Spionaj în inima instituţiilor europene

Autor: Cristian Unteanu

 „..rumoarea mai demult circulată la Bruxelles privind un sprijin multilateral pe care Moscova îl acordă mişcării extremiştilor de dreapta europeni, cei al căror obiectiv declarat este destructurarea cît mai rapidă a întregului edificiu al UE.”

Povestea este complicată şi are toate ingredientele unui roman clasic de spionaj din perioada Războiului Rece: politicieni de rang înalt acuzaţi de a fi «cîrtiţele» plantate de servicii externe de spionaj la mîna întîi sau folosind alte perdele naţionale de mascare, neveste frumoase recrutate odată cu soţul sau fără ştiinţa lui, extremism de dreapta, neo-nazism, convocarea personajelor respective pentru o audiere cu uşile închise în faţa Comitetul special pentru siguranţă naţională din ţara de baştină, cerere de ridicare a imunităţii parlamentare europene prin procedură secretă şi de urgenţă… ce vreţi mai mult şi mai bine cu o săptămînă înainte de alegerile europene?

Europarlamentarul maghiar Béla Kovács aparţine partidului de extremă dreapta Jobbik, cu provocările sale bine-cunoscute organizate în România şi replica autorităţilor noastre, posibil de judecat şi preţuit acum la justa lor valoare. Conform relatărilor presei din ţara vecină (mai precis, cotidianul Magyar Nemzet) că acuzaţia ar fi cea de spionare a instituţiilor europene în favoarea Federaţiei Ruse… acuzaţie neconfirmată încă oficial de partea ungară, cea care, prin vocea purtătorului de cuvînt al Procurorului General, a spus doar că Parlamentului European i-a fost transmis:

„un document care conţine informaţii clasificate conţinînd justificarea detaliată a propunerii de suspendare a imunităţii. Deoarece cazul este clasificat, nu putem oferi mai multe informaţii asupra acestei probleme“.
Dar, după lectura documentului respectiv, se pare conţinînd detalii extrem de convingătoare, Comisia pentru probleme juridice din Parlamentul European a fost solicitată să vadă dacă este cazul să se dea curs cererii Guvernului Ungariei, formulînd o recomandare care să fie aprobată de plenul Parlamentului European, aşa cum cere procedura.

Problema este că, aşa cum merg lucrurile în instituţia respectivă, votul ar putea avea loc de-abia în Septembrie. Între timp însă, se trimit nişte semnale puternice pentru cine are urechi de auzit… exact aşa cum, înainte cu ceva timp, se transmitea că în jurul grupului extremiştilor format odată de Jean Marie Le Pen în Parlamentul European (cu ajutorul decisiv al europarlamentarului român Corneliu Vadim Tudor) avea să se formeze un foarte solid «cordon sanitar» care urma să izoleze absolut total grupul în cauză. Şi aşa s-a întîmplat, membrii săi fiind trimişi să activeze ca „independenţi“, practic în neantul parlamentar european.

Cine este Béla Kovács

Context în care este foarte interesant să vedem cine este Béla Kovács, europarlamentarul Jobbik pentru că de-abia astfel istoria devine stranie şi fascinantă. În vîrsta de 54 de ani, Kovács a absolvit în 1980 Institutul de relaţii internaţionale de la Moscova, a făcut avere cu o companie centrată pe comerţul între Japonia şi Rusia, petrecînd o mare parte a vieţii sale la Moscova. S-a întors în Ungaria în 2004, imediat după intrarea ţării sale în UE, în anul următor încriindu-se în Jobbik.

În structurile partidului, va crea un Consiliu pentru probleme internaţionale, cel pe care-l prezidează şi acum. În cadrul Parlamentului European, Kovács a fost unul dintre cei care au contribuit decisiv la formarea Alianţei Partidelor Naţionaliste Europene, avînd ca membri foarte mulţi dintre reprezentanţii extremei-drepte europene. În acest moment, este preşedintele acestui grup.

Interesant este că europarlamentarul maghiar a fost unul dintre parlamentarii europeni observatori la referendumul pentru independenţă din Crimeea pe care el l-a declarat perfect legal, poziţie perfect antinomică celei adoptate de UE.

Într-o conferinţă de presă, Kovács a spus că toate acuzaţiile împotriva sa sunt absolut neîntemeiate şi că, în plus, nimic se poate dovedi privind zvonurile din ce în ce mai persistente referitoare la relaţiile foarte strînse între acest grup din Parlamentul European şi Federaţia Rusă.

Menţiune interesantă, deoarece a atras atenţia faptul că prima persoană care a salutat public rezultatul referendumului din Crimeea a fost Martine Le Pen: „Rezultatele referendumului din Crimeea nu lasă loc nici unui fel de contestaţie” ceea ce a alimentat imediat rumoarea mai demult circulată la Bruxelles privind un sprijin multilateral pe care Moscova îl acordă mişcării extremiştilor de dreapta europeni, cei cl căror obiectiv declarat este destructurarea cît mai rapidă a întregului edificiu al UE.

„Trebuie să resping acuzaţia că Alianţa Partidelor Naţionaliste Europene s-ar afla sub influenţă rusească sau ar primi ajutor financiar din partea Rusiei.” Béla Kovács, europarlamentar maghiar, Partidul Jobbikţ.

Şi, întîmplare sau nu, exact în jurul nucleului reprezentat de Alianţa Partidelor Naţionaliste Europene, se anunţă formarea, peste doar cîteva săptămîni, a noului grup al dreptei extremiste din Parlamentul European.

Tatiana Zdanoka, de la Alianţa Letonia-Rusia, acuzată şi ea de spionaj

Poate, iarăşi întîmplare sau nu, scandalul de spionaj s-a extins şi asupra unui alt membru al echipei de observatori de la referendumul din Crimeea. Este vorba despre europarlamentarul leton Tatiana Zdanoka (reprezentînd Alianţa Letonia-Rusia) aflată acum sub anchetă din partea autorităţilor competente de securitate din ţara sa, fiind acuzată de a fi, exact ca şi Kovács, un agent de influenţă al Rusiei în Letonia şi în Parlamentul European, fapte pe care ea le neagă cu fermitate.

În fine, o ultima parte a scandalului o constituie acuzaţiile apărute în presa maghiară, preluat apoi pe plan internaţional, privind apartenenţa soţiei lui Béla Kovács la serviciile de contra-informaţii ale Federaţiei Ruse.

Poveşti interesant care, iarăşi posibilă coincidenţă, apar după ce Parlamentul European ascultase cu mare atenţie şi reală convingerile, dezvăluirile lui Edward Snowden prind spionajul american infiltrat electronic în toate ungherele din Bruxelles, oficiale şi nu numai.

Cert este că vin timpuri ciudate, reapar oamenii, tehnicile şi structurile de spionaj folosite pe vremea Războiului Rece, semne inconfundabile pentru o perioadă de mari tensiuni, cu demascările, procesele şi schimbările umane sau/şi de structuri care marchează o reaşezare profundă a relaţiilor internaţionale. Pe care, iată, unii au prevăzut-o cu mult timp în urmă şi s-au pregătit în consecinţă.

Articol preluat de pe Blogul lui Cristian Unteanu din Adevărul.ro. Supratitlul ne aparţine.