Declanşarea conflictului cu ”Carton Trade” pe fondul unei situaţii financiare dificile

În iulie 2012, ”Simco-Euro” SRL a declanşat un conflict categoric cu ”Carton Trade” SRL. Originea acestuia datează din perioada decembrie 2011 – februarie 2012, cînd ”Carton Trade” SRL a încercat, cu bună credinţă, să procure cotele-părţi ale întreprinderii ”Simco-Euro” SRL. În acest context, vînzătorii, familia Bordos, nu au prezentat, în modul corespunzător unei astfel de tranzacţii, situaţia financiară a întreprinderii, motiv pentru care Antecontractul încheiat între părţi a încetat.

În noua situaţie dată, ”Carton Trade” SRL a făcut oferta de a cumpăra activele fabricii, asumîndu-şi obligaţia de a achita datoriile acumulate față de furnizorii de utilități și cele ce ţineau de creditele bancare neonorate. Înainte de procurarea propriu-zisă, ”Carton Trade” SRL a propus ”Simco-Euro” SRL ca să i se dea fabrica în locaţiune pentru a-i aprecia starea tehnică. Prin urmare, de comun acord între părţi, fabrica s-a aflat în locaţiunea ”Carton Trade” SRL în perioada 20 aprilie 2012 – 19 iulie 2012.

O dată cu expirarea termenului limită de locațiune, ”Simco-Euro” SRL a reziliat unilateral înțelegerile anterioare existente și a anunțat ”Carton Trade” SRL că nu-i va mai vinde fabrica. Simultan cu această decizie surprinzătoare, ”Simco-Euro” a reclamat la poliție presupusa dispariție a unor active/materiale, motiv pentru care fost intentată o anchetă penală împotriva ”Carton Trade” SRL. Demn de reţinut este faptul că, în acelați timp, situaţia financiară a ”Simco-Euro” SRL nu s-a îmbunătăţit, ci a continuat să se afla într-o stare extrem de dificilă: pentru deservirea creditelor bancare trebuia să achite sume enorme, iar Moldova-Agroindbank (MAIB) nu mai putea să-i amîne plățile.

Vînzarea activelor ”Simco-Euro” prin negocieri directe

În perioada octombrie-noiembrie 2012, Moldova-Agroindbank s-a prevalat de dreptul faţă de ipotecă/gaj și a vîndut întreaga fabrică (imobile, echipament și materiale) firmei INRAIT SRL. Suspect devine faptul că, ulterior, întreprinderea INRAIT SRL și-a schimbat denumirea în EuroPaperPack SRL. În documentele recente, figurează cu această denumire.

La fel de bizar pare faptul că operaţiunea de vînzare-cumpărare a fabricii s-a desfăşurat prin negocieri directe, nu prin licitaţie, în pofida faptului că MAIB era informată despre intențiile reale ale ”Carton Trade” SRL de a cumpăra fabrica. Mai mult decît atît,  ”Carton Trade” putea oferi un preț mai avantajos decît cel sublicitat între MAIB și INRAIT.

Contradicţiile flagrante ale unei vînzări-cumpărări

Pentru a înţelege mai bine de ce pare suspectă această tranzacţie directă, fără licitaţie, vă oferim cîteva cifre care ar trebui să pună pe gînduri instituţiile abilitate:

Datoria față de Moldova-Agroindbank (MAIB) la momentul preavizării era de 41.131.798 de lei. Valoarea bunurilor gajate şi acceptată de MAIB era de 69.331.688 de lei. Această valoare cuprindea bunuri imobile estimate la 39.364.195 de lei, dar şi bunuri mobile (echipamente) evaluate la 29.967.473 de lei.

Acum, ca să înţelegeţi mai bine contradicţiile acestei operaţiuni de vînzare-cumpărare dintre MAIB şi INRAIT, urmăriţi cu atenţie următoarele cifre, preţuri: Preţul la care MAIB a vîndut fabrica este de 41.971.079 de lei, din care 28.413.017 de lei reprezintă bunuri imobile, iar 13.558.062 de lei reprezintă bunurile mobile (echipamentele). În acest context, constatăm că prejudiciul minim direct cauzat debitorului este de 27.360.589 de lei. Mai observaţi, de asemenea, valoarea bunurilor gajate  şi acceptate iniţial de MAIB şi sublicitarea acestora în operaţiunea de vînzare-cumpărare a fabricii!

Este limpede că ne aflăm în faţa unei operaţiuni de vînzare-cumpărare prin care, parcă „în mod controlat”, ”Simco-Euro” SRL „a fost prejudiciată” și, totodată, au fost lezate interesele creditorilor acesteia. Demn de reţinut este faptul că, prin această înstrăinare directă cu un preț suspect de redus, MAIB a încălcat prevederile art. 75 din Legea cu privire la gaj, care prevede: „Creditorul trebuie să vîndă bunul fără nici o întîrziere nejustificată, contra unui preţ comercial rezonabil şi în interesul major al debitorului gajist”.

Sechestre multiple şi un notar descurcăreţ

Mai trebuie să reţinem faptul că, în momentul efectuării acestei tranzacţii suspecte şi păguboase de înstrăinare a activelor fabricii, acestea fuseseră deja sechestrate de mai multe ori. Mai mult decît atît, în chiar contractele de înstrăinare, ale căror facsimile se află în posesia noastră, se menționează despre existența acestor sechestre. Pe de altă parte, însă, este adevărat că legea nu prevede expres interzicerea înstrăinării bunului gajat în caz de existență a sechestrului. Totodată, în practica lor curentă, notarii nu admit  perfectarea contractelor de înstrăinare în cazurile existenței sechestrelor.

O soluție legală și transparentă în astfel de situații este cu putinţă prin înstrăinarea activului de către executorul judecătoresc, care a aplicat sechestru, în conformitate cu procedura stabilită de Codul de Executare. În situaţia dată, însă, MAIB a reuşit să găsească un notar „descurcăreţ şi mai flexibil”, care a perfectat tranzacția dubioasă. Este vorba despre notarul Gladîș Oleg, despre care ni se spune că ar fi cunoscut  prin „atitudinile şi aptitudinile sale mai liberale” față de procedurile de întocmire a documentelor notariale.

Un obstacol: înregistrarea contractelor la Oficiul Cadastral

Pentru ca INRAIT SRL să intre definitiv în posesia bunurilor imobile de la ”Simco-Euro”, mai trebuia îndeplinită o formalitate legală – înregistrarea contractelor în Registrul bunurilor imobile, ținut de Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău. Aici, însă, se pare că s-au izbit de un obstacol. Nu-i greu de presupus că nici un registrator nu ar riscat să înregistreze transmiterea dreptului de proprietate asupra unor bunuri sechestrate de mai mult de 20 de ori. Explicația poate fi simplă: conform legii, registratorii poartă răspunderea personală pentru legalitatea înregistrării. Astfel, tranzacția bunurilor imobile a rămas nefinisată, iar cei cointeresaţi au început să caute alte „posibilități legale” pentru a depăși obstacolul apărut.

Putem bănui că tocmai necesitatea anulării sechestrelor a determinat ”Simco-Euro” să recurgă la soluţia insolvabilităţii. Totuşi, conform legislației, la etapa intentării procesului de insolvabilitate, instanța anulează toate sechestrele aplicate asupra masei debitoare. Avînd acest scop ascuns, la data de 13.02.2013, ”Simco-Euro” a și depus Cererea Introductivă prin care a solicitat intentarea procesului de insolvabilitate.

Intentarea insolvabilității la Curtea de Apel

Pe data de 21 martie 2013, Curtea de Apel Chișinău, completul judecătorului N. Craiu, a admis Cererea și a dispus următoarele: aplicarea măsurilor de asigurare asupra bunurilor debitorului (”Simco-Euro” SRL); numirea în calitate de lichidator a lui Zarecinev Vladimir; a interzice organului cadastral efectuarea oricăror modificări în privința bunurilor debitorului.

La data de 24 iunie 2013, instanța de insolvabilitate adoptă o hotărîre prin care intentează procedura simplificată de faliment în privința ”Simco-Euro” SRL, fiind constatate următoarele:

1. MAIB a înstrăinat toate activele debitorului.

2. Masa creditoare a debitorului constituie mai mult de 60 mln. de lei. Totodată, instanța a stabilit: creditorii vor înainta creanțele lor pînă la data de 7 august 2013.

Sechestre cu cîntec

În continuare, a fost demarată procedura pentru care, de fapt, a şi fost intentată insolvabilitatea. Pe 01 iulie 2013, lichidatorul Zarecinev a depus în instanța de insolvabilitate o Cerere prin care a solicitat anularea tuturor sechestrelor aplicate asupra bunurilor imobile vîndute de către MAIB.

În Cererea respectivă se face trimitere la art. 75 al Legii Insolvabilității, care prevede anularea sechestrelor aplicate bunurilor ce intră în masa debitoare. De fapt, scopul acestei norme este de a permite lichidatorului să dispună de masa debitoare în interesele creditorilor, iar scopul Cererii a urmărit anularea sechestrelor pentru scoaterea activelor debitorului din masa debitoare, ceea ce contravine flagrant spiritului legal al acestei norme.

În punctul 2 al Cererii, lichidatorul solicită expres transmiterea bunurilor imobile de la ”Simco-Euro” SRL către INRAIT SRL, adică scoaterea acestora din masa debitoare. Vă reamintim că OCT a refuzat înregistrarea trecerii dreptului de proprietate de la ”Simco-Euro” SRL către INRAIT SRL. În conformitate cu prevederile Codului Civil, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile apare atunci cînd este înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

Astfel, la data intentării procesului de insolvabilitate, toate bunurile imobile ale ”Simco-Euro” au intrat în masa debitoare a acesteia. Aici avem de-a face cu o acțiune absolut ilegală a lichidatorului, în momentul în care a solicitat scoaterea bunurilor din masa debitoare în interesele unui terț. Astfel de cerințe pot fi formulate numai de persoane interesate (aici, INRAIT SRL) și numai în cadrul procedurilor speciale, prevăzute de legea Insolvabilității.

Cu toate acestea, în aceeași zi de 01 iulie 2013, instanța de insolvabilitate admite cererea lichidatorului și anulează sechestrele aplicate asupra bunurilor imobile. Totodată, instanța omite să se expună asupra solicitării lichidatorului de a trece obiecte imobile de la ”Simco-Euro” SRL către INRAIT SRL, poate şi din cauză că i s-a părut vădit ilegală. Ca urmare, OCT a anulat toate sechestrele aplicate de executorii judecătorești asupra bunurilor imobile.

Despre transferul de proprietate

În mod normal, nici Încheierea instanței de insolvabilitate din 01.07.2013 n-ar trebui să fie luată în considerație de OCT pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra INRAIT SRL.

În primul rînd, în Încheiere se aplică norma referitoare la masa debitoare (art. 75 din Legea insolvabilității), ceea ce înseamnă că instanța apreciază bunurile respective drept partea masei debitoare a debitorului.

În al doilea rînd, rămîne neatins sechestrul aplicat de însăși instanța de insolvabilitate prin Încheierea din 21 martie 2013. Tot în această Încheiere, instanța interzice, în mod expres, organului cadastral efectuarea oricăror modificări în activele debitorului. Această Încheiere nu a fost anulată sau modificată pînă în clipa de faţă.

În al treilea rînd, instanța nu poate dispune în mod expres trecerea dreptului de proprietate de la ”Simco-Euro” SRL către INRAIT SRL. Toate acestea sunt confirmate și prin extrasul din Registrul bunurilor imobile (facsimil aflat în posesia noastră), însă OCT a procedat ilegal în momentul înregistrării trecerii dreptului de proprietate de la ”Simco-Euro” SRL către INRAIT SRL.

Deşi scopul principal (trecerea proprietății) a fost atins, procedura de insolvabilitate a continuat. Creditorii au înaintat creanțele în valoare de peste 70 de mln de lei și instanța de insolvabilitate le-a validat. Printre acestea, amintim creanța înaintată de ”Carton Trade” SRL, de peste 8 mln de lei, și creanța față de bugetul public, de peste 26 mln de lei. După validare, lichidatorul a pregătit un raport prin care a constatat că ”Simco-Euro” SRL nu dispune de bunuri și solicită lichidarea acesteia prin radierea din Registrul persoanelor juridice.

Adunarea Creditorilor, destituirea unui lichidator şi numirea altuia

Pe data de 15 noiembrie 2013, a avut loc Adunarea Creditorilor. În cadrul acesteia, a fost constatată nesatisfăcătoare activitatea lichidatorului; raportul lichidatorului nu a fost aprobat; pentru apărarea intereselor creditorilor, a fost format Comitetul Creditorilor. La Adunarea Creditorilor, a participat și MAIB, care a înaintat creanța rămasă de 1 mln de lei. Reprezentantul MAIB, ca și unii creditori loiali ”Simco-Euro” SRL, a votat pentru lichidarea ”Simco-Euro” SRL, adică în detrimentul intereselor băncii.

Pe mai departe, Comitetul Creditorilor a solicitat de la lichidator verificarea legalității tranzacțiilor de înstrainare de către MAIB a activelor debitorului, precum și constatarea cauzei de insolvabilitate a acestuia. Lichidatorul, însă, nu s-a supus cerințelor Comitetului. În pofida deciziei Adunării Creditorilor de a nu se aproba raportul final al lichidatorului, acesta şi-a depus raportul către instanța de insolvabilitate și a solicitat lichidarea debitorului. În aceste circumstanțe, Comitetul a solicitat de la instanța de insolvabilitate destituirea lichidatorului. Aflîndu-se în fața instanței, fiind împotriva destituirii sale, lichidatorul nu a putut combate cu argumente plauzibile obiecțiile Comitetului, iar instanța a dispus destituirea acestuia.

Începînd cu luna ianuarie 2014, insolvabilitatea a fost dirijată de un nou lichidator, Bevziuc Sergiu. Comitetul a solicitat ca acțiunile acestuia să fie desfășurate în două direcții:

1. Colectarea datoriilor de la debitorii ”Simco-Euro” SRL, pentru achitarea cheltuielilor necesare procesului de insolvabilitate, inclusiv onorariul acestuia.

2. Verificarea legalității tranzacțiilor prin care MAIB a înstrăinat activele debitorului.

Cu ajutorul Inspectoratului Fiscal, lichidatorul a identificat o listă de debitori ai ”Simco-Euro” SRL, de la care putea fi somată încasarea datoriilor. Respectiv, lichidatorul a înaintat reclamațiile debitorilor și cererile de poprire, care, parțial, au fost admise de către instanța de insolvabilitate.

Cu toate că Hotărîrile respective ale instanței au fost adoptate în luna iulie 2014, lichidatorul nici pînă la momentul actual nu a preluat titlurile de executare pentru încasarea datoriilor.

Legalitatea tranzacțiilor, rea-voinţa lichidatorului şi încă o destituire

În cadrul verificării legalității tranzacțiilor respective, Comitetul Creditorilor a constatat că au fost admise unele încălcări esențiale care pot duce la nulitatea acestor tranzacții, şi anume:

a) realizarea dreptului la gaj/ipotecă a avut loc fără evaluarea bunurilor de către un evaluator independent;

b) prețul tranzacțiilor este cu mult mai mic decît prețul acceptat de însăși MAIB, motiv pentru care au fost lezate interesele creditorilor.

În consecinţă, pe 2 iulie 2014, Comitetul Creditorilor a luat decizia de a contesta tranzacțiile respective și de a angaja un avocat pentru pregătirea acțiunii.

Începînd cu luna iulie 2014, lichidatorul Bevziuc a încetat să mai execute hotărîrile Comitetului, motivul invocat fiind neplata onorariului, deşi iniţial el fusese de acord ca onorariul să-i fie achitat din contul încasărilor de la debitorii ”Simco-Euro” SRL. Contrastant este faptul suspect că lichidatorul nu a întreprins nici una dintre acțiunile necesare pentru încasarea acestor sume. În acest sens, el nu a preluat titlurile executorii de la instanța de insolvabilitate pentru a le depune și a încasa banii.

Astfel, s-a format un cerc vicios, în care lichidatorul nu a făcut nimic pentru că nu i s-ar fi achitat onorariul, iar pe de altă parte, pentru achitarea onorariului, obligaţia lui ar fi fost ca să ia titlurile de executare spre a le înainta pentru a fi executate. Concluza logică este aceea că lichidatorul a blocat în mod voit şi ilegal executarea deciziilor Comitetului Creditorilor privind contestarea tranzacțiilor.

Acum, noi putem doar să presupunem că lichidatorul a prezentat instanței de insolvabilitate raportul privind lichidarea debitorului. Cel puțin grefiera instanței a confirmat depunerea raportului de către lichidator, însă textul acestuia încă nu a putut fi văzut. Raportul despre activitatea sa a fost solicitat și de către Comitetul Creditorilor, dar lichidatorul nu l-a prezentat nici pînă în momentul actual. În aceste circumstanțe, Comitetul Creditorilor, pe data de 11 noiembrie 2014, a hotărît destituirea lichidatorului și pregătește o solicitare în acest sens către instanța de insolvabilitate.

Situația actuală

În final, putem formula următoarele aspecte principale, de bază, ale situației create:

1. Activele ”Simco-Euro” SRL au fost înstrăinate de către MAIB către INRAIT SRL cu un preț sublicitat, prin care au fost lezate interesele creditorilor și bugetului public.
2. Scopul insolvabilității a fost anularea sechestrelor și trecerea dreptului de proprietate de la ”Simco-Euro” SRL către INRAIT SRL. Acest scop a fost atins cu ajutorul lichidatorului Zarecinev, Oficiului Cadastral și a ambiguităţilor instanței de insolvabiltiate.
3. Comitetul Creditorilor a constatat ilegalitatea tranzacțiilor prin care au fost înstrăinate activele ”Simco-Euro” SRL și a solicitat contestarea acestora de către lichidator,
4. Lichidatorul a blocat executarea deciziilor Comitetului Creditorilor, inclusiv și în privința contestării tranzacțiilor, și presupunem că a solicitat de la instanță lichidarea debitorului
5. Comitetul creditorilor a decis destituirea lichidatorului și solicită de la instanță aprobarea destituirii.
6. În timpul apropiat, instanța de judecată se va expune asupra solicitărilor lichidatorului (de lichidare a debitorului) și a Comitetului Creditorilor (de a destitui lichidatorul), și de aceste decizii va depinde soarta procesului și apărarea intereselor creditorilor. (vom reveni!)

 Lavinia IVANOV