Bărbații și femeile nu îmbătrînesc în același ritm, iar cele mai importante schimbări ale organismului apar în etape diferite ale vieții, arată un nou studiu realizat pe peste 104.000 de adulți. Cercetătorii au identificat, cu ajutorul analizelor medicale de rutină, perioadele în care metabolismul și alți indicatori ai sănătății suferă cele mai mari modificări.

Un nou studiu realizat în China a descoperit că bărbaţii şi femeile îmbătrînesc în moduri surprinzător de diferite, iar indiciile se ascund în rezultatele analizelor de sînge şi ale controalelor medicale de rutină, transmite Agerpres.

Studiul, publicat recent în jurnalul Nature Aging, a fost realizat în colaborare de cercetători de la Centrul Naţional Chinez pentru Bioinformatică (CNCB), din cadrul Academiei de Ştiinţe din China (CAS), Institutul de Zoologie al CAS, Spitalul Xuanwu al Universităţii Medicale din Capitală şi alte institute.

Oamenii de ştiinţă au analizat datele medicale ale peste 104.000 de adulţi din toată China, cu vîrste cuprinse între 18 şi 98 de ani. Ei s-au concentrat pe 172 de parametri obişnuiţi, precum greutatea, colesterolul şi glicemia. Pe baza acestora, specialiştii au creat "ceasuri ale îmbătrînirii", care arată cînd organismul uman suferă cele mai mari schimbări de-a lungul timpului.

Cercetătorii au descoperit că, în cazul bărbaţilor, cel mai important punct de cotitură a survenit între 35 şi 45 de ani. În decursul acestui deceniu, metabolismul lor s-a modificat vizibil - indicele de masă corporală a crescut, odată cu nivelul trigliceridelor şi al colesterolului.

În cazul femeilor, schimbarea majoră a avut loc mai tîrziu, între 55 şi 65 de ani, în perioada menopauzei. În această etapă, femeile au suferit schimbări hormonale semnificative, însoţite de o creştere a procentului de grăsime şi a nivelului colesterolului.

Cu toate acestea, în pofida acestor traiectorii distincte în procesul de îmbătrînire, diferenţele fizice dintre bărbaţi şi femei au avut tendinţa de a se diminua pe măsură ce persoanele înaintau în vîrstă.

Studiul a arătat, de asemenea, că anumite substanţe din sînge, printre care glucoza, lipidele, acidul uric şi doi markeri asociaţi cu tumorile, numiţi CEA şi HE4, se acumulează pe măsură ce omul îmbătrîneşte şi sînt corelaţi cu o îmbătrînire biologică mai rapidă.

Pentru a testa această ipoteză, oamenii de ştiinţă au expus în laborator celule vasculare umane la niveluri mai ridicate ale acestor substanţe. Celulele au început să prezinte semne clare de senescenţă, ceea ce sugerează că aceşti factori nu sînt doar markeri ai îmbătrînirii, ci ar putea contribui efectiv la aceasta.

Unele efecte ale îmbătrînirii ar putea fi reversibile

Există, însă, şi veşti încurajatoare. Cercetătorii au descoperit că unele efecte ale îmbătrînirii ar putea fi reversibile. Spre exemplu, un medicament comun pentru diabet, numit metformină, a contribuit la protejarea celulelor împotriva daunelor cauzate de îmbătrînire, generate de nivelurile ridicate de glucoză.

Într-un alt experiment, şoarecii care au trecut de la o alimentaţie bogată în grăsimi la una normală, cu mai puţine grăsimi, au prezentat îmbunătăţiri evidente în ceea ce priveşte îmbătrînirea ficatului.

„Acest lucru sugerează că reducerea stresului metabolic, prin îmbunătăţirea dietei sau prin controlul glicemiei, ar putea fi o strategie potenţială de încetinire a îmbătrînirii”, a declarat Xiong Muzhao de la CNCB.

Descoperirile sugerează că reducerea poverii metabolice asociată vîrstei ar putea fi o strategie promiţătoare pentru promovarea îmbătrînirii sănătoase.

De asemenea, aceste constatări subliniază importanţa evaluării şi intervenţiei specifice fiecărui sex pe tot parcursul vieţii, a afirmat Li Jiaming, cercetător la CNCB.