Noul ministru al apărării ucrainean, Evgheni Hmara, a anunţat că va prezenta partenerilor Kievului o „viziune clară” privind planurile Ucrainei pentru războiul cu Rusia, în timp ce guvernul din care face parte încearcă să obţină mai rapid o parte din fondurile promise de Uniunea Europeană, pentru a acoperi deficitul de 23 de miliarde de euro al bugetului apărării.

Ucraina depinde în mare măsură de asistenţa financiară externă pentru continuarea efortului de război pe care îl poartă deja de peste patru ani. UE s-a angajat să contribuie cu 90 de miliarde de euro pînă la sfîrşitul lui 2027, menţionează agenţia citată.

În comentarii pentru presă, Hmara a afirmat că va încerca să decaleze în avans o parte din împrumutul de 45 de miliarde de euro planificat pentru anul viitor şi va face lobby pe lîngă aliaţi şi pe lîngă state care nu au făcut deja donaţii, pentru a obţine contribuţii mai mari, scrie Agerpres, preluînd Reuters.

„Ucraina le va prezenta partenerilor o viziune clară şi un plan clar: cu ce sarcini se confruntă forţele de apărare, ce proiecte sînt necesare pentru asta, ce rezultate trebuie obţinute şi în ce termene”, a declarat Hmara duminică.

UE a rezervat pentru Ucraina 45 de miliarde de dolari anual în 2026 şi 2027, permiţînd direcţionarea către apărare a unor sume-record. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a arătat însă săptămîna trecută că Kievul a cheltuit deja mai mult decît era prevăzut în prima jumătate a anului.

Hmara a preluat luna trecută mandatul de ministru al apărării de la Mihailo Fedorov, demis de Zelenski printr-o decizie care a declanşat în Ucraina proteste neobişnuite pe timp de război. Reacţia ucrainenilor l-a determinat pe preşedinte să îl demită şi pe comandantul nepopular al armatei, generalul Oleksandr Sîrskii, înlocuindu-l cu generalul Mihailo Drapatii.

„Viziune comună” cu șeful armatei

Noul ministru, care a fost comandant al forţelor speciale ucrainene responsabil de campania de atacuri în adîncimea teritoriului rus, a afirmat că are o „viziune comună” cu generalul aflat acum la comanda întregii armate. El a apreciat că „soldaţii de pe teren văd cel mai bine ce trebuie schimbat”.

Kievul încearcă să preia iniţiativa în faţa Moscovei inclusiv prin intensificarea loviturilor la mare distanţă cu drone asupra infrastructurii petroliere, a uzinelor militare şi a logisticii ruse. În acest efort, Ucraina se confruntă însă cu o insuficienţă critică a efectivelor şi a apărării antiaeriene împotriva atacurilor aeriene ale ruşilor asupra oraşelor. Totodată, militarii ucraineni au fost acuzaţi de abuzuri şi de gestionarea proastă a recrutării sau a unor acţiuni pe cîmpul de luptă.

Hmara a spus că Ucraina are nevoie de „decizii corecte” pentru protecţia vieţilor omeneşti şi de o viziune clară a tuturor militarilor privind modul de luptă şi de încheiere a războiului. „Această viziune trebuie comunicată de la vîrful ierarhiei către comandanţii şi unităţile care execută misiuni pe front în fiecare zi”, a arătat el.

Potrivit ministrului, Ucraina a testat patru rachete interceptoare care ar putea doborî dronele ruseşti cu reacţie lansate tot mai frecvent împotriva obiectivelor ucrainene. Scopul ar fi producerea a mii de astfel de arme defensive.

Kievul a fost atacat de roiuri de drone foarte rapide patru zile la rînd; au fost ucişi civili, distruse locuinţe şi depozite şi s-a produs haos în viaţa de zi cu zi.