heresului, balsamurilor etc. Cele mai cunoscute vinării sunt cele de la Cricova, Mileștii Mici, Purcari, Cojușna.

În bucătăria românească de dincolo de Prut sunt prezente influențele grecești, tătărăști, rusești, ucrainene. Mîncărurile sunt bazate pe legume și carne de porc, dar o specialitate locală este carnea de iepure. Dintre mîncărurile moldovenești amintim: ciorba de ulcele, din piept de vită, ciorba de gîscă cu tăiței de casă, borșul scăzut cu carne de porc sau bureachița, o ciorbă de colțunași, baimuș din mămăligă, cighiri, un fel de drob moldovenesc sau pîrjoluțele (pîrjoale) fripte pe plită.

Nici o sărbătoare tradițională nu are loc fără sarmale, răcituri, tăiței cu carne de pasăre etc. Masa de sărbătoare în Republica Moldova este împodobită cu bucate delicioase din făină de grîu: prăjitei, copturi, învîrtite, plăcinte, sarailii cu fructe, legume, nuci etc.

Relații bilaterale între Republica Moldova și România

România a fost primul stat care a recunoscut Republica Moldova, la numai cîteva ore după declararea independenței de stat, la 27 August 1991.

Relațiile diplomatice, la nivel de ambasadă, au fost stabilite la 29 August 1991. Ambasada României, care și-a început activitatea la 20 Ianuarie 1992, a fost prima reprezentanță diplomatică deschisă de un stat în capitala Republicii Moldova, la Chișinău.

La 24 Ianuarie 1992, la Ungheni, au avut loc primele convorbiri între președintele României Ion Iliescu, și președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur. Președintele Ion Iliescu a efectuat o primă vizită oficială în Republica Moldova în perioada 18-19 Mai 1992, urmată de cea din 5-6 Iulie 1996.

La 21 Ianuarie 2005, președintele României Traian Băsescu a efectuat o vizită oficială de o zi în Republica Moldova, prilej cu care a fost relansată relația bilaterală, pornind de la cele două coordonate majore ale acesteia: dimensiunea europeană, avînd la bază, la acel moment, obiectivul strategic al ambelor state de integrare în Uniunea Europeană, respectiv afirmarea caracterului special conferit de istoria comună a celor două state.

La 16 Ianuarie 2007, președintele României Traian Băsescu a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova, în cadrul căreia a abordat împreună cu omologul său moldovean Vladimir Voronin probleme legate de agenda bilaterală, dar și de cea regională în contextul, în care, de la 1 Ianuarie 2007, România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Președintele Traian Băsescu a efectuat în zilele de 27 și 28 Ianuarie 2010, o vizită oficială la Chișinău, la invitația președintelui interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu. La 17 Iulie 2013, președintele Traian Băsescu a efectuat o nouă vizită la Chișinău, la invitația omologului său din Republica Moldova Nicolae Timofti.

La 29 Noiembrie 2013, președintele Traian Băsescu a revenit în vizită de lucru la Chișinău, prilej cu care a participat la recepția oferită de Ambasada României în Republica Moldova cu ocazia Zilei Naționale a României.

Președintele Republicii Moldova Mircea Snegur a efectuat, la 17 Iulie 1993, prima vizită oficială în România, la invitația omologului său Ion Iliescu.

La 30 Decembrie 1996, președintele Republicii Moldova Petru Lucinschi a efectuat o vizită neoficială în țara noastră, în cadrul căreia a avut o întrevedere cu omologul său român Emil Constantinescu, privind posibilitățile de extindere și aprofundare a relațiilor bilaterale.

La 4 Decembrie 1997, președinții României și Republicii Moldova, Emil Constantinescu, respectiv Petru Lucinschi, s-au întîlnit la Iași, cu ocazia inaugurării și punerii în funcțiune a celei de-a doua legături de telecomunicații prin cablu cu fibră optică dintre cele două țări.

De asemenea, în cursul anului 1998, președintele Emil Constantinescu și președintele Republicii Moldova Petru Lucinschi s-au întîlnit la Galați – la 21 Februarie, București – la 10 Octombrie și Chișinău – la 22-23 Octombrie (cu prilejul Trilateralei România-Republica Moldova-Ucraina consacrată colaborării dintre cele trei țări în zona frontalieră comună).

În perioada 8-10 Octombrie 1999, președintele Republicii Moldova Petru Lucinschi a efectuat o vizită neoficială în municipiul Iași, la invitația autorităților administrației publice locale.

La 9 Februarie 2001, la Vaslui, au avut loc convorbiri între președintele Republicii Moldova Petru Lucinschi și președintele Ion Iliescu.

La 1 Mai 2001 a avut loc vizita oficială în România a președintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin.

A urmat întîlnirea, la 1 August 2003, între cei doi președinți, Ion Iliescu, și, respectiv, Vladimir Voronin, la Stînca-Costești, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la intrarea în funcțiune a Nodului Hidrotehnic Stînca-Costești.
Președintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a efectuat, la 12 Noiembrie 2004, o vizită de o zi în județul Suceava, la Mănăstirea Putna, unde a depus coroane de flori la mormîntul domnitorului Ștefan cel Mare.
La 25 Septembrie 2005, președintele Traian Băsescu s-a întîlnit, la Iași, cu omologul său moldovean Vladimir Voronin, care se afla într-o vizită particulară.

Tot în 2005, la 10 Decembrie, președintele Vladimir Voronin a efectuat o vizită în România, pentru a participa alături de omologul său român Traian Băsescu la deschiderea oficială a Festivalului Vinului Moldovenesc, eveniment desfășurat în Piața Constituției din București.

În zilele de 27 și 28 Aprilie 2010, președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, președinte al Parlamentului de la Chișinău, a efectuat o vizită oficială în România, la invitația președintelui român Traian Băsescu.

În perioada 28-29 Aprilie 2011, la invitația șefului statului român, Traian Băsescu, președintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, președinte al Parlamentului, a efectuat o vizită oficială la București.

La 3 Mai 2012, președintele Republicii Moldova Nicolae Timofti a efectuat o vizită oficială în România, la invitația președintelui român Traian Băsescu. Președintele Nicolae Timofti a participat pe 1 Decembrie 2013 la manifestările de la București, dedicate Zilei Naționale a României, la invitația omologului său român Traian Băsescu.

La 19 Martie 2014, președintele Traian Băsescu a avut, la Iași, convorbiri cu omologul său din Republica Moldova, Nicolae Timofti, care a efectuat o vizită de lucru în România.

La nivelul primilor-miniștri, în perioada 19-20 August 1992, premierul moldovean Andrei Sangheli a efectuat prima vizită oficială în România. Au urmat vizitele premierilor: Ion Ciubuc, la 15-16 Mai 1997; Ion Sturza în perioada 30-31 August 1999; Vasile Tarlev, la 27 Iulie 2001 și 16 Noiembrie 2005; Zinaida Greceanîi, la 23 Octombrie 2008.

În zilele de 13 și 14 Noiembrie 2009, a avut loc prima vizită oficială a premierului Vlad Filat la București, ocazie cu care a semnat, împreună cu premierul Emil Boc, Acordul privind micul trafic de frontieră. Premierul Vlad Filat s-a mai aflat în România la 19 August 2010, la 8 Noiembrie 2010 (cu prilejul vizitei, premierul moldovean și ministrul român al Afacerilor Externe Teodor Baconschi au semnat Tratatul dintre România și Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea și asistența mutuală în probleme de frontiere) și în zilele de 21 și 22 Septembrie 2011.

La 3 Martie 2012, la Iași, a avut loc prima ședință comună a Guvernelor României și Republicii Moldova, delegațiile celor două țări fiind conduse de premierii Mihai-Răzvan Ungureanu și, respectiv, Vlad Filat.

În data de 9 Mai 2012, prim-ministrul Republicii Moldova Vlad Filat a efectuat o vizită la București, la invitația omologului său român Victor Ponta. După întrevedere, cei doi premieri au urmărit împreună finala Ligii Europa la fotbal (ediția 2011-2012), care s-a disputat pe Arena Națională din București între echipele Atletico Madrid și Athletic Bilbao.

La 17 Octombrie 2012, premierul Vlad Filat a revenit la București, unde a luat parte la Congresul Partidului Popular European (PPE), desfășurat la Palatul Parlamentului în perioada 17-18 Octombrie 2012.

La 9 Iulie 2013, a avut loc prima vizită în România a premierul Republicii Moldova Iurie Leancă. Prim-ministrul Iurie Leancă s-a mai aflat în vizită la București la 14 Noiembrie 2013 și la 23 Decembrie 2013.

În Republica Moldova au efectuat vizite oficiale prim-miniștrii români: Nicolae Văcăroiu, în perioada 20-21 Februarie 1995; Radu Vasile, la 24-25 Mai 1999; Călin Popescu-Tăriceanu, la 29 Iunie 2007.

La 31 Martie 2010, a avut loc, la Chișinău, prima vizită de lucru a premierului român Emil Boc, care a participat împreună cu omologul său moldovean Vlad Filat la ceremonia de eliberare a primelor 441 de permise de mic trafic.

În data de 17 Iulie 2012, o delegație a Guvernului României, condusă de premierul Victor Ponta, a efectuat o vizită la Chișinău, la invitația prim-ministrului Guvernului Republicii Moldova Vlad Filat. Premierul Victor Ponta a mai efectuat vizite în Republica Moldova în zilele de 26 și 27 August 2013 (cînd a participat la inaugurarea lucrărilor de construcție a gazoductului Iași-Ungheni) și la 21 Februarie 2014. La 14 Martie 2014, în drum spre Georgia, premierul Victor Ponta a făcut o escală la Chișinău, unde a avut o întrevedere cu premierul moldovean Iurie Leancă. La 29 Aprilie 2014, premierul Victor Ponta s-a aflat în localitatea Sculeni (Republica Moldova) pentru a marca, alături de omologul său Iurie Leancă, eliminarea vizelor pentru cetățenii moldoveni de către statele membre ale UE.
Premierul Victor Ponta efectuează o nouă vizită în Republica Moldova la 27 August 2014.

AGERPRES, documentare: Irina Andreea Cristea, Doina Lecea