Îngroparea chiloţilor pentru a testa calitatea solului sau proiectarea ştiinţifică a unui pisoar care să prevină stropirea se numără printre lucrările premiate în cadrul ediţiei din 2026 a galei premiilor Ig-Nobel, versiunea neconvenţională a prestigioaselor premii Nobel.

Premiile Ig-Nobel, acordate de revista ştiinţifică umoristică Annals of Improbable Research, recompensează în fiecare an studii neobişnuite.

Ceremonia a început, conform tradiţiei, sub o ploaie de avioane de hîrtie, unii dintre cercetători venind deghizaţi pentru a primi un trofeu în formă de picior presărat cu ciuperci, înmînat de laureaţi ai premiului Nobel, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Pentru prima dată de la crearea sa, în 1991, evenimentul s-a desfăşurat în afara Statelor Unite, la Zürich, în Elveţia. În martie, organizatorii anunţaseră această mutare, declarînd că nu puteau, „cu conştiinţa curată”, să aducă oameni de ştiinţă în Statele Unite în contextul climatului politic actual.

Mersul printre şerpi veninoşi

Printre cei 10 laureaţi ai premiului - al cărui nume este un joc de cuvinte între „Nobel” şi „ignobil” - s-a numărat echipa condusă de Joao Miguel Alves-Nunes, care a cîştigat trofeul Ig-Nobel pentru biologie.

În cadrul studiului său, el a călcat printre şerpi pentru a înţelege în ce moment aceştia decid să atace.

„Cine-ar fi atît de prost încît să-şi pună piciorul în faţa unui şarpe veninos? Eu”, a rîs cercetătorul de la Universitatea din Sao Paulo la ridicarea premiului.

El a efectuat 40.000 de teste pe 116 şerpi. În timpul acestor experimente, un şarpe cu clopoţei a reuşit să-l muşte prin cizmele de protecţie. Fără a-l descuraja, însă, pe tînărul cercetător în vîrstă de 28 de ani, care intenţionează să-şi extindă cercetările în alte ţări.

Traiectoria ideală pentru pisoare

Îmbrăcaţi cu pelerine galbene, patru cercetători din China, Statele Unite, Arabia Saudită şi Canada au venit să-şi ridice premiul Ig-Nobel pentru fizică. Ei au fost recompensaţi pentru cercetările lor menite să optimizeze pisoarele.

Echipa a conceput un aparat pentru urinat dotat cu o „duză uretrală anatomică exactă” alimentată cu apă, a precizat Kaveeshan Thurairajah, doctorand la Universitatea din Waterloo, Canada.

„Proiectul vizează reducerea stropirii”, a explicat el pentru AFP, afirmînd că „numai în Statele Unite, aproximativ un milion de litri de urină se varsă zilnic pe podea”, ceea ce generează costuri semnificative de curăţare şi riscuri de contaminare bacteriană.

Îngroparea chiloţilor

Organizatorii au adus, de asemenea, un omagiu oraşului gazdă, acordînd unei echipe de la Universitatea din Zurich premiul Ig-Nobel pentru ştiinţele solului.

Pentru a testa calitatea solului, echipa de cercetători a trimis prin poştă 2.000 de perechi de chiloţi bărbăteşti unor voluntari, rugîndu-i să-i îngroape în grădina lor, apoi să îi returneze după două luni pentru a analiza gradul de mucegăire.

„Ideea a fost aceea de a face ştiinţa solului mai vizibilă”, a explicat unul dintre membrii echipei, deghizat într-un gîndac uriaş.

Premiul Ig-Nobel pentru economie a fost acordat unei echipe reprezentate de Paul Piff, profesor asociat de psihologie la Universitatea din California, pentru experimentele sale care au demonstrat că persoanele provenite din medii privilegiate au o tendinţă mai mare de a se servi din bolurile cu bomboane destinate copiilor.

Trofeul i-a fost înmînat de Esther Duflo, laureată a premiului Nobel pentru Economie în 2019, care a părăsit Institutul de Tehnologie din Massachusetts pentru a se alătura recent Universităţii din Zurich.

„Cred că acest lucru trebuie să ne facă să rîdem şi, în acelaşi timp, să ne pună pe gînduri”, a declarat ea.