De la 1 ianuarie 2014 au intrat în vigoare o serie de modificări ale regulamentului Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), ceea ce schimbă în anumite privinţe modul în care petenţii care caută dreptatea europeană trebuie să se adreseze Curţii. În cele ce urmează vă explicăm concret ce trebuie să conţină o cerere individuală către CEDO şi ce proceduri trebuie să urmaţi pentru ca această cerere să vă fie admisă.

Plîngerile pe care le poate examina Curtea

Înainte de orice trebuie să ştiţi exact cu ce se ocupă CEDO şi care sînt limitele ei. Curtea europeană a Drepturilor Omului este o instanţă internaţională. Aceasta poate examina doar plîngerile prezentate de către persoane fizice, organizaţii şi societăţi care se pretind victime ale unei încălcări a drepturilor prevăzute de Convenţia europeană a Drepturilor Omului. Convenţia este un tratat internaţional prin care un mare număr de state europene s-au angajat să protejeze anumite drepturi fundamentale. Aceste drepturi sînt enunţate în textul Convenţiei şi al protocoalelor sale nr. 1, 4, 6, 7, 12 şi 13. Aceste protocoale nu au fost acceptate decît de către anumite state.

Curtea nu poate examina orice fel de plîngere. Competenţele sale sînt definite prin criteriile de admisibilitate prevăzute în Convenţie, criterii care precizează cine se poate adresa Curţii, cînd şi în legătură cu ce. Mai mult de 90 % dintre cererile examinate de către Curte sînt declarate inadmisibile. Prin urmare, verificaţi dacă plîngerile dumneavoastră răspund criteriilor de admisibilitate de mai jos.

• Plîngerile dumneavoastră se referă la atingerile aduse unuia sau mai multor drepturi prevăzute în Convenţie şi protocoalele sale;
• Plîngerile sînt îndreptate împotriva unui stat care a ratificat Convenţia şi, dacă este cazul, protocolul care garantează dreptul a cărui încălcare este invocată (protocoalele nu au fost ratificate de către toate statele; verificaţi lista ratificărilor din Kit-ul reclamanţilor disponibil pe pagina de Internet a Cuţii: www.echr.coe.int/applicants);
• Plîngerile se referă la aspecte care angajează responsabilitatea unei autorităţi publice (legislativă, administrativă, judecătorească, etc.) – Curtea nu este în măsură să examineze plîngeri împotriva particularilor sau organismelor private;
• Plîngerile se referă la acte sau fapte survenite după data ratificării Convenţiei sau a protocolului respectiv de către statul pîrît (datele ratificării pentru fiecare stat sînt disponibile în Kit-ul reclamanţilor disponibil pe pagina de Internet a Curţii: www.echr.coe.int/applicants);
• Sînteţi afectat personal şi direct de încălcarea unui drept fundamental (aveţi „calitatea de victimă”);
• Aţi permis instanţelor interne să remedieze încălcarea drepturilor dumneavoastră (”epuizarea căilor de recurs interne”) – ceea ce înseamnă în general că, înainte de a sesiza Curtea, trebuie să vă fi adresat cu aceleaşi capete de cerere instanţelor naţionale, inclusiv celei mai înalte dintre ele, şi că, în acest cadru, aţi respectat toate regulile naţionale de procedură, mai ales termenele. Nu aveţi în schimb obligaţia de a exercita căile de recurs care nu sînt efective, nici căile de recurs discreţionare sau extraordinare care nu fac parte din procedurile de recurs normale;
• Aţi sesizat Curtea cu cererea dumneavoastră completă într-un termen de şase luni de la data deciziei interne definitive/irevocabile. Termenul de şase luni începe în mod normal să curgă de la data la care cea mai înaltă instanţă naţională competentă şi-a pronunţat decizia sau de la data la care a existat posibilitatea efectivă, pentru dumneavoastră sau reprezentantul dumneavoastră, de a lua cunostinţă de textul integral al acestei decizii. În cazul în care nu există o cale de recurs efectivă cu privire la un capăt de cerere, termenul de şase luni începe să curgă de la data actului, faptului sau deciziei de care vă plîngeţi.

Termenul de şase luni este întrerupt doar de trimiterea către Curte a unei cereri complete care răspunde exigenţelor articolului 47 din regulamentul Curţii (detaliat mai jos). Termenul de şase luni ia sfîrşit în ultima zi a celor şase luni, chiar dacă acesată zi este o duminică sau o zi de sărbătoare. Deci, formularul de cerere însoţit de toate informaţiile şi documentele necesare trebuie trimise Curţii cel mai tîrziu în ultima zi a termenului de şase luni: asiguraţi-vă, aşadar, că le trimiteţi prin poştă din timp;

• Capetele dumneavoastră de cerere se bazează pe dovezi solide: trebuie să expuneţi clar ce vi s-a întîmplat şi să aduceţi în sprijinul afirmaţiilor dumneavoastră documente, decizii, rapoarte medicale, declaraţii de martori şi alte înscrisuri doveditoare;
• Sînteţi în măsură să demonstraţi că faptele în legătură cu care vă plîngeţi au adus o atingere nejustificată unui drept fundamental. Nu vă puteţi plînge pur şi simplu de o decizie pe care o consideraţi nedreaptă sau greşită. Curtea nu este o instanţă de apel împotriva deciziilor instanţelor naţionale şi deci nu le poate nici anula, nici modifica;
• Capetele dumneavoastră de cerere nu au fost deja examinate de către Curte sau o altă instanţă internaţională. Luaţi în considerare faptul că zeci de mii de cereri sînt trimise Curţii în fiecare an. Curtea nu dispune de resursele necesare pentru a examina plîngeri nesemnificative sau repetate, fără obiect serios – nu-i revine unei instanţe internaţionale să examineze astfel de cereri. Astfel de plîngeri sînt respinse ca fiind abuzive, la fel ca şi plîngerile în care reclamanţii utilizează un limbaj jignitor sau injurios.

Cererea poate de asemenea fi respinsă atunci cînd următoarele elemente sînt reunite: faptele în legătură cu care se plînge reclamantul nu i-au cauzat un prejudiciu real şi important, nu ridică noi problematici cu privire la drepturile omului care ar necesita o examinare la nivel internaţional şi au fost deja examinate de către o instanţă internă.

Pentru a afla mai multe despre aceste criterii, puteţi consulta un avocat sau pagina de Internet a Curţii unde veţi găsi informaţii referitoare la criteriile de admisibilitate şi răspunsuri la întrebări recurente.

Ce trebuie să conţină cererea către CEDO

Articolul 47 din Regulamentul Curţii este cel care detaliază conţinutul unei cereri individuale pe care un petent trebuie s-o adreseze CEDO ca să ceară judecarea cauzei sale:

1. Fiecare cerere trebuie prezentată pe formularul pus la dispoziţie de grefă, cu excepţia cazului în care Curtea decide altfel. Cererea trebuie să conţină toate informaţiile cerute în părţile pertinente ale formularului şi trebuie să indice:

 (a) numele, data naşterii, naţionalitatea şi adresa reclamantului; în cazul în care reclamantul este o persoană juridică: numele complet, data constituirii sau a înregistrării, numărul oficial de înregistrare (dacă există) şi adresa oficială;

(b) dacă este cazul, numele, profesia, adresa, numerele de telefon şi fax şi adresa electronică a reprezentantului său;

(c) Partea sau Părţile contractante împotriva căreia sau cărora este îndreptată cererea;

(d) o expunere concisă şi lizibilă a faptelor;

(e) o expunere concisă şi lizibilă a încălcării sau a încălcărilor pretinse ale Convenţiei precum şi a argumentelor pertinente; şi

(f) o expunere concisă şi lizibilă referitoare la respectarea de către reclamant a criteriilor de admisibilitate prevăzute de art. 35 paragraful 1 din Convenţie;

2. a) Toate informaţiile menţionate mai sus trebuie expuse în părţile corespunzătoare ale formularului de cerere şi trebuie să fie suficiente pentru a permite Curţii să identifice, fără ca aceasta să consulte alte documente, natura şi obiectul cererii.

b) Reclamantul poate însă completa aceste informaţii anexînd la formularul de cerere un document separat de maxim 20 de pagini care să conţină o expunere detaliată a faptelor, a pretinselor încălcări ale Convenţiei şi a argumentelor pertinente.

3.1. Formularul de cerere trebuie semnat de către reclamant sau de către reprezentantul său şi trebuie însoţit de:

a) copii ale documentelor aferente deciziilor sau măsurilor contestate, fie ele de natură judiciară sau de altă natură;

b) copii ale documentelor şi deciziilor care demonstrează că reclamantul a epuizat căile de recurs interne şi că a respectat termenul stabilit de art. 35 paragraful 1 din Convenţie;

c) dacă este cazul, copii ale documentelor referitoare la alte proceduri internaţionale de anchetă sau de reglementare ;

d) dacă reclamantul este reprezentat, de originalul procurii sau al mandatului semnat de către reclamant.

3.2. Documentele prezentate în sprijinul cererii trebuie să figureze pe o listă în ordine cronologică, să poarte numere consecutive şi să fie clar identificate.

4. Reclamantul care nu doreşte ca identitatea sa să fie făcută publică trebuie să precizeze aceasta şi să prezinte o expunere a motivelor care justifică derogarea de la regula publicităţii procedurii în faţa Curţii. Aceasta din urmă poate autoriza anonimatul sau poate decide să-l acorde din oficiu.

5.1. În cazul nerespectării acestor obligaţii, cererea nu va fi examinată de către Curte, cu excepţia cazurilor în care:

a) reclamantul a furnizat o explicaţie satisfăcătoare cu privire la nerespectarea respectivei obligaţii;

b) cererea priveşte solicitarea unei măsuri provizorii;

c) Curtea decide altfel, la cererea reclamantului sau din oficiu.

5.2. Curtea poate în orice moment să solicite unui reclamant să transmită într-un termen determinat orice informaţie sau document utile în forma sau maniera considerate adecvate.

6. a) Cererea este considerată introdusă la data la care formularul de cerere care satisface exigenţele impuse de prezentul articol de faţă este expediat Curţii. Data expedierii este considerată data ştampilei poştei.

b) Dacă consideră justificat, Curtea poate decide să reţină o altă dată ca dată a introducerii cererii.

7. Reclamantul trebuie să informeze Curtea cu privire la schimbarea adresei sale şi în legătură cu orice fapt pertinent în examinarea cererii sale.

Cum se completează formularul de cerere

Scrieţi citeţ - Este de preferat să dactilografiaţi răspunsurile.

Completaţi toate rubricile aplicabile situaţiei dvs - În caz contrar, formularul dumneavoastră va fi considerat incomplet şi va fi refuzat.

Nu utilizaţi simboluri sau abrevieri; exprimaţi-vă clar; folosiţi cuvinte întregi.

Fiţi concis

Limba

Limbile oficiale ale Curţii sînt franceza şi engleza dar, dacă vă este mai simplu, puteţi de asemenea scrie grefei în limba oficială a unuia dintre statele care au ratificat Convenţia. În faza iniţială a procedurii, este posibil să primiţi din partea Curţii scrisori redactate în această din urmă limbă. Luaţi însă în considerare că într-un stadiu ulterior al procedurii, mai precis dacă guvernul pîrît este invitat de către Curte să prezinte observaţii scrise cu privire la capetele dumneavoastră de cerere, toată corespondenţa care vă va fi trimisă de către Curte va fi redactată în franceză sau engleză. În plus, dumneavoastră sau reprezentantului dumneavoastră, vi se va cere de asemenea să utilizaţi franceza sau engleza în observaţiile dumneavoastră.

Formularul de cerere – rubrică cu rubrică

Dacă între Curte şi dumneavoastră a existat deja un schimb de corespondenţă cu privire la acelaşi subiect şi aţi primit un lot de etichete conţinînd un cod de bare, lipiţi o etichetă în locul special prevăzut pentru aceasta în partea stîngă sus a primei pagini a formularului.

Această parte se aplică reclamanţilor persoane fizice şi nu reclamanţilor persoane juridice, cum ar fi de exemplu societăţi sau asociaţii.

1-8. Dacă există mai mult de un reclamant, trebuie indicate informaţiile care corespund fiecărui reclamant în parte, utilizînd o foaie separată şi numerotîndu-i. A se vedea de asemenea „Cereri grupate şi mai mulţi reclamanţi” de mai jos.

Reclamantul (organizaţie)

Această parte se aplică reclamanţilor persoane juridice (societăţi, organizaţii neguvernamentale, asociaţii, etc.).

9-15. Trebuie indicate identitatea şi coordonatele organizaţiei reclamante. Dacă există mai mult de o organizaţie, trebuie indicate toate informaţiile pentru fiecare dintre ele în parte utilizînd o foaie separată şi numerotîndu-le.

Număr de înmatriculare: trebuie indicat aici numărul de înmatriculare, identificare sau înscriere într-un registru oficial, dacă este cazul.

Trebuie, de asemenea, indicată data înregistrării, constituirii sau înfiinţării organizaţiei în scopul de a facilita identificarea ei.

Cereri grupate şi mai mulţi reclamanţi

Dacă un reclamant sau un reprezentant introduce în numele mai multor reclamanţi cereri referitoare la fapte diferite, trebuie utilizat un formular separat pentru fiecare reclamant în parte, indicînd toate informaţiile şi documentele necesare referitoare la fiecare reclamant în formularul corespunzător.

Atunci cînd există mai mult de cinci reclamanţi, reprezentantul trebuie să trimită, pe lîngă formularele de cerere şi documentele corespunzătoare, un tabel recapitulativ conţinînd numele şi coordonatele fiecărui reclamant. Un exemplu de astfel de tabel poate fi descărcat de pe pagina de Internet a Curţii. În cazul în care reprezentantul este avocat, acest tabel trebuie trimis şi pe suport electronic (CD-ROM sau suport USB).

În situaţia în care cazul se referă la un număr mare de reclamanţi sau de cereri, grefa poate solicita reclamanţilor sau reprezentanţilor lor să transmită textele observaţiilor şi declaraţiilor sau documentele lor pe cale electronică sau pe o altă cale. Mai mult, Curtea poate solicita reclamanţilor sau reprezentanţilor lor să întreprindă alte măsuri care să faciliteze procesarea eficace şi rapidă a cererilor.

Consecinţa nerespectării instrucţiunilor grefei cu privire la forma şi prezentarea cererilor grupate sau cererilor introduse de către mai mulţi reclamanţi poate fi neexaminarea acestora de către Curte.

Reprezentant care nu este avocat

16-23. Unii reclamanţi aleg să nu participe ei înşişi la procedură sau nu sînt în măsură să o facă, din motive, de exemplu, de sănătate sau incapacitate. Aceşti reclamanţi pot fi reprezentaţi de către o persoană fară experienţă juridică. De exemplu, un părinte îşi poate reprezenta copilul; un tutore, un membru de familie sau un partener poate reprezenta o persoană care, din motive de ordin practic sau medical, întîmpină greutăţi în a participa la procedură (de exemplu un reclamant spitalizat sau încarcerat). Trebuie indicate motivul pentru care reprezentantul îl reprezintă pe reclamant sau relaţia dintre ei, precum şi identitatea şi coordonatele reprezentantului.

Reprezentant oficial sau persoană competentă să acţioneze în numele unei organizaţii reclamante 16-23. O organizaţie reclamantă trebuie să acţioneze prin intermediul unui persoane cu care poate coresponda Curtea (ex. responsabil de societate, preşedinte sau director). Această persoană trebuie, în măsura în care este posibil, să furnizeze dovezi (documente) care atestă dreptul său de a reprezenta organizaţia reclamantă.

Avocat

24-40. Numele şi coordonatele complete ale avocatului care reprezintă reclamantul în faţa Curţii trebuie menţionate. În momentul introducerii cererii, reprezentarea de către un avocat nu este obligatorie, dar este totuşi recomandată. Dacă cererea ajunge într-un stadiu al procedurii în care reprezentarea devine obligatorie, reclamantul este informat despre aceasta. În acest stadiu, după ce Curtea a hotărît să comunice cererea guvernului pîrît pentru a obţine observaţiile scrise ale acestuia, reclamantul poate avea dreptul la asistenţă judiciară dacă nu are mijloacele de a se achita de onorariile de avocat şi dacă acordarea unui astfel de ajutor financiar este considerată necesară pentru buna desfăşurare a cazului. Reclamantul este informat din timp asupra paşilor pe care trebuie să-i urmeze în acest sens.

Procura

31. Reclamantul individual trebuie să semneze procura care îl împuterniceşte pe reprezentant să acţioneze în numele său, cu excepţia cazului în care nu este în măsură să semneze pentru că, de exemplu, este minor sau nu are capacitate juridică. Dacă un reprezentant, care nu este avocat, împuterniceşte un avocat să reprezinte un reclamant care nu este în măsură să semneze procura, reprezentantul trebuie să semneze procura în numele reclamantului.

31. Reprezentantul unei organizaţii reclamante trebuie să semneze procura care împuterniceşte un avocat să acţioneze în numele organizaţiei respective.

32. Data care trebuie menţionată la această rubrică este data la care reclamantul individual sau reprezentantul organizaţiei reclamante semnează procura.

Statul sau statele împotriva căruia/cărora este îndreptată cererea

33. Bifaţi căsuţa/căsuţele care corespunde/corespund statului/statelor împotriva căruia/cărora este îndreptată cererea. Este vorba despre statul sau statele pe care îl/le consideraţi responsabil/responsabile de faptele de care vă plîngeţi. Luaţi în considerare faptul că plîngerile cu care este sesizată Curtea nu pot fi îndreptate decît împotriva statelor care figurează în această listă. Aceste state au aderat la Convenţie.

34-40. Fiţi concis. Menţionaţi aici informaţiile esenţiale cu privire la cazul dumneavoastră: faptele şi deciziile esenţiale şi felul în care drepturile dumneavoastră au fost încălcate. Nu menţionaţi circumstanţele nepertinente şi nici chestiunile secundare. Nu vă folosiţi de citate lungi ci faceţi trimitere mai degrabă la un document anexat. Faptele cu privire la cazul dumneavoastră şi capetele de cerere trebuie expuse în spaţiul prevăzut în acest scop în formularul de cerere şi trebuie să permită Curţii să identifice natura şi obiectul cererii fără să consulte alte documente.

Reclamanţii pot anexa la formularul de cerere explicaţii suplimentare cu privire la fapte şi la capetele lor de cerere, însă aceste explicaţii suplimentare nu pot depăşi mai mult de 20 de pagini în total (acest număr nu include deciziile şi documentele ce trebuie anexate). Luaţi în considerare că, dacă cererea este comunicată guvernului pîrît pentru observaţii, reclamantul va fi invitat să răspundă de manieră detaliată.

Observaţiile trebuie sa fie:

• perfect lizibile,
• redactate într-un format care să fie de cel puţin 12 în corpul textului şi 10 în notele de subsol – dacă documentele sînt dactilografiate,

• în format A4 şi cu o margine de cel puţin 3,5 cm dacă este vorba de anexe,
• numerotate consecutiv,
• separate în paragrafe numerotate.

În principiu, toate informaţiile din formularul de cerere şi documentele transmise grefei, inclusiv toate informaţiile cu privire la reclamant şi la terţi, sînt accesibile publicului. Între altele, aceste informaţii ar putea figura în HUDOC, baza de date a Curţii accesibilă pe Internet, în cazul în care fac parte dintr-o expunere a faptelor redactată în vederea comunicării cererii guvernului pîrît, o decizie cu privire la admisibilitatea cererii, o decizie de radiere de pe rol sau o hotărîre. Aşadar, sînteţi invitat să ne transmiteţi doar acele informaţii cu privire la viaţa dumneavoastră privată sau cea a terţilor care sînt esenţiale pentru înţelegerea cauzei.

De altfel, dacă doriţi ca identitatea dumneavoastră să nu fie făcută publică, trebuie să precizaţi acest lucru şi să expuneţi motivele care justifică derogarea de la regula publicităţii procedurii. Curtea poate acorda anonimatul în cazuri excepţionale şi bine întemeiate.

34-36. Fiţi clar şi concis. Faceţi referire la date exacte. Relataţi faptele în ordine cronologică: expuneţi evenimentele în ordinea în care au survenit. În cazul în care capetele dumneavoastră de cerere se referă la mai multe chestiuni diferite (de exemplu, mai multe proceduri diferite), trataţi fiecare chestiune factuală separat.

Trebuie să furnizaţi documente în sprijinul afirmaţiilor dumneavoastră, în special copii ale deciziilor pertinente şi ale documentelor care atestă măsura sau măsurile de care vă plîngeţi (de exemplu, o decizie de expulzare sau de îndepărtare de pe teritoriu). Trebuie să furnizaţi de asemenea documente în sprijinul plîngerilor dumneavoastră (rapoarte medicale, declaraţii de martori, încheieri de instanţă, titluri de proprietate, rapoarte de detenţie, etc.). Dacă nu puteţi obţine copii ale unor anumite documente, trebuie să explicaţi de ce.

Expunerea pretinsei/pretinselor încălcări a/ale Convenţiei şi/sau a/ale Protocoalelor şi argumentele în sprijinul acesteia/acestora

37. Trebuie să precizaţi, pentru fiecare capăt de cerere, articolul din Convenţie sau Protocoale pe care îl invocaţi şi să explicaţi pe scurt în ce fel a fost încălcată această dispoziţie. Explicaţi cît mai precis posibil care este plîngerea dumneavoastră cu privire la Convenţie. Indicaţi care este dispoziţia din Convenţie pe care o invocaţi şi explicaţi cum anume faptele pe care le-aţi expus încalcă această dispoziţie. Aceste explicaţii sînt necesare pentru fiecare capăt de cerere formulat.

Exemplu:

Articolul 6 paragraful 1: procedura civilă cu privire la cererea mea de indemnizare a fost excesiv de lungă pentru că a durat mai mult de zece ani, din 10 ianuarie 2002 pînă în 25 aprilie 2012.

În cadrul acestei rubrici, trebuie să arătaţi că aţi oferit statului pîrît posibilitatea de a remedia situaţia dumneavoastră înainte de vă adresa instanţei internaţionale care este Curtea: trebuie deci să explicaţi că v-aţi prevalat de toate căile de recurs efectiv disponibile în statul respectiv.

Pentru fiecare capăt de cerere invocat în baza Convenţiei sau al Protocoalelor, indicaţi:

• data exactă a deciziei definitive/irevocabile, instanţa care a pronunţat-o şi natura deciziei;
• datele deciziilor jurisdicţiilor sau instanţelor inferioare care au condus la adoptarea deciziei definitive/irevocabile şi
• numărul de dosar al cauzei dumneavoastră în cadrul procedurii interne.

Nu uitaţi să anexaţi copii ale tuturor deciziilor pronunţate de către tribunale sau alte instanţe interne, începînd cu instanţa inferioară pînă la cea mai înaltă. Trebuie să furnizaţi de asemenea copii ale solicitărilor, cererilor şi motivelor de apel şi recurs pe care le-aţi prezentat instanţelor pentru a arăta că aţi invocat, în substanţă, la toate nivelurile, capetele de cerere cu privire la încălcarea Convenţiei

Trebuie de asemenea să demonstraţi că aţi sesizat Curtea cu fiecare capăt de cerere într-un termen de şase luni de la data deciziei definitive/irevocabile pronunţate de instanţa naţională cu privire la capătul de cerere respectiv. Este, deci, esenţial să precizaţi data deciziei definitive/irevocabile.

Printre altele, trebuie să furnizaţi o dovadă în această privinţă, fie trimiţînd o copie a deciziei care menţionează data, fie, în cazul în care nu aţi primit o copie a deciziei definitive/irevocabile în ziua în care a fost ea pronunţată sau a devenit publică, trimiţînd o dovadă a datei la care a existat posibilitatea efectivă, pentru dumneavoastră sau reprezentantul dumneavoastră, de a lua cunostinţă de textul integral al acestei decizii (de exemplu, o dovadă a datei redactării). Dacă nu există nicio cale de recurs, trebuie să arătaţi că sesizaţi Curtea într-un termen de şase luni de la data actului, măsurii sau deciziei de care vă plîngeţi şi să furnizaţi copii ale documentelor care atestă data acestui act, acestei măsurii sau acestei decizii.

39-40. Indicaţi aici dacă există o cale de recurs de care nu v-aţi prevalat. Dacă da, precizaţi motivele pentru care nu aţi facut-o.

Găsiţi alte informaţii utile cu privire la epuizarea căilor de recurs interne şi respectarea termenului de şase luni în Ghidul practic cu privire la admisibilitate disponibil pe pagina Internet a Curţii (www.echr.coe.int/applicants).

Informaţii referitoare la alte instanţe internaţionale care examinează sau au examinat dosarul (dacă este cazul)

41-42. Trebuie să precizaţi dacă aţi supus capetele dumneavoastră de cerere unei alte instanţe internaţionale de anchetă sau de soluţionare a diferendelor (de exemplu, Organizaţia Internaţională a Muncii din cadrul Naţiunilor Unite sau unei alte comisii internaţionale de arbitraj). Dacă da, trebuie să precizaţi despre care instanţă este vorba şi să indicaţi detaliile tuturor procedurilor iniţiate şi toate deciziile pronunţate. Trebuie să transmiteţi, de asemenea, copii ale tuturor deciziilor şi documentelor pertinente.

43-44. Cereri anterioare în faţa Curţii (cereri încheiate sau pendinte) Trebuie să precizaţi dacă reclamantul a sesizat Curtea anterior şi, dacă da, să precizaţi numărul sau numerele de cerere. Aceste elemente sînt esenţiale şi permit Curţii să clasifice, să identifice şi să examineze cererile introduse în numele aceluiaşi reclamant.

45. Trebuie să anexaţi o listă numerotată şi cronologică a tuturor hotărîrilor judecătoreşti sau a altor decizii menţionate la rubricile E, F, G şi H din formularul de cerere precum şi a tuturor documentelor pe care doriţi să le ia în considerare Curtea cu titlu de element probator în spijinul susţinerilor dumneavoastră de încălcare a Convenţiei (încheieri, declaraţii de martori, rapoarte medicale, etc.).

Trebuie să anexaţi copii complete şi lizibile ale tuturor documentelor. Nici un document nu vă va fi restituit. Este deci în interesul dumneavoastră să transmiteţi Curţii copii şi nu originale.

Documentele trebuie să fie NEAPĂRAT:

• aranjate în funcţie de dată şi de procedură,
• numerotate consecutiv,
• necapsate, nelegate şi nelipite.

Atenţie: Le revine reclamanţilor să ia din timp măsurile necesare pentru a obţine toate informaţiile şi documentele necesare pentru prezentarea unei cereri complete. Dacă lipsesc unul sau mai multe documente necesare, cererea nu va fi considerată completă şi nu va fi examinată de către Curte, cu excepţia cazului în care aţi explicat în mod satisfăcător de ce nu aţi fost în măsură să furnizaţi documentul/documentele lipsă.

Declaraţia şi semnătura

47-48. Declaraţia trebuie semnată de către reclamant sau reprezentantul mandatat de către reclamant. Nicio altă persoană nu o poate semna.

49. Desemnarea destinatarului corespondenţei

Grefa va putea purta corespondenţă doar cu reclamantul sau reprezentantul acestuia. În cazul în care există mai mulţi reclamanţi în cadrul aceleiaşi cereri şi aceştia nu sînt reprezentaţi, unul dintre ei trebuie desemnat ca destinatar al corespondenţei. În cazul în care reclamantul este reprezentat, grefa va coresponda doar cu reprezentantul. În plus, în cazul în care reclamantul are mai mulţi avocaţi trebuie să îl desemneze pe cel care va purta corespondenţă cu grefa.

Introducerea şi procesarea cererii

Curtea poate fi sesizată doar prin poştă (nu şi prin telefon). Aceasta înseamnă că originalul formularului de cerere cu semnătura/semnăturile reclamnatului/reclamanţilor şi/sau reprezentantului/reprezentanţilor împuternicit/împuterniciţi trebuie trimis prin poştă. O cerere transmisă doar prin fax nu este considerată completă, Curtea trebuie să primească originalul semnat al formularului de cerere. Este inutil să vă prezentaţi la Strasbourg în persoană pentru a vă expune cazul oral.

Formularul de cerere poate fi descărcat de pe pagina Internat a Curţii (www.echr.coe.int/applicants).

Trimiteţi formularul de cerere la următoarea adresă:

Monsieur le Greffier de la

Cour européenne des droits de l’homme

Conseil de l’Europe

67075 STRASBOURG CEDEX

FRANCE

Un dosar este deschis şi scrisorile şi documentele primite de către Curte sînt incluse în acesta doar la primirea unei cereri complete care să includă toate documentele necesare.

La primirea unui formular de cerere, grefa Curţii verifică dacă acesta conţine toate informaţiile şi documentele necesare. În caz contrar, veţi primi un răspuns care precizează că articolul 47 din regulamentul Curţii nu a fost respectat, că nu a fost creat un dosar şi că documentele dumneavoastră nu au fost păstrate. Aveţi atunci posibilitatea de a transmite o nouă cerere şi deci să trimiteţi un nou formular de cerere completat şi însoţit de toate documentele şi deciziile pertinente, incluzînd şi informaţiile pe care le-aţi furnizat prima dată. Niciun dosar incomplet nu este acceptat.

Grefa nu vă poate furniza informaţii cu privire la regulile de drept ale statului în legătură cu care vă plîngeţi şi nici nu poate acorda consultaţii juridice cu privire la aplicarea şi interpretarea dreptului naţional.

Atunci cînd trimiteţi cererea, păstraţi o copie a formularului completat precum şi documentele originale. Astfel, dacă grefa vă informează că cererea este incompletă, vă va fi mai simplu să introduceţi o nouă cerere completă în cel mai scurt timp (dacă doriţi). Dacă cererea sa este respinsă ca incompletă, nimic nu garantează reclamantului că va dispune de timp suficient să transmită o alta înainte de expirarea termenului de şase luni. Trebuie deci să transmiteţi din timp o cerere completă însoţită de documentele necesare.

Dacă cererea dumneavoatră este completă, este posibil să primiţi un răspuns din partea grefei precizînd că un dosar a fost deschis (al cărui număr va trebui menţionat în toată corespondenţa ulterioară) pe numele dumneavoastră şi un lot de etichete cu cod de bare (pe care trebuie să le lipiţi pe toată corespondenţa ulterioară).

Este posibil, de asemenea, ca grefa să vă solicite şi alte informaţii sau precizări. Este în interesul dumneavoastră să răspundeţi rapid la scrisorile grefei deoarece dosarele nou deschise rămase inactive sînt distruse după şase luni. În plus, atunci cînd o cerere este atribuită Curţii pentru a fi examinată, întîrzierea sau lipsa unui răspuns la scrisorile grefei sau necomunicarea informaţiilor şi documentelor solicitate pot fi considerate ca o lipsă de interes din partea dumneavoastră de a continua procedura cu privire la cererea dumneavoastră şi pot avea ca urmare neexaminarea acestei cereri de către Curte, declararea ei inadmisibilă sau radierea ei de pe rol.

Examinarea dosarului dumneavoastră este gratuită. Veţi fi informat sistematic cu privire la orice decizie a Curţii în legătură cu dosarul dumneavoastră.