Realitatea internationala pe scurt (6 August 2018)

Avertismentul FMI: Germania are atît de mulți bani încît poate submina stabilitatea financiară a lumii

Ezitările Germaniei în privinţa reducerii excedentului său comercial contribuie la tensiunile comerciale şi se adaugă riscurilor care ar putea submina stabilitatea financiară globală, a avertizat Luni Maurice Obstfeld, economistul şef al FMI, transmite Reuters. "În ţările cu excedent de cont curent, cum este Germania, vedem, în cel mai bun caz, măsuri ezitante pentru a contracara surplusul", a afirmat Obstfeld, într-un comentariu publicat în ziarul german Die Welt, potrivit Agerpres.

De mult timp, Comisia Europeană şi FMI cer Germaniei să sprijine cererea pe plan intern prin majorarea salariilor şi a investiţiilor, pentru a reduce ceea ce ei numesc dezechilibre economice globale. De la alegerea sa ca Preşedinte al SUA, Donald Trump a criticat în mod repetat vigoarea exporturilor Germaniei. Obstfeld a explicat că ţări ca SUA, în care echilibrul balanţei de plăţi externe este prea scăzut, ar trebui să-şi reducă deficitele, să încurajeze gospodăriile să economisească mai mult şi să-şi normalizeze gradual politica monetară. În ţările în care echilibrul este prea ridicat, cum ar fi Germania, ar trebui majorate cheltuielile guvernamentale, de exemplu prin investiţii în infrastructură sau digitalizare, astfel încît firmele să investească mai mult pe plan intern decît extern.

"Poziţiile externe nete vor diferi şi mai mult, ceea ce sporeşte riscul perturbărilor, prin ajustări valutare sau ale preţului activelor în ţările îndatorate, spre dezavantajul tuturor. Dacă va exista o ajustare bruscă, atunci şi ţările debitoare şi cele creditoare vor avea de suferit", a avertizat economistul şef al Fondului Monetar Internaţional.

Conform proiectului de buget adoptat în Iunie de Guvernul de la Berlin, cea mai mare economie europeană nu se va îndatora în acest an. Bugetul echilibrat, de 343,6 miliarde de euro (397 miliarde de dolari), prevede majorarea cheltuielilor cu aproape 4% faţă de 2017. Suma depăşeşte cu 2,6 miliarde de euro cifra iniţială planificată şi vine pe fondul majorării veniturilor din taxe. Investiţiile vor fi majorate anul acesta cu 2,8 miliarde de euro, la 39,8 miliarde de euro, faţă de cifra de 37 miliarde de euro anunţată în Mai de ministrul de Finanţe Olaf Scholz.

Este al cincilea buget consecutiv din 2014 care prevede că Germania nu se va mai îndatora suplimentar. Guvernul se aşteaptă să acopere costurile cu veniturile din taxe, estimate la 321,3 miliarde de euro.

Germania a încheiat anul 2017 cu cel mai mare excedent bugetar înregistrat de la reunificarea ţării în 1990, graţie unui şomaj care a atins un minim istoric, a majorării veniturilor din taxe şi dobînzilor reduse. Anul trecut, Guvernul german, cele 16 landuri, precum şi bugetul asigurărilor sociale, au înregistrat un surplus de 36,6 miliarde de euro, o sumă echivalentă cu 1,1% din PIB, a informat recent Oficiul federal de statistică (Destatis). Este al patrulea an consecutiv în care Germania înregistrează un excedent bugetar, prima economie europeană neavînd probleme în a respecta regula de deficit din Tratatul de la Maastricht, care stipulează că deficitul bugetar al unui stat membru nu trebuie să depăşească 3% din PIB.

O femeie de 69 de ani a sunat la Poliție pentru a anunţa că şi-a ucis soţul. Motivul e uimitor

O femeie în vîrstă de 69 de ani din Arkansas a sunat la biroul şerifului pentru a anunţa faptul că și-a împușcat mortal soțul, în vîrstă de 65 de ani. Patricia Hill a declarat că şi-a împuşcat soţul deoarece acesta a cumpărat pornografie, potrivit FOX News. Cînd oamenii legii s-au deplasat la locuinţa celor doi din apropierea localităţii Little Rock, bărbatul a fost găsit mort, într-o magazie. Frank Hill avea două răni, la cap şi un picior, provocate de gloanţe. Femeia a declarat că i-a cerut soţului ei să nu mai comande materiale pornografice prin intermediul ghidului TV, dar că acesta a plasat o nouă comandă după ce ea a renunţat la abonament. Patricia Hill se află după gratii în centrul de detenţie din Jefferson County şi aşteaptă să ajungă în faţa judecătorului.

Primele arestări după tentativa de asasinare a Președintelui Nicolas Maduro

Ministrul venezuelean de Interne, Nestor Reverol, a anunţat şase arestări în ancheta privind atacul cu drone asupra Preşedintelui Nicolas Maduro, transmite Agerpres, care citează AFP.

Pînă în prezent, au fost arestaţi şase terorişti şi ucigaşi plătiţi, mai multe vehicule au fost confiscate. Au avut loc percheziţii în mai multe hoteluri din capitală, unde au fost descoperite dovezi copleşitoare", a declarat oficialul citat. „Executanţii şi organizatorii (atacului) din interiorul şi din exteriorul ţării au fost identificaţi complet, alte arestări nu sunt excluse în următoarele ore", a adăugat Reverol. Potrivit acestuia, atacul a fost realizat cu ajutorul a două drone, fiecare încărcată cu un kilogram de C4, un explozibil militar capabil „să producă pagube pe o rază de aproximativ 50 de metri".

„Una din aeronave a zburat deasupra tribunei prezidenţiale pentru a declanşa încărcătura explozivă (...), dar un dispozitiv de bruiaj a permis dezorientarea dronei, ceea a făcut ca explozia să aibă loc în afara perimetrului preconizat", a adăugat ministrul venezuelean de Interne. Controlul celei de-a doua drone a fost pierdut, iar aceasta a explodat asupra unei clădiri situate nu departe de locul unde se desfăşura parada militară, conform oficialilor.Unul din cei reţinuţi era vizat de un mandat de arestare pentru un atac „terorist" asupra unei baze militare din Valencia, la Vest de Caracas, efectuat de „circa 20 de mercenari" pe 6 August 2017, a adăugat Nestor Reverol. O altă persoană arestată mai fusese reţinută în timpul manifestaţiilor din 2014 care cereau plecarea de la putere a lui Nicolas Maduro, conform ministrului.

Preşedintele venezuelean, Nicolas Maduro, a declarat Sîmbătă seară că s-a încercat asasinarea sa, acuzîndu-l pe Preşedintele columbian Juan Manuel Santos că se află în spatele „atentatului" comis cu drone încărcate cu explozibili în timpul unei ceremonii militare, relatează AFP şi DPA. Şeful statului a mai afirmat că „finanţatorii" atacului comis la Caracas se află în SUA şi i-a cerut Preşedintelui american Donald Trump să acţioneze. „Este vorba despre un atentat pentru uciderea mea, s-a încercat asasinarea mea (...), nu am nici o îndoială asupra faptului că numele lui Juan Manuel Santos este în spatele acestui atentat", a declarat Maduro în cadrul unui discurs transmis în direct la televiziune şi la radio, în care a evocat „două explozii".

Columbia a respins acuzaţiile Preşedintelui venezuelean că omologul său Juan Manuel Santos ar fi în spatele tentativei de asasinat de Sîmbătă.
„Este o acuzaţie fără fundament", a declarat o sursă de rang înalt apropiată de Santos, sub protecţia anonimatului. „Preşedintele este concentrat pe botezul nepoatei sale Celeste, şi nu pe răsturnarea unor guverne străine", a precizat sursa citată.
Statele Unite nu sunt cu nimic implicate în incidentul petrecut Sîmbătă în Capitala Venezuelei, Caracas, descris de Preşedintele Nicolas Maduro drept o tentativă de asasinat în care s-au folosit drone pentru a-l ucide, a asigurat consilierul pentru securitate naţională al Preşedintelui Donald Trump, John Bolton, într-o declaraţie dată Duminică postului Fox, transmite AFP. Reacţia sa survine după ce Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, i-a acuzat pe omologul său columbian, Juan Manuel Santos, şi pe „finanţatori” americani, pe care nu i-a precizat, că se află la originea atacului.

Sîmbătă, în timp ce şeful statului rostea un discurs în faţa a mii de militari, care era transmis în direct la televiziune, s-a auzit o detonare şi Nicolas Maduro, soţia sa Cilia Flores şi înalţii gradaţi din forţele armate care se aflau lîngă ei pe estradă au privit spre cer cu un aer surprins şi îngrijorat. Ulterior, camerele de luat vederi au arătat sute de soldaţi care au rupt brusc rîndurile şi au început să alerge pe bulevardul pe care se desfăşura ceremonia, într-o atmosferă de confuzie. Televiziunea de stat a întrerupt apoi transmisiunea în direct. Un misterios grup rebel care ar fi compus din civili şi militari a revendicat atentatul care l-ar fi vizat Sîmbătă pe Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro, potrivit unui comunicat difuzat pe reţelele sociale, relatează AFP. „Este contrar onoarei militare să-i menţii la guvernare pe cei care au uitat Constituţia şi au făcut din funcţia publică un mod obscen de îmbogăţire", denunţă textul semnat de „Mişcarea naţională a soldaţilor în cămaşă". Atacul eşuat ar face parte din „Operaţiunea Phoenix", potrivit comunicatului citit Sîmbătă seara de Patricia Poleo, o jurnalistă apropiată de opoziţie care locuieşte în SUA, pe canalul ei de YouTube. Această adversară feroce a Guvernului socialist venezuelean s-a limitat doar să citească textul pe care afirmă că l-a primit de la acest grup rebel, potrivit AFP.

Canicula provoacă un fenomen neobișnuit în Alpi. Autoritățile au emis o alertă pentru cel mai înalt vîrf din Europa

Autorităţile franceze din regiunea masivului Mont Blanc au recomandat alpiniştilor şi pasionaţilor de drumeţii montane să îşi amîne ascensiunile pe celebrul pisc aflat în Culoarul Gouter din cauza riscului sporit de căderi de pietre, provocat de caniculă, informează AFP, citat de Agerpres. "Consecinţă a acestui episod de caniculă şi a fenomenului de secetă cu care departamentul nostru se confruntă de mai multe săptămîni, importante căderi de pietre se produc pe ruta obişnuită de ascensiune pe piscul Mont Blanc, denumit Culoarul Gouter", au anunţat Duminică seară prefectul departamentului francez Haute-Savoie şi primarul localităţii Saint-Gervais într-un comunicat comun.

Întrucît fenomenul se intensifică de la o zi la alta, autorităţile franceze au recomandat alpiniştilor "să îşi amîne ascensiunea, indiferent dacă sunt însoţiţi de ghizi sau singuri", precizează acelaşi comunicat de presă.Birourile de ghizi montani din Chamonix şi Saint-Gervais, oficiile de turism şi Oficiul pentru munţi înalţi (OHM) din Chamonix s-au pus la dispoziţia alpiniştilor pentru "a-i informa asupra potecilor practicabile, ca şi asupra condiţiilor de acces la altitudini înalte şi în privinţa regulilor de securitate care trebuie respectate",afirmă semnatarii textului.În funcţie de evoluţia situaţiei, prefectul din Haute-Savoie şi primarul din Saint-Gervais au spus că vor lua "toate măsurile necesare pentru a asigura siguranţa alpiniştilor care vor să urce pe piscul Mont Blanc folosind ruta tradiţională".

Măsurile guvernamentale luate în urma incendiilor din Grecia, soldate cu 90 de morți

Guvernul elen, aflat sub tirul criticilor pentru modul în care a gestionat incendiul de la Est de Atena, soldat cu 90 de morţi, după un nou bilanţ, i-a înlocuit din funcţie pe şefii Poliţiei şi pompierilor, a informat Duminică AFP. Conducerea pompierilor este de acum asigurată de actualul adjunct, generalul Vassilios Matheopoulos, iar cea a Poliţiei, de actualul şef adjunct, Aristidis Andrikopoulos, a indicat un scurt comunicat al biroului premierului Alexis Tsipras, la finalul unei reuniuni interministeriale, scrie Agerpres. Decizia anunţată Duminică intervine la două zile după părăsirea funcţiei de către ministrul adjunct pentru ordine publică şi protecţia cetăţenilor, Nikos Toskas, acuzat de opoziţie şi mass-media pentru "managementul defectuos" de la incendiul din 23 Iulie, cel mai grav de pînă acum.
Două persoane internate în stare gravă după incendiile din staţiunile Mati şi Rafina au decedat în acest weekend, ducînd bilanţul morţilor la 90, a precizat pentru AFP un reprezentant al serviciului de pompieri.

Acțiune ca-n filme! Polițiștii americani au eliberat 11 copii

Unsprezece copii cu vîrste între 1 an şi 15 ani au fost salvaţi dintr-un refugiu improvizat păzit cu arme de bărbaţi cu ideologie extremistă, în statul american New Mexico, a anunţat poliţia locală, transmite Luni AFP, potrivit agerpres. Copiii trăiau „în cele mai groaznice condiţii de sărăcie pe care le-am văzut”, a mărturisit un poliţist. Doi bărbaţi au fost arestaţi după intervenţia Poliţiei. Operaţiunea a fost lansată în cadrul unei anchete privind răpirea unui băieţel de trei ani, dispărut de acasă de cîteva luni, a precizat biroul şerifului din districtul Taos din New Mexico.

Căutările au început anul trecut la Jonesboro, statul Georgia, după ce un anume Siraj Wahhaj, în vîrstă de 39 de ani, a fost acuzat că şi-a răpit copilul, care nu a fost găsit nici pînă acum. La 2 August, şeriful din Taos, Jerry Hogrefe, a emis un mandat de percheziţie pentru un complex de locuinţe improvizate, acoperite cu folii de plastic şi înconjurate de pneuri şi paleţi, din aşezarea rurală Amalia, unde se credea că se ascundeau Wahhaj şi un alt bărbat, Lucas Morten.

FBI, care a transmis informaţii pentru supraveghere, nu considera că există motive valabile pentru a intra pe proprietate, a menţionat şeriful. „Totul s-a schimbat cînd un inspector FBI din Georgia ne-a transferat un mesaj despre care credem că provenea din locul respectiv. Mesajul spunea, între altele: ‘ne e foame şi avem nevoie de mîncare şi apă’, a explicat Hogrefe. Din motive de securitate, şeriful a planificat „o abordare tactică”, pentru că ocupanţii complexului erau bănuiţi că sunt „extremişti musulmani”, aflaţi în posesia unor „arme grele”. Cei cinci adulţi şi 11 copii, „care semănau cu nişte refugiaţi din lumea a treia”, „nu aveau mîncare şi apă proaspătă, erau desculţi şi îmbrăcaţi cu cîrpe murdare”, a mai indicat Poliţia. Morten este urmărit pentru adăpostirea unui fugar, iar Wahhaj a fost reţinut pentru răpirea unui minor. Au mai fost reţinute pentru interogatoriu trei femei, despre care se crede că sunt mamele copiilor.

Donald Trump a declarat stare de catastrofă naturală în California

Donald Trump a declarat stare de catastrofă naturală în California şi a dispus deblocarea unui ajutor federal în lupta împotriva incendiilor ce devastează acest stat situat în Sudul Statelor Unite, a anunţat Casa Albă, relatează Reuters, potrivit news.ro. Preşedintele american a dispus ”un ajutor federal care să suplimenteze eforturile statului, instanţelor tribale şi locale, în zone afectate de incendii şi rafale puternice de vînt care au început pe 23 Iulie 2018 şi care continuă”, precizează Casa Albă într-un comunicat. Şapte persoane au murit sîmbătă în incendii în Nordul Californiei, au anunţat autorităţile.

Spania: Un lider istoric al ETA, eliberat după 30 de ani de puşcărie

Un lider istoric al ETA, Santiago Arróspide Sarasola, alias Santi Potros, condamnat în Spania, unde a participat la cel mai sîngeros atentat al grupării armate, a ieşit Duminică din închisoare după 30 de ani de încarcerare, au anunţat autorităţile penitenciare, relatează AFP, potrivit news.ro. ”A ieşit în această (Duminică) dimineaţa” din Închisoarea Topas, în provincia Salamanca (Vest), a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvînt, fără să ofere alte precizări.

Purtînd o şapcă albă şi o ţinută sport, Arróspide Sarasola a părăsit centrul penitenciar Duminică dimineaţa, aşteptat de trei persoane, cu care a urcat la bordul unui vehicul, fără să facă declaraţii presei prezente, potrivit unor imagini difuzate de televiziunea publică TVE. Considerat unul dintre liderii grupării separatiste ETA, el a fost condamnat în mai multe rînduri, la un total de aproape 3.000 de ani de închisoare, însă a putut să fie eliberat după 30 de ani, durata maximă de privare de libertate în Spania. Santi Potros a fost condamnat din cauza participării sale la atentatul cel mai sîngeros al ETA, soldat cu 21 de morţi, pe 19 Iunie 1987, la un supermarket Hipercor la Barcelona (Nord-Est).

Arestat mai întîi în Franţa în 1987, Santi Potros a fost extrădat către Spania în 2000. În închisoare, Santi Portros s-a îndepărtat de ideologia grupării armate şi şi-a exprimat dezacorduri cu privire la atentatul cu maşină capcană pe aeroportul Madrid-Barajas, n 2006, soldat cu doi morţi. Ieşirea sa din închisoare a provocat critici dure din partea asociaţiilor victimelor terorismului. ”Victimele sale se află în continuare la cimitir, familiile lor îşi continuă viaţa frînte de faptul că văd atîta nedreptate”, a scris pe Twitter Miguel Folguera, preşedintele asociaţiei Platformei de ajutorare a victimelor terorismului (APAVT). Gruparea teroristă ETA a ucis în total 853 de persoane, potrivit unui bilanţ al Guvernului spaniol, şi şi-a anunţat dizolvarea în Mai, după trei decenii de violenţe şi luptă pentru independenţa Ţării Bascilor.

Demenţa Corectitudinii Politice: Parisul găzduieşte cea de a 10-a ediţie a Jocurilor Homosexualilor

Atleţi din Arabia Saudită, Egipt şi Rusia s-au aflat printre miile de oameni adunaţi Sîmbătă la Paris pentru ceremonia de deschidere a celei de a 10-a ediţii a Jocurilor Homosexualilor, manifestare care îşi propune în primul rînd să ridice gradul de conştientizare privind drepturile persoanelor gay şi transgen, relatează Reuters, potrivit agerpres. Sportivii au defilat în spatele steagurilor naţionale pe un stadion din vestul Parisului, în prezenţa primarului Parisului Anne Hidalgo, dar şi a Adei Vox, primul travestit calificat în finala competiţiei „American Idol”.

Peste 12.700 de participanţi din 91 de ţări sunt aşteptaţi la competiţia din perioada 4-12 August, care este deschisă atleţilor tineri şi bătrîni, bărbaţi şi femei, heterosexuali şi homosexuali. Nu mai puţini de 58 de sportivi sunt din Rusia, care în 2013 a adoptat o lege care interzice „propaganda pentru relaţiile sexuale netradiţionale”, în timp ce un atlet deţine un paşaport din Arabia Saudită, unde homosexualitatea se pedepseşte cu moartea. Egiptul şi alte ţări musulmane unde homosexualii au fost reţinuţi şi încarceraţi sunt de asemenea reprezentate la una dintre cele 36 de discipline sportive, de la fotbal şi înot, pînă la volei şi iahting.

Chiar Franţa se confruntă cu o creştere recentă a actelor anti-gay în contextul în care are în vedere legalizarea reproducerii asistate pentru lesbiene în 2019, o promisiune de campanie a Preşedintelui Emmanuel Macron. Potrivit societăţii caritabile pentru susţinea drepturilor homosexualilor SOS Homophobie, numărul agresiunilor fizice motivate de homofobie au crescut cu 15% din 2016 pînă în 2017. Franţa a legalizat căsătoriile între persoane de acelaşi sex în 2013, după o dezbatere amară şi care a provocat diviziune, unii foşti conservatori în prezent membri ai Guvernului lui Macron opunîndu-se deciziei.

Organizatorii Jocurilor Homosexualilor au anunţat că se aşteaptă la cîştiguri de 58 de milioane de euro pentru economia locală. Evenimentul se bucură de un sprijin larg din partea Guvernului francez şi este sponsorizat de mai multe companii mari, precum BNP Paribas, Renault şi General Electric. Parisul a fost ales în 2012 ca loc de desfăşurare al jocurilor care se desfăşoară o dată la 4 ani în detrimentul Amsterdam, Londra sau Rio de Janeiro.

Federaţia Jocurilor Homosexualilor (Federation of Gay Games, FGG) a ales Hong Kong pentru desfăşurarea ediţiei a 11-a anul trecut, în detrimentul altor 17 oraşe, printre care Tel Aviv, Cape Town şi mai multe metropole americane.