Vom rezista atacurilor furioase?

O stare de eforie a cuprins ţara, îndeosebi capitala, de îndată ce a fost parafat Acordul de asociere cu Uniunea Europeană la Vilnius. Chiar au răzbit voci care anunţau că integrarea europeană este un proces ireversibil. Adică, fără întoarcere. Dar oare nu ne prea grăbim cu concluziile? Mi se pare că greul de abia începe. Pe de o parte, va trebui să demonstrăm Europei că sîntem în măsură să facem faţă, să respectăm nişte principii pentru care am semnat, iar pe de altă parte, urmează să rezistăm furiei dezlănţuite a Rusiei şovine cu orgoliul rănit. Care nici măcar nu promite. Doar exercită presiuni. S-a văzut acest lucru în mod special în cazul Ucrainei. Nici măcar gazele naturale nu le-au ieftinit pentru fraţii ucraineni.

Deşi a obţinut două puncte în duelul cu Uniunea Europeană, după ce a “prelucrat” Armenia şi Ucraina, colosul de la Răsărit nu se va mulţumi cu acest scor. A prins curaj, va încerca să atace cu multă agresivitate. Acum două săptămîni, în cadrul unui duplex Chişinău–Moscova, reprezentanţii partidelor politice proruse din ţara noastră au răsuflat uşor că, în sfîrşit, Moscova, după multă vreme de uitare, s-a îndreptat cu toată puterea şantajului ei asupra Republicii Moldova. În viziunea lor, motivul principal care i-a determinat pe liderii ruşi să se trezească şi să realizeze că ar putea pierde RM pentru totdeauna a fost summit-ul de la Vilnius.

Chiar şi peste hotare îşi dau bine seama de pericolele dinspre Rusia la care se expune ţara noastră după parafarea Acordului de asociere cu UE. Astfel, imediat după acest eveniment capital pentru ţara noastră, publicaţia franceză Le Monde a publicat o analiză la rece a urmărilor summit-ului de la Vilnius, iar veştile sînt mai degrabă proaste atît pentru noi, moldovenii, cît şi pentru georgieni. Publicaţia franceză avertizează că după ce am fost cuprinşi de un val de entuziasm, proeuropenii din aceste două state se vor lovi în curînd de replica Moscovei. De altminteri, Le Monde nu are nici un dubiu că aceasta va fi una puternică.

Potrivit publicaţiei pariziene, noile linii de frontieră între Uniunea Europeană şi Rusia s-au deplasat, după summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, către R. Moldova şi Georgia, două ţări prooccidentale care vor fi vizate de o mobilizare previzibilă a Moscovei privind subminarea parcursului lor european. În prezent, susţin jurnaliştii Le Monde, fostele ţări sovietice au în faţă două opţiuni, un proiect european, care propune asimilarea unor norme de drept şi de bună guvernanţă, şi o ofertă rusească, Uniunea Euroasiatică, bazată pe constrîngere şi supunere.

Din această perspectivă, Republica Moldova şi Georgia devin noile mize, ţinînd cont de faptul că sînt două dintre cele mai prooccidentale ţări din Parteneriatul Estic. Rusia îşi va folosi toate mijloacele pentru a le submina parcursul european, iar calendarul îi oferă o marjă de manevră în acest sens, întrucît Acordurile de Asociere parafate de R. Moldova şi Georgia cu UE vor fi semnate oficial abia la sfîrşitul anului 2014, apreciază publicaţia franceză.

Pînă atunci, "se aşteaptă o vastă campanie de intimidare". "Rusia va încerca să înlăture de la putere Guvernul proeuropean de centru-dreapta sprijinindu-se pe opoziţia comunistă prorusă", relatează Le Monde. De asemenea, spun jurnaliştii publicaţiei respective, autorităţile de la Chişinău se tem de o nouă tentativă de destabilizare economică, potrivit unei formule cunoscute: şantaj cu preţul gazelor şi embargo comercial. Cît priveşte Georgia, adică Gruzia, anunţă publicaţia, aceasta ştie pînă unde pot ajunge represaliile Rusiei, reamintind faptul că tancurile ruseşti nu au ezitat să invadeze teritoriul georgian, în 2008, pentru a soluţiona un litigiu de frontieră.

În acest context, Le Monde consideră că drept reacţie la mobilizarea previzibilă a Rusiei, perioada post-Vilnius ar trebui să reprezinte o fermitate a europenilor de a apăra ce a mai rămas din Parteneriatul Estic. În caz contrar, declaraţiile de intenţie europene nu vor rezista în faţa presiunilor Rusiei, conchide publicaţia pariziană.

Ce ar putea să ne facă pe noi, moldovenii, să urmăm neabătut cursul integrării europene? În primul rînd, după cum a arătat experienţa nu prea reuşită a vecinilor noştri de la Răsărit, a ucrainenilor, contează fermitatea, onestitatea, bărbăţia puterii noastre. Este încurajator faptul că premierul Iurie Leancă chiar în ziua încheierii parafării Acordului de asociere cu UE a recunoscut că este conştient de eventualele acţiuni nu prea prietenoase ale Rusiei. Deci, rezultă că Guvernul RM nu se va lăsa surprins de “cadourile” Moscovei şi că ar avea ceva soluţii pentru asemenea evoluţii ale lucrurilor. Dar, cam abătut, dezorientat a părut Igor Corman, Preşedintele Parlamentului, la conferinţa de presă după revenirea în ţară din Rusia, unde avusese o întrevedere cu omologul său rus Serghei Narîşkin, precedată de o escală la Vilnius, unde se aştepta semnarea Acordului de asociere cu UE.

De aceea, acum sînte importante mai întîi de toate de fermitatea, unitatea în toate structurile puterii din ţara noastră. Acum, ca niciodată, guvernarea, elitele politice trebuie să uite de interesele lor de partid, meschine, să se concentreze de dragul viitorului ţării şi prin aceasta să convingă populaţia ţării să urmeze pînă la urmă cursul integrării europene. Or, o altă şansă spre civilizaţie, spre perfecţiune umană, deocamdată, nu există!

Desigur, avem nevoie şi de susţinere externă, aşa cum subliniază şi publicaţia franceză Le Monde. Iar vizita şefului politicii externe a SUA, John Kerry, în ţara noastră, cea mai mare putere din lume, pică tocmai la momentul potrivit. Poate măcar aşa va fi posibil de a mai molcomi Moscova în pornirile ei ameninţătoare asupra ţării noastre. Dar nu va fi suficient. Deoarece, în ciuda sprijinului direct, făţiş al SUA, Rusia nu s-a oprit în 2008 să rupă două bucăţi mari de pămînt din teritoriul Georgiei: Abhazia şi Osetia de Sud. Occidentul ar trebui să intervină efectiv ca un perete de beton. Iar noi doar trebuie să fim sinceri şi să muncim eficient.

Vlad LOGHIN