Migraţia, care a divizat atît de mult Uniunea Europeană (UE) în ultimii ani şi care a fost un subiect fierbinte pe perioada campaniei electorale pentru Parlamentul European, iar asta în ciuda adoptării recente a Pactului privind migraţia şi azilul, va continua să figureze inclusiv pe agenda viitoarei legislaturi.Obiectivul noii reforme a imigraţiei este de a oferi UE un mecanism de gestionare a sosirilor într-un mod mai previzibil şi mai ordonat, aminteşte EFE.

Juristul şi politicianul spaniol Juan Fernando Lopez Aguilar (Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol, PSOE), care a fost raportor în Parlamentul European cu privire la Regulamentul privind situaţiile de criză, unul dintre elementele Pactului privind migraţia, a explicat, într-o conversaţie telefonică cu EFE, că "lupta" sa este aceea de a preveni răspîndirea de către extremişti a fricii de străini.

"Combat această percepţie negativă care a fost stîrnită de forţele antieuropene, dacă nu făţiş eurofobe, măcar naţionaliste şi reacţionare, care mai întîi exploatează teama pe care o propagă şi apoi strîng roadele electorale", a spus el.

Potrivit aceluiaşi europarlamentar, ''răspunsul demagogic, distopic, sortit eşecului şi stupid al extremei drepte, care susţine că îi poate arunca în mare pe migranţi, că îi poate împiedica să sosească, că poate să oprească mişcarea migratorie (...) sau să-i ducă pe toţi în Rwanda, este o prostie totală, nu duce nicăieri''.

Lopez Aguilar a declarat că înţelege, în acelaşi timp, "preocuparea privind sosirile masive, lipsite de solidaritate şi fără un răspuns comun, care provoacă anxietate şi agită spiritele în mare parte din rîndul cetăţenilor". El a adăugat totodată că "singurul răspuns este să stabilim standarde europene", pentru că "imigraţia a existat mereu", iar migranţii şi solicitanţii de azil "sunt fiinţe umane".

În perspectiva viitoarei legislaturi, politicianul spaniol spune că va fi necesar să se asigure punerea în aplicare a pactului şi garantarea acestuia de către Comisia Europeană şi Curtea de Justiţie a UE. De asemenea, în opinia sa, va fi nevoie să se facă progrese în ceea ce priveşte două obiective "esenţiale": un mecanism european de salvare pentru a reduce numărul deceselor pe mare şi o luptă coordonată împotriva tuturor formelor de trafic de persoane, prin demontarea acestui ''model de afaceri''.

La rîndul său, europarlamentarul de extremă dreapta Jorge Buxade (de la Vox), care a fost raportor pentru revizuirea Regulamentului Eurodac, un alt instrument al reformei imigraţiei, a considerat că noul pact nu va fi suficient pentru a rezolva toate problemele.
Într-o conversaţie telefonică cu EFE, Buxade a apreciat că acest pact "este şchiop", deoarece nu prevede măsuri de accelerare a returnărilor de migranţi. El a criticat, de asemenea, lipsa acordurilor între UE şi ţări precum Maroc sau Mauritania, de unde sosesc majoritatea migranţilor în Spania şi care "nu colaborează la returnarea imigranţilor ilegali".

Europarlamentarul Vox a insistat că, pentru a facilita returnările, Directiva privind returnarea "trebuie amplu modificată" şi să stabilească o "legătură clară" cu acordurile comerciale, "astfel încît să existe mecanisme automate pentru suspendarea ajutorului, impunerea de sancţiuni" sau alte măsuri pentru a forţa returnările. "Trebuie să facem o nouă schimbare în pactul de azil şi să insistăm în continuare asupra întregului sistem de control şi prevenire a sosirilor, dar mai ales asupra tuturor măsurilor de prevenire a intrării şi facilitarea returnărilor", a subliniat el.

Pe de altă parte, Buxade a explicat că partidul european din care face parte Vox, Conservatorii şi Reformiştii (ECR), propune platforme regionale de debarcare în ţări terţe, astfel încît procedura de control la frontieră "să nu se facă în Algeciras sau Insulele Canare", ci în porturile unor ţări precum Maroc sau Mauritania. Acolo ar urma să se decidă "cine este sau nu refugiat" sau dacă îndeplineşte condiţiile de intrare, a menţionat el.

Europarlamentarul spaniol a făcut referire la un sondaj recent realizat de BVA Xsight pentru ARTE Europa Semanal, conform căruia şapte din 10 europeni spun că sunt prea mulţi imigranţi în ţările lor.

O problemă mereu polarizantă la alegerile europene, preocuparea publică despre migranţii şi refugiaţii care solicită azil în Uniunea Europeană configurează atitudinea populaţiei faţă de imigraţie.

Sondajele de opinie realizate înaintea scrutinului din 6-9 Iunie au dezvăluit că în medie 24% din respondenţii europeni au cerut ca migraţia şi azilul să fie abordate la alegerile europene din UE, cele mai mari procente înregistrîndu-se în Malta, Olanda şi Irlanda, cu 50%, 48% şi 42%, potrivit dpa.

Numărul oamenilor care traversează graniţele UE fără documente valabile a ajuns la aproape 380.000 în 2023, cel mai mare din 2016, conform Agenţiei de frontieră a UE, Frontex.
De obicei, cererile de azil sunt depuse abia după aceste sosiri, iar cererile în UE sunt la cel mai mare nivel din ultimii şapte ani.

Peste 1,14 milioane de oameni au depus solicitări de azil în 2023, cea mai mare cifră de după criza refugiaţilor din 2015-2016, a raportat Agenţia Uniunii Europene pentru Azil (EUAA).

Există, de asemenea, 4,2 milioane de persoane găzduite pe teritoriul UE care fug de războiul din Ucraina în cadrul unui program de urgenţă separat al UE.

Partidele de centru-stînga şi de centru-dreapta au salutat în campaniile lor o reformă amplă a regulilor de migraţie ale blocului. Dar partidele naţionaliste de extremă-dreapta, care au abordat şi ele problema în campaniile lor electorale, sunt de părere că Pactul UE privind azilul şi Migraţia nu va rezolva problema.

Partidul Adunarea Naţională (RN, extremă dreapta) din Franţa, condus de Jordan Bardella, a criticat puternic pactul privind migraţia şi a cerut cetăţenilor francezi să voteze în alegeri împotriva preşedintelui Emmanuel Macron, care a susţinut acordul.

Cardinalul Michael Czerny, şeful biroului de dezvoltare umană al Vaticanului, i-a îndemnat, la începutul săptămînii, pe cetăţenii UE care ar putea fi tentaţi să voteze pentru partidele de extremă dreapta la alegerile pentru Parlamentul European de săptămîna aceasta să rămînă empatici faţă de migranţi şi refugiaţi.

Apelul vine în contextul în care este de aşteptat ca partidele de extremă dreaptă şi conservatoare să obţină cîştiguri importante la votul din 6-9 Iunie, ceea ce ar putea înclina politica Uniunii Europene către o abordare mai dură a ordinii şi securităţii frontierelor.
Vaticanul nu ia în mod normal poziţii politice, dar, în cei 11 ani de cînd este suveran pontif, Papa Francisc a vorbit în mod constant pentru drepturile migranţilor şi a cerut o abordare mai umanitară din partea Guvernelor occidentale, aminteşte Reuters.

Alegătorii ar trebui să se pună în pielea migranţilor şi să realizeze că şi ei ar dori să caute o viaţă mai bună în Europa, a declarat reporterilor cardinalul Michael Czerny.

"Este foarte important să înţelegem ce înseamnă să fii presat de realitate, de istorie, să fugi... Adesea propaganda sau ideologia sugerează că migranţii vin din plăcere sau din sentimentul aventurii: asta este fals, fals, fals", a insistat el.

Cardinalul, la rîndul său fiu al unor imigranţi cehi în Canada, care poartă o cruce făcută din lemnul unei ambarcaţiuni de migranţi care a ancorat pe insula Lampedusa din Italia, a spus că este important ca migranţii să nu fie dezumanizaţi.

"Haideţi să-i recunoaştem pe aceşti oameni ca fraţi şi surori, putem repeta cuvintele la nesfîrşit pentru a le înţelege sensul..., recunoaşterea lor ca fraţi şi surori schimbă totul", a insistat el.

Czerny a remarcat totodată că mulţi europeni au un istoric familial de imigrare. "Este o ruşine, într-adevăr o ruşine, că după una sau două generaţii, o familie îşi poate uita propriile rădăcini de migraţie", a apreciat cardinalul iezuit.