Programul de combatere a crizei de poluare cauzată de o supraîncărcare de gunoi de grajd se confruntă cu o opoziție acerbă din partea fermierilor.

Guvernul olandez a dezvăluit un plan de 25 de miliarde de euro pentru a reduce radical numărul de animale din țară, în timp ce se luptă să limiteze supraîncărcarea dejecțiilor animale.

O înțelegere de convingere a fermierilor pentru a încerca să reducă nivelurile de poluare cu azot din țară a fost discutată, de ceva timp, și a fost, în cele din urmă, confirmată, după acordul unui nou Guvern de coaliție din Țările de Jos.

Dar planul, primul de acest fel din lume, se confruntă cu o reacție uriașă din partea fermierilor, care au organizat mari proteste de stradă în ultimii ani din cauza perspectivei unei reglementări dure și a achizițiilor. Ei se tem de deteriorarea permanentă a producției de alimente din țară dacă prea mulți fermieri sunt forțați să renunțe.

„Nu vrem ca sistemul să se prăbușească”, a spus fermierul de lactate din Utrecht, Marije Klever, de la sindicatul tinerilor fermieri olandezi. Ea a spus că fermierii se vor opune oricăror măsuri nevoluntare.

„Sunt proprietar de teren, așa că o întrebare critică este dacă Guvernului i se permite să scoată fermierii de pe pămîntul lor. Nu poate Haga să le spună fermierilor că trebuie să plece, aveți nevoie de un acord.”

Deși este lăudată la nivel internațional drept „țara mică care hrănește lumea” și cel mai mare exportator de carne de pe continent, Țările de Jos se luptă acasă cu o criză de poluare cauzată de excesul de animale de fermă.

„Nu putem fi micuța țară care hrănește lumea ‘dacă facem pe noi”, a spus deputatul Tjeerd de Groot, de la Partidul Democrat 66, care face parte din Guvernul de coaliție din Țările de Jos.

Țara are cea mai mare densitate de animale din Europa – de peste patru ori mai mare decît cea din Marea Britanie sau Franța –, cu peste 100 de milioane de bovine, găini și porci în total.

Animalele produc gunoi de grajd care, amestecat cu urina, eliberează amoniac, un compus de azot. Dacă intră în lacuri și pîraie prin scurgerea fermei, azotul excesiv poate deteriora habitatele naturale sensibile.

Cea mai înaltă instanță administrativă olandeză a constatat, în 2019, că Guvernul încălca legislația UE, nefăcînd suficient pentru a reduce excesul de azot în zonele naturale vulnerabile, din cauza activităților agricole și industriale.

Planul pe 13 ani, în valoare de 13 miliarde de euro, include plata unor crescători de animale olandezi pentru a se reloca sau a părăsi industria și îi ajută pe alții să treacă la metode mai extensive (spre deosebire de cele intensive), cu mai puține animale și cu o suprafață mai mare de animale pe teren.

Acesta va începe ca un program voluntar, cu compensații oferite crescătorilor de animale cărora li s-a cerut să plece. „În cele din urmă, ar putea fi necesar să încetăm negocierea ca ultimă soluție, dar baza este voluntară”, a spus de Groot.

Rezultatul final este de așteptat să fie aproape de o reducere cu o treime a numărului de porci, vaci și găini din țară.

„Nu trebuie să hrănim lumea, dar am putea arăta cum să o facem într-un mod mai durabil”, a spus fermierul ecologic de lactate Jaring Brunia, din Friesland, în Nordul țării.

Dar grupurile agricole au spus că vor accepta doar măsuri voluntare și vor dori timp pentru a reduce emisiile prin inovații tehnologice.

„Mașinile erau foarte poluante la început, dar au devenit mai puțin poluante prin inovație. Asta ne dorim şi noi”, a spus deputatul Caroline van der Plas, fondatorul partidului fermierilor olandezi BoerBurgerBeweging (BBB).

Sprijinul pentru partidul ei în comunitățile rurale a crescut vertiginos de cînd a fost înființat în urmă cu doi ani, așa cum fermierii au declarat pentru The Guardian că se simt marginalizați de politicieni.

„Mă gîndesc la fiul meu, unde își poate găsi un trai și cine știe ce va fi permis în 10 ani? Suntem cunoscuți ca cei mai buni fermieri din lume pentru inovația noastră, dar dacă ne îndepărtați pe toți, vom avea mai puțină putere inovatoare. Avem nevoie de ceva pozitivitate”, a spus Erik Stegink, un crescător de porci din Bathmen, în Estul țării.

„Problema nu dispare odată cu limitarea noastră, ci merge în altă țară”, a adăugat producătorul de lactate Geertjan Kloosterboer, care a spus că fermierii sunt gata să protesteze din nou în stradă împotriva măsurilor.

Unii fermieri au părut mai resemnați față de schimbări, spunînd că nu există viitor pentru agricultura intensivă în Țările de Jos, dens populate. „Avem miniferme în curțile din spate ale orașului și totul este supravegheat”, a spus producătorul de lactate Heleen Lansink-Marissen, din Haaksbergen, în estul Olandei.

„Nu putem lupta pentru trecut. Avem nevoie de un plan pentru viitor și cum să facem bani prin biodiversitate, compensarea carbonului și din ce în ce mai puțin lapte”, a adăugat ea.

De Groot, care a solicitat anterior o reducere la jumătate a efectivelor de animale în Țările de Jos, a spus că Guvernul a pierdut prea mult timp la abordarea crizei azotului.

„Mesajul acum este că acest lucru trebuie remediat, indiferent prin ce metodă”, a spus el. „Trebuie să ne îndepărtăm de modelul low-cost al producției de alimente. Această industrie dăunează modelului de afaceri al fermierilor și mediului. Este timpul să restabilim natura, clima și aerul și, în unele zone, acest lucru poate însemna că nu mai este loc pentru fermierii intensivi acolo.”

Brunia a spus că mulți fermieri au vrut să se schimbe, dar au fost blocați în sisteme intensive cu o mulțime de animale și datorii de plătit. El a cerut Guvernului să cheltuiască bani pentru a ajuta toți fermierii la tranziție, mai degrabă decît pentru ca doar cîțiva să renunțe.

„Suntem obișnuiți să extragem o mulțime de bani, lapte și excremente, dar ceea ce este bun pentru economie nu este bun pentru Pămînt”, a spus Brunia.

Țările de Jos nu sunt singura țară din Europa care se confruntă cu o criză din cauza emisiilor de animale, observatorii sugerînd că Danemarca, Belgia și Germania ar putea fi nevoite în curînd să ia în considerare acțiuni similare.

Se pare că Regatul Unit este pe cale să rateze propriul obiectiv de reducere a emisiilor de amoniac cu 20% și este probabil să se confrunte cu provocări legale din partea militanților pentru sănătatea mediului.