SCURT ISTORIC AL RELIGIILOR SI CREDINTELOR RELIGIOASE ALE LUMII (3)
Ortodocşii nu-l recunosc pe Papa de la Roma. Numărul creştinilor ortodocşi este de circa 170 de milioane. Ortodocşii nu recunosc autoritatea universală a Papei, şeful suprem al Bisericii Catolice. Credinţa ortodoxă subliniază acţiunea Duhului Sfînt (al treilea simbol al Trinităţii), a cărui forţă pătrunde nu numai în sufletul credinciosului, ci şi în însăşi materia trupului său şi, prin asta, în materia lumii.
Coranul, cartea perfectă? Credincioşii Islamului, cunoscuţi ca musulmani, consideră că Dumnezeu (în arabă, Allah) a revelat în mod direct cuvîntul său către omenire prin Mahomed. Musulmanii apreciază că principala mărturie a revelaţiei scrisă către omenire este Coranul, pe care îl socotesc perfect.
Coranul a fost păstrat de-a lungul timpului prin memorarea întregului text, cuvînt cu cuvînt. Tipărirea în masă a Coranului în arabă şi traducerea în alte limbi sînt considerate facilităţi moderne. Vechile exemplare ale Coranului nu sînt distruse ca hîrtia obişnuită, ci arse sau depozitate în cimitire pentru Coran. Islamul are trei ramuri principale de credinţă, bazate în special pe dezacordul istoric privind succesiunea autorităţii după moartea lui Mahomed; acestea sînt cunoscute ca Islamism Sunnit, Shi’it şi Kharijite.
Secta Sunni a Islamului este cea mai mare (80-85% din musulmani sînt Sunni). Sunniţii recunosc patru tradiţii legale: Maliki, Shafi’i, Hanafi şi Hanbali. Toate patru acceptă validitatea celorlalte şi musulmanii sînt de acord cu oricare din ele, considerîndu-le valide în conformitate cu propriile idei. Musulmanii Shi’a diferă de Sunni prin respingerea autorităţii primilor trei califi. Ei au propriile tradiţii legale. Unii sunniţi consideră că shi’iţii sînt eretici, în timp ce alţi sunniţi îi recunosc pe shi’iţi ca musulmani. O altă sectă care datează din zilele de început ale Islamului este Kharijite. Unica ramură supravieţuitoare a Kharijite este Ibadhi. Cei mai mulţi musulmani Ibadhi trăiesc în Oman.
Toate moscheile sînt orientate către Oraşul Sfînt, Mecca. Mecca, locul naşterii profetului Mahomed, este leagănul Islamului. În perioada preislamică (înainte de secolul VII), Mecca era un puternic centru pentru caravane, dar şi comercial, precum şi un loc de pelerinaj – la sanctuarul Ka’ba – pentru arabii idolatri care se închinau la pietre. Profetul Mahomed transformă Ka’ba în locul de pelerinaj ritual pentru musulmani. Totodată, Ka’ba este punctul spre care trebuie să-şi îndrepte faţa orice musulman în timpul rugăciunii. Direcţia către Ka’ba este marcată în orice moschee din lume printr-o nişă aflată în peretele opus uşii de la intrare, numit şi peretele kibla, către care stau cu faţa cei prezenţi. Kibla este amplasată în urma unor calcule foarte exacte în fiecare loc de rugăciune. (va urma)