Dunărea este al doilea fluviu ca mărime din Europa și curge prin mai multe țări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina. Pe malurile Dunării există zeci de orașe, inclusiv 4 capitale - Viena, Budapesta, Belgrad și Bratislava. Una dintre problemele râului este schimbarea canalului, care este asociată cu poluarea. Principala cauză a poluării este legată de activitățile umane.

Dar, pe lângă mediu, poluarea Dunării are un impact negativ asupra economiei și politicii. Ucraina și România s-au confruntat cu acest lucru. Timp de mai mulți ani, s-a observat că debitul apei  pe secțiunea ucraineană a Dunării a avut rate scăzute record. Acest lucru a cauzat apariția unor noi suprafețe de teren  care au devenit obiectul unor dispute între cele două țări.

În această vară, la gura Dunării, în apropierea orașului Kiliya din regiunea Odessa din Ucraina au fost descoperite două noi insule din România. Comisia de Frontieră, cu participarea reprezentanților ucraineni și români, nu a aflat încă dacă acest lucru va afecta delimitarea ulterioară a frontierei dintre țări.

Insulele au fost descoperite cu ajutorul unui studiu spațial. Partea ucraineană presupune că insulele s-au format în mod natural. În opinia lor, procesele din albia râului afectează în mod constant relieful fundului.

În trecut, au existat două cazuri importante între Ucraina și România, cu împărțirea frontierei pe Dunăre. Acest lucru a fost cu statutul de Snake Island și desen de frontieră în zona insulelor Maikan și Babina.

Deci, aceasta este o ocazie de a gândi problema în serios. Dacă nu se iau măsuri, Dunărea va continua să fie superficială. Situația insulelor se poate repeta cu alte țări din bazinul Dunării. Este necesar să se prevină acest lucru, să se uite mai atent la ecologia acestui fluviu.

Ion KORBAN