Către:
Excelenţa Sa d. Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova       
Dl. Andrian Candu, preşedintele Parlamentului
Dl. Valeriu Streleţ, prim-ministru

Stimaţi Domni,

Prin prezenta, noi, membrii Societăţii Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova, ne adresăm repetat cu rugămintea de a ne asculta păsul şi a ne susţine în revendicările noastre.

Dat fiind faptul că în fruntea Ministerului Mediului al Republicii Moldova a fost numită o persoană fără pregătire profesională, incompetentă, analfabetă în problemele de mediu şi, în special, în chestiunile privind starea actuală şi perspectivele dezvoltării faunei sălbatice, un tînăr arogant, care îi consideră pe vînători „duşmani ai naturii, canibali…”, iar savanţilor AŞM le face din deget ca unor copii şotielnici etc., în prezent sîntem nevoiţi să explicăm guvernanţilor şi societăţii civile că Societatea Vînătorilor şi Pescarilor la cei 140 de ani de la fondare, a înregistrat mai multe realizări pentru dezvoltarea şi protecţia faunei sălbatice.        

Cu toate acestea, într-un mod abuziv şi antidemocratic, urmare a coaliţiei mafiote antiSVPM Iurie Apostolache, Ala Rotaru şi Valeriu Munteanu, la 12 august 2015 Guvernul a aprobat Hotărîrea cu privire la deschiderea sezonului de vînătoare 2015-2016, prin care vînătoarea la păsările acvatice este interzisă. Considerăm că această Hotărîre, cu tangenţă la interzicerea vînătorii la păsările acvatice, nu are temei serios, că argumentele Ministerului sînt inventate şi nu corespund realităţii. Trimiterile la necesitatea respectării diferitelor directive europene privind protejarea habitatului animalelor sălbatice şi a păsărilor migratoare, pe care şi-a pus semnătura şi Republica Moldova, sînt clare. Totodată, declaraţia Ministerului Mediului privind respectarea condiţiilor Directivei CE 147/2009, cum că ele cer interzicerea vînătorii la păsările acvatice, nu au nici un suport. În aceste recomandări nici pe departe nu se vorbeşte despre interzicerea vînătorii la aceste păsări, ci se reglementează ordinea desfăşurării vînătorii cu respectarea principiilor raţionale şi efectuarea unui control de rigoare. Mai mult ca atît, în art. 7, p. 1,2,3, în mod direct se vorbeşte despre desfăşurarea vînătorii la păsările acvatice, iar în Anexa 2 sînt arătate speciile permise pentru vînare. Astfel, deschiderea şi desfăşurarea vînătorii la păsările acvatice nu sînt în detrimentul Directivei. În nici o ţară europeană, semnatară a acestor directive şi solicitări, nu s-a interzis vînătoarea la toate speciile de păsări acvatice. România şi Ucraina, care au semnat Directiva, vecinele Republicii Moldova, vînează păsările acvatice şi e de menţionat, că pe parcursul ultimilor 8 ani Societatea Vînătorilor si Pescarilor desfăşoară programul “Raţa mare”, în temeiul căruia în spaţiile acvatice au fost eliberate 40 mii de raţe sălbatice. Iarna, cu forţele vînătorilor se fac cuiburi artificiale, pentru atragerea unui mare număr de raţe. Recoltarea vulpilor, coţofenelor şi ciorilor grive în locurile de habitat ale păsărilor acvatice scade din impactul asupra faunei. Interdicţia vînătorii însă va diminua radical activitatea vînătorilor pentru efectuarea diferitelor lucrări biotehnice.

Cu părere de rău, şirul de argumente în folosul deschiderii vînatului la păsările acvatice nu au fost luate în consideraţie. Conducerea Societăţii Vînătorilor şi Pescarilor din Moldova revine cu solicitarea de a revedea hotărîrea despre interzicerea vînătorii la păsările acvatice în sezonul 2015-2016 şi propune:

-          Să fie deschisă vînătoarea la unele specii de păsări acvatice (raţa mare, raţa mică, raţa cîrîietoare, raţa pestriţă, raţa cu cap castaniu, raţa lingurar, lişiţă, gîscă de vară, gîscă de semănătură, gîrliţă mare) în timpul migraţiei, adică de la 15 octombrie pînă la 27 decembrie;

-          Să se interzică vînătoarea la păsările acvatice în raza de 500 metri de la rîurile Prut şi Nistru şi în bazinele acvatice Costeşti-Stînca, Dubăsari şi lacul Beleu;

-          Pentru fiecare vînător să se stabilească o limită de cel mult 5 păsări pe zi;

-          În sezonul 2015-2016 limita de recoltare a păsărilor acvatice să se reducă pînă la 10 mii.

Prin aceeaşi Hotărîre de Guvern, la propunerea neîntemeiată a Ministerului Mediului, manipulată într-un mod cras de fostul director de la “Moldsilva”, Iurie Apostolache şi “specialista” Ala Rotaru, a fost interzisă şi vînătoarea la iepurele de cîmp.

În Nota Informativă la proiectul de Hotărîre a Guvernului noi nu am văzut argumente serioase cu care am fi căzut de acord şi care ar reflecta îngrijorarea reală a Ministerului faţă de starea lucrurilor în gospodăria cinegetică. Faptul este evident, inclusiv prin aceea că imediat după interzicerea vînătorii nu au urmat propunerile de rigoare pentru înăsprirea măsurilor contra braconierilor, care aduc pierderi esenţiale vînatului, dar nici propuneri privind reducerea numărului răpitorilor, aplicarea unor programe viabile pentru sporirea efectivului de iepuri de cîmp ş.a.

În viziunea noastră, interzicerea vînatorii la iepurele de cîmp conduce la mai multe rezultate negative, decît s-ar părea, şi doar că înrăutăţeşte situaţia, adică nu va contribui la creşterea acestui efectiv. Deja în prezent se poate vorbi despre extinderea braconajului, creşterea numărului de prădători, lipsa motivaţiei în mijlocul vînătorilor de a participa, din pricina închiderii vînătorii, la aplicarea măsurilor planificate de pază şi lucrări biotehnice în perioada toamnă-iarna. La luarea unei hotărîri atît de ambigue era necesar să se ţină cont de opiniile savanţilor-zoologi, specialiştilor-vînători şi de practica internţională şi europeană, cu destule consecinţe negative, ca urmare a unor paşi nechibzuiţi. Însăşi propria experienţă ne demonstrează acest adevăr. Interzicerea vînătorii în 2007 la iepurele sălbatic a avut urmări catastrofale, de care Ministerul nu a ţinut cont şi pe care le-a trecut cu vederea. Astfel, dacă în toamna acelui an, în ajunul interzicerii vînătorii la iepurele de cîmp, efectivul lui era în medie de 115-120 mii, de acum în anul următor acesta s-a redus la 70 mii. Menţionăm că lucrul acesta s-a întîmplat nu din pricina vînătorii, ci din pricina extinderii accidentale a braconajului sub toate formele, creşterea numerică a răpitorilor. Doar din contul unor cheltuieli morale şi financiare serioase pentru organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de pază, reducerea numărului mare de prădători către 2015 s-a reuşit ca efectivul iepurilor de cîmp să fie adus aproape de cel din 2007. Pe fundalul lipsei de măsuri eficiente contra braconajului, ineficinţei legislaţiei din domeniu, sporirea numărului de prădători pîna la 23-25 exemplare la 1000 ha, norma fiind de 1-2 la 1000 ha, repetarea acestei situaţii va avea urmări şi mai grave.

Argumentele Ministerului privind efectivul iepurelui de cîmp de pînă la 160-200 mii nu rezistă criticii, dat fiind că atingerea acestei cifre este posibilă, dar nu prin aplicarea interdicţiilor, ineficienţa cărora este evidentă. La rezultatele scontate se ajunge doar prin reglementarea cît mai chibzuită a vînătorii. În legătură cu acest fapt, venim cu anumite propuneri care ar contribui la încheierea logică a situaţiei pentru ambele părţi, ar limpezi neînţelegerea dintre Minister şi Societate. Propunem:

1. Cu participarea reprezentanţilor Ministerului, savanţilor-zoologi ai Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a RM, specialiştilor-vînători ai Societăţii Vînătorilor şi Pescarilor din Moldova să efectuăm evidenţa repetată de toamnă a efectivului de iepuri de cîmp pentru a stabili numărul real în teritoriile vînătoreşti, gestionate de SVPM;
2. În cazul atingerii efectivului numeric de toamnă al iepurelui sălbatic de 110-120 mii, pornind de la faptul că obiectivele cuprinse în concepţia dezvoltării cinegeticii naţionale pot fi obţinute treptat, pe parcursul mai multor ani, pe seama reglementării vînătorii, nu prin interdicţii, vînătoarea la iepure de cîmp să fie permisă în următoarele condiţii:

a)     reducerea limitei de recoltare a iepurelui de la 14,3 mii pînă la 9 mii;

b)    reducerea termenului de vînătoare de la 8 ieşiri pînă la 4 în luna decembrie;

c)     extinderea ,,zonelor de odihnă” pînă la 25% din suprafaţa totală a terenurilor de vînătoare, în care vînătoarea la iepurele de cîmp să fie interzisă;

d)    prelungirea termenelor de vînătoare la vulpe pînă în aprilie, vînătoarea fiind permisă în orice zi a săptămînii inclusiv în spaţiile impădurite;

e)     în scopul ţinerii evidenţei de colectare să se introducă marcarea / crotalierea obligatorie a iepurilor dobîndiţi.

În legătură cu organizarea şi desfăşurarea vînătorii la iepurele de cîmp pot fi abordate şi alte propuneri, pe care le putem examina doar printr-un dialog constructiv.

Cu părere de rău, s-a creat o situaţie cînd Ministerul, în lipsa specialiştilor în domeniul gestionării gospodăriei cinegetice, nu doreşte să întreţină colaborarea cu reprezentanţii celei mai numeroare asociaţii civile, care îşi desfăşoară activitatea cinegetică pe teritoriul Moldovei pe parcursul a 140 de ani. Ministerul nu planifică mijloace pentru dezvoltarea ramurii economice ca atare, după cum se face în toate ţările europene. Toate proiectele noastre privind dezvoltarea faunei sălbatice, susţinute de organizaţiile ecologice internaţionale, expediate Fondului Ecologic national în ultimii ani, nu au fost aprobate. Considerăm că o astfel de stare a lucrurilor nu este normală, ea necesită, strigent, anumite intevenţii şi corectări întru soluţionarea pozitivă a problemelor existente în spaţiul cinegetic autohton. Am încercat repetat să-i explicăm ministrului aceste lucruri, dar sîntem ţinuţi în anticameră fără a ni se oferi audienţă.

De fapt cee ace se întîmplă este o continuare a campaniei de distrugere şi lichidare a Societăţii Vînătorilor şi Pescarilor, campanie lansată de fostul deputat PLDM Iurie Apostolache şi aliaţii săi din Ministerul Mediului Lazăr Chirică şi Ala Rotaru, pentru organizarea unei noi asociaţii vînătoreşti în cadrul agenţiei ,,Moldsilva”. De la silvicultori au fost colectate sume importante de bani din vînzările ilicite a lemnului, mijloace care au menirea ,,să susţină iniţiativa”. Specialiştii şi membrii SVPM din Ştefan Vodă, Căuşeni, Orhei, Drochia, Cantemir, Basarabeasca şi nu numai au fost manipulaţi şi presaţi pentru a adera la asociaţia lui Iu.Apostolache.

Considerăm că (o)poziţia Ministerului Mediului vizavi de SVPM în situaţia actuală va cauza consecinţe grave pentru fauna cinegetică, în ansamblu. Urmările negative ale acestei politici vor fi greu de reparat, pe parcursul unui deceniu cel puţin. O situaţie similară a fost ceată în 2007, cînd a fost închisă vînătoarea la iepuri de prim-ministrul Z. Greceanîi, iar urmările nefaste le simţim pînă în prezent.

În concluzie, din partea Societăţii Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova înaintăm următoarele

REVENDICĂRI:

• Demisia ministrului mediului Valeriu Munteanu, ca persoană fără pregătire profesională, incompetentă în chestiunile de protecţie a mediului, în special în domeniul promovării şi dezvoltării faunei sălbatice.
• Angajarea la Ministerul Mediului a unor specialişti cu pregătire universitară silvocinegetică şi aptitudini profesionale reale în domeniul de referinţă.
• Acceptarea, la nivel de Minister, a unui dialog permanent, constructiv şi competent cu reprezentanţii asociaţilor vănîtoreşti, instituţiilor de profil din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi altor departamente interesate în protecţia şi dezvoltarea naturii şi faunei sălbatice în special.
• Revizuirea Hotărîrii Guvernului nr.495 din 12 august curent cu privire la interzicerea vînătorii la păsările acvatice migratoare şi la iepurele de camp, ca decizie neîntemeiată pe argumente ştiinţifice şi care cauzează prejudicii grave în distrugerea fondului cinegetic naţional.
• Acordarea sprijinului financiar din partea statului, prin intermediul Fondului Ecologic Naţional, pentru proiecte de dezvoltare a faunei sălbatice în republică.
• Susţinerea iniţiativei legislative de aplicare a unor sancţiuni dure pentru braconaj, inclusiv confiscarea transportului auto, armelor şi uneltelor de braconaj.

Solicităm răspuns în termen de 5 (cinci) zile, după care vom demara acţiuni de protest în întreaga republică şi in Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău.

În numele 15 000 membri SVPM,

Preşedintele Consiliului Republican SVPM, Oleg Ciocoi

21.09.2015