Parlamentul turc a ratificat, Marţi, aderarea Suediei la NATO, iar preşedintele Recep Tayyip Erdoğan este aşteptat să promulge legea, astfel că toată atenţia se îndreaptă acum către Ungaria, ultima ţară care mai are încă reţineri în a accepta Stockholmul în Alianţa Nord-Atlantică, scrie POLITICO.

Demersul Turciei vine după 20 de luni de negocieri cu Stockholm şi Washington.

Ratificarea a fost adoptată de Parlamentul turc cu 287 de voturi pentru şi 55 împotrivă.

Potrivit Reuters, deputaţii partidului AK al preşedintelui Erdogan au aprobat candidatura Suediei la NATO. Aliaţii naţionalişti ai AKP, MHP, şi principalul partid de opoziţie, CHP, au susţinut, de asemenea, candidatura Suediei. Partidele naţionaliste, islamiste şi de stînga din opoziţie au respins-o, în timp ce patru deputaţi s-au abţinut.

Acum, Suedia mai aşteaptă undă verde doar de la Budapesta, ca să poată adera la alianţa militară care în prezent are 31 de membri.

Anterior, Marţi, premierul ungar Viktor Orbán a solicitat o întrevedere cu omologul său suedez, Ulf Kristersson, şi a subliniat necesitatea unei "încrederi reciproce puternice între Suedia şi Ungaria". Ministrul suedez de Externe, Tobias Billström, a refuzat însă negocierile, afirmînd că Stockholmul este deschis doar la un dialog constructiv.

Suedia a solicitat aderarea la NATO în Mai 2022, odată cu Finlanda, după ce invazia Rusiei în Ucraina a determinat cele două ţări nordice să renunţe la neutralitatea lor tradiţională.

Spre a satisface condiţiile pe care le punea Ankara pentru ratificarea candidaturii sale, Suedia a mers pînă la a-şi reforma Constituţia şi a adoptat o nouă lege antiterorism, Turcia acuzînd ţara nordică de indulgenţă faţă de militanţii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său, unii dintre ei fiind consideraţi de Ankara drept terorişti.

În Mai 2022, preşedintele turc, Tayyip Erdogan, a ridicat obiecţii faţă de cererile Suediei şi Finlandei de a se alătura alianţei militare occidentale. 

Turcia a ratificat în cele din urmă candidatura Finlandei în Aprilie 2023, dar, împreună cu Ungaria, a lăsat Suedia să mai aştepte.

Ungaria nu a formulat nici o condiţie specifică, în timp ce Turcia a cerut Suediei să ia mai multe măsuri împotriva a ceea ce Ankara consideră că sunt teroriştii aflaţi în jurisdicţia sa.

Suedia, Finlanda, SUA şi alte ţări NATO s-au mobilizat pentru a răspunde preocupărilor Ankarei, marcînd ceea ce analiştii politici au remarcat că sunt victorii geopolitice pentru Erdogan, în condiţiile în care legăturile sale cu Occidentul au fost tensionate, scrie Reuters.

În cadrul summitului NATO de la Madrid din 2022, Turcia a încheiat un acord cu Suedia şi Finlanda prin care acestea se angajau să ridice embargourile asupra armelor şi să ia măsuri împotriva membrilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în afara legii în Turcia, şi a aşa-numitei mişcări separate Gulen, pe care Ankara o consideră responsabilă pentru o tentativă de lovitură de stat din 2016.

În acelaşi an, Suedia a revenit asupra interdicţiei de a exporta echipamente militare către Turcia, fără a dezvălui detalii despre companii sau produse.

În luna Iunie a anului trecut, a introdus un nou proiect de lege antiterorism care face ilegală apartenenţa la o organizaţie teroristă. Stockhom a afirmat că şi-a respectat partea sa din acordul cu Ankara.

Ulterior, în 2023, o instanţă supremă suedeză a blocat însă extrădarea a doi turci despre care Ankara spune că sunt gulenişti, în timp ce o Curte de Apel a confirmat condamnarea unui bărbat pentru că a încercat să finanţeze PKK, care este considerat grup terorist de către Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Separat, ca răspuns la criticile din Turcia şi din alte ţări majoritar musulmane, ministrul Justiţiei, Gunnar Strommer, a declarat că Suedia analizează dacă ar putea schimba legea pentru a împiedica oamenii să ardă în public cartea sfîntă musulmană, Coranul.

La rîndul său, Finlanda a fost de acord, în 2022, să ia în considerare acordarea de permise de export de arme către Turcia, de la caz la caz. După o aşteptare de aproape un an, Ankara a declarat că Helsinki a obţinut aprobarea sa pentru a adera la NATO.

Atunci cînd Erdogan a semnalat la o conferinţă NATO din Iulie anul trecut că Suedia va primi în cele din urmă undă verde din partea sa, Canada, membră NATO, a fost de acord să redeschidă discuţiile cu Turcia privind ridicarea restricţiilor de export pentru piesele destinate dronelor, inclusiv echipamente optice.

Şi Olanda a ridicat restricţiile privind livrările de arme către Turcia.

Tot în Iulie anul trecut, în urma unei întîlniri între liderii turc şi suedez, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că alianţa va înfiinţa un coordonator special pentru combaterea terorismului. În Octombrie, el l-a numit pe secretarul general adjunct Thomas Goffus în această funcţie.

Discuţiile au stat sub semnul întrebării cu privire la aprobarea de către Washington a cererii Ankarei de a achiziţiona avioane de luptă F-16 şi 79 de kituri de modernizare în valoare de 20 de miliarde de dolari.

La o zi după ce, în Iulie anul trecut, Erdogan a dat undă verde aderării Suediei la NATO, Casa Albă a declarat că va merge mai departe cu transferul de F-16 către Turcia, după consultarea Congresului.

Cînd Erdogan a trimis candidatura Suediei la NATO spre a fi examinată de Parlamentul turc, în Octombrie anul trecut, el a legat în mod deschis livrarea de F-16 de ratificarea finală a acesteia.

Ankara a făcut cererea de achiziţie de F-16 în 2021, dar s-a confruntat cu obiecţii în Congresul SUA din cauza piedicilor puse extinderii NATO şi a situaţiei sale în materie de drepturile omului. De atunci, Ankara a lansat în schimb o potenţială achiziţie de avioane Eurofighter.

Este de aşteptat ca Erdogan să semneze decizia de Marţi a Parlamentului şi să o transforme în lege probabil în cîteva zile. După aceea, Turcia ar urma să livreze documentul final – instrumentul de ratificare – la Washington, în conformitate cu reglementările NATO.

Deşi Turcia a fost considerată principalul obstacol, Ungaria nu a ratificat nici ea candidatura Suediei. Premierul Viktor Orban a declarat, Marţi, că l-a invitat pe premierul Suediei să vină la Budapesta şi să negocieze aderarea ţării sale. Budapesta, care şi-a dat sprijinul de principiu pentru aderarea Suediei, dar care trage de timp de luni de zile, cere Stockholmului să înceteze politica sa de "denigrare" a Guvernului ungar, acuzat că se îndreaptă spre autoritarism. Ministrul suedez de Externe a răspuns sec la invitaţie, afirmînd că ţara sa nu are "nici un motiv" să negocieze cu Ungaria în prezent. "La summitul de la Madrid din 2022, Ungaria (...) a acordat Suediei statutul de invitat" la aderarea la NATO, fără nici o rezervă, a reamintit Tobias Billström.

Parlamentul de la Budapesta este în vacanţă pînă spre jumătatea lunii Februarie.

Turcia şi Ungaria sunt în relaţii mai bune cu Rusia decît alţi membri ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, condusă de SUA. Deşi se opune invaziei Rusiei în Ucraina, Turcia a criticat sancţiunile occidentale împotriva Moscovei.

La rîndul său, Rusia a avertizat că va răspunde, dacă NATO va consolida infrastructura militară din cele două state nordice.

Suedia, a cărei candidatură la aderare a marcat o schimbare istorică de la o politică de securitate nealiniată, ar consolida apărarea NATO în regiunea Mării Baltice.