Tensiunile au crescut în Marea Egee la un nivel nemaiîntîlnit din 2022, anunță publicația greacă Ekathimerini. Turcia a desfășurat acolo cinci nave de război, la limita apelor teritoriale grecești, între insulele Kassos și Karpathos, precizează sursa citată.

Desfășurarea de forțe a Ankarei în Sud-Estul Mării Egee s-a făcut sub pretextul că ar fi fost încălcat platoul continental turc de către partea greacă.

Drept argument, Turcia a invocat prezența navei de cercetare Ievoli Relume, sub pavilion italian. Aceasta explorează viitoarea amplasare a unor cabluri maritime subacvatice pentru conexiunea electrică dintre Creta și Cipru, numită Great Sea Interconnector, GSI.

Anterior, Guvernul turc formulase obiecții diplomatice față de prezența companiei italiene Teliri, implicată într-o operațiune de instalare a unor cabluri de fibră optică.

Inițial, Turcia a trimis două fregate și o corvetă, în vreme ce Grecia avea în zonă o canonieră. Ulterior, Ankara a deplasat două nave lansatoare de rachete, iar grecii au răspuns trimițînd o fregată.

Tensiunile au sporit și mai mult după o declarație a ministrului grec Adonis Georgiadis, care a invocat capacitățile avioanelor multirol F-35.

Grecia a decis să achiziționeze din SUA astfel de aparate, după ce Washingtonul a hotărît să nu le vîndă Turciei, drept penalitate pentru decizia Ankarei de a se dota cu dispozitive anti-rachetă S-400 din Rusia, în anii din urmă.

Georgiadis l-a parafrazat pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a amenințat că forțele sale "și-ar putea face apariția, brusc, într-o noapte" într-o confruntare cu Grecia.

Ministrul grec a replicat că forțele țării sale ar putea apărea "într-o noapte la Ankara, distrugînd totul".

"Nu spun că vom face asta, pentru că nu vrem, dar cînd Erdogan spune astfel de lucruri, mă umflă rîsul. Veți veni într-o noapte în Grecia? Cu ce? Cu rablele voastre? Toată lumea știe că forțele aeriene ale Turciei sunt o nulitate", a spus el.

Declarația a fost amplu comentată în presa din Turcia, care a scris că ministrul grec "a întrecut măsura".

Grecia și Turcia, țări membre NATO, au dispute vechi pe teme precum împărțirea platoului continental, resursele energetice, zborurile deasupra Mării Egee și Cipru, o insulă divizată pe criterii etnice.

În 2023, cei doi vecini au convenit să relanseze relația bilaterală, stabilind o foaie de parcurs care să ducă la o nouă eră de relații mai strînse.

În ultimii ani, legăturile dintre Atena și Ankara s-au deteriorat pînă la punctul în care unii credeau că ar putea izbucni un război între ele.

Cele două state ocupă un teritoriu important din punct de vedere strategic în Sud-Estul Europei și dispun de două dintre cele mai mari Armate ale NATO, ceea ce face ca miza unei potențiale ciocniri să fie mult mai mare.

Aceste două țări s-au ciocnit în timpul invaziei Turciei în Cipru în 1974, iar un conflict a fost evitat la limită în timpul crizei de la Imia din 1996. În 2020, fregatele grecești și turcești s-au duelat în timpul unui conflict în Mediterana de Est.

Ambele țări au pierdut avioane de vînătoare și piloți în confruntări deasupra Mării Egee de Wst, iar fiecare parte o acuză în mod regulat pe cealaltă de survolarea teritoriului lor în zonă.

Printre disputele lor se numără Ciprul divizat și înarmarea migranților, dar cea mai mare parte a tensiunilor lor se concentrează pe insulele din Marea Egee și din Estul Mării Mediterane.

Grecia, invocînd Convenția ONU privind dreptul mării (UNCLOS), susține că sutele sale de insule din Marea Egee îi conferă drepturi asupra mării teritoriale și a zonei economice exclusive. Turcia nu a semnat UNCLOS și pretinde că insulele nu au aceleași drepturi teritoriale ca și continentul.

Parlamentul Turciei a autorizat o declarație de război dacă Grecia își extinde apele teritoriale din Marea Egee de la 6 mile marine, cît are în prezent, pînă la 12 mile, cît permite UNCLOS.