SUA și Rusia au început negocierile privind armele nucleare

Negocieri asupra armelor nucleare dintre SUA şi Rusia au început Luni la Viena, cu emisarii celor două ţări care au făcut doar comentarii lapidare înainte de întîlnire, informează Reuters, potrivit agerpres. S-au dezvăluit puţine despre negocierile cu privire la controlul armelor, însă trimisul SUA a spus clar că ele vor fi despre armele nucleare, dînd de înţeles că vor include înlocuirea Tratatului pentru reducerea armelor strategice (START), ce expiră în Februarie. „Vom vedea”, a spus emisarul special prezidenţial al SUA pentru controlul armelor, Marshall Billingslea, cînd a sosit cu delegaţia sa la palatul ce se află lîngă Ministerul de Externe al Austriei, întrebat de Reuters la ce se aşteaptă de la negocieri. El a refuzat să facă mai multe comentarii cu privire la conţinutul negocierilor.

Interlocutorul său rus, ministrul-adjunct de Externe Serghei Riabkov, a fost de asemenea succint, declarîndu-le jurnaliştilor la scurt timp după aceea: „Vom vedea, vom vedea. Suntem întotdeauna plini de speranţă”. Noul START, semnat de predecesorul lui Trump, Barack Obama, în 2010, limitează la 1.550 numărul de focoase nucleare operaţionale pentru SUA şi Rusia. El ar putea fi extins cu o perioadă de pînă la cinci ani dacă ambele părţi vor accepta acest lucru. Preşedintele american Donald Trump a îndemnat în repetate rînduri China să se ralieze SUA şi Rusiei în negocierile asupra unui acord care să înlocuiască Noul START. China, care ar avea potrivit estimărilor circa 300 de arme nucleare, a respins în mod repetat propunerea lui Trump.

Ucraina dezvăluie că înainte de 1986 au existat şi alte accidente la Cernobîl

Catastrofa nucleară de la Cernobîl din 1986 – cel mai grav dezastru nuclear din istorie – a fost precedată de o serie de alte accidente de mai mică amploare, relevă documente declasificate Luni de Kiev, potrivit EFE şi Interfax-Ukraina. Volumul în care apar aceste noi informaţii, intitulat „Dosarul KGB despre Cernobîl. De la construcţie pînă la accident”, a fost prezentat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) în colaborare cu Institutul memoriei naţionale al ţării. „Printre documentele incluse în acest volum figurează rapoarte cu privire la alte accidente produse înainte de Aprilie 1986 şi transcrierea comunicărilor telefonice din noaptea de 26 Aprilie”, data dezastrului, indică SBU într-un comunicat.

Volumul mai conţine informaţii despre începerea anchetei asupra catastrofei, precum şi date despre începutul construirii sarcofagului de protecţie deasupra reactorului avariat. Prezentarea volumului a avut loc în zona de excludere de lîngă centrală, fiind difuzată online pe site-ul Institutului memoriei naţionale al Ucrainei. Potrivit preşedintelui institutului, Anton Drobovici, materialele declasificate – în limba ucraineană – oferă detalii suplimentare despre tragedia din 1986 şi dezvăluie premise care au anticipat catastrofa şi care au fost ascunse de autorităţile sovietice. Volumul cu privire la Cernobîl cuprinde în total 229 de documente, dintre care multe sunt publicate pentru prima oară.

Potrivit datelor oficiale, explozia produsă la reactorul nr.4 al centralei de la Cernobîl la 26 Aprilie 1986 a dus la dispersarea a circa 200 de tone de materiale cu o radioactivitate de 50 de milioane de curie, echivalentul a 500 de bombe atomice similare celei folosite la Hiroshima.

Absenţa unei conduceri globale este marea ameninţare cu care se confruntă lupta împotriva pandemiei 

Absenţa unei conduceri globale şi a unităţii în lupta împotriva noului coronavirus reprezintă o ameninţare mai mare decît epidemia în sine, a declarat Luni directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, adăugînd că politizarea pandemiei a dus la o agravare a acesteia, informează Reuters, potrivit agerpres. Tedros Adhanom Ghebreyesus nu a dorit să dezvolte această afirmaţie, însă OMS a fost criticată de anumite state membre, în special de Statele Unite ale Americii, care au spus că este o organizaţie prea slabă, prea lentă şi prea „dedicată Chinei” în eforturile depuse pentru limitarea pandemiei de COVID-19. Alte state membre au cerut o revizuire a reacţiei organizaţiei în faţa pandemiei, iar Australia a cerut ca OMS să aibă mai multe prerogative, care să îi permită să reacţioneze mai repede în situaţii de criză sanitară.

„Lumea are nevoie disperată de unitate naţională şi de solidaritate globală. Politizarea pandemiei a exacerbat-o”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus la un forum medical – World Government Summit – organizat în format virtual de emiratul Dubai. „Cea mai mare ameninţare cu care ne confruntăm acum nu este virusul în sine, ci absenţa unei solidarităţi globale şi a unei conduceri globale”, a adăugat el. Directorul OMS a mai spus că anumite părţi din regulamentele internaţionale de sănătate trebuie să fie consolidate pentru a le face să devină „mai potrivite cu obiectivele lor”.

Directorul OMS nu a precizat acele părţi de regulamente, adăugînd doar că acestea trebuie să fie „coordonate, predictibile, transparente, generalizate şi cu finanţare flexibilă” pentru a putea fi pe deplin implementate. El consideră, de asemenea, că toate ţările trebuie să facă din asistenţa medicală universală o prioritate, avertizînd că omenirea a învăţat pe calea cea grea faptul că sistemele puternice de sănătate sunt „fundamentul securităţii medicale globale şi al dezvoltării social-economice”.

Procurorii ruși cer șase ani de închisoare pentru regizorul Kirill Serebrennikov

Parchetul rus a cerut Luni şase ani de închisoare pentru regizorul de teatru şi film Kirill Serebrennikov, o personalitate de marcă a universului artistic din Rusia, acuzat de deturnare de fonduri într-un proces controversat, informează AFP. Într-o audiere ce a avut loc la Moscova, Parchetul rus a cerut şi o amendă de 800.000 de ruble (10.200 de euro), potrivit unui jurnalist de la AFP care a fost prezent la Tribunal. Pedepse cuprinse între patru şi cinci ani de închisoare au fost cerute şi pentru trei colaboratori ai regizorului Kirill Serebrennikov.

Prezent la audiere, Kirill Serebrennikov, în vîrstă de 50 de ani, este acuzat că a deturnat între 2011 şi 2014 aproximativ 128 de milioane de ruble (1,64 milioane de euro) din subvenţii publice. Reţinut de Poliţie în August 2017, regizorul a fost plasat în regim de arest la domiciliu pînă în Aprilie 2019. În Septembrie 2019, Justiţia rusă a ridicat „toate măsurile privative” decise împotriva lui şi a celor trei colaboratori puşi sub acuzare, apoi a retrimis dosarul la Parchet, considerîndu-l incomplet.

O a treia expertiză a concluzionat, la începutul lunii Iunie, că regizorul şi echipa lui au încasat un excedent de 128 de milioane de ruble din fonduri publice pentru un proiect al trupei Seventh Studio, condusă de Serebrennikov. Noul aviz contravine unei expertize precedente, care a contrazis punctul de vedere al acuzării.

Kirill Serebrennikov, care este directorul artistic al Centrului Gogol, un celebru teatru din Moscova, a negat întotdeauna acuzaţiile formulate împotriva sa. Kirill Serebrennikov s-a remarcat cu filmul său „Leto”, despre viaţa rockerului sovietic Viktor Ţoi, premiat în 2018 la Festivalul de la Cannes şi al cărui montaj a fost terminat în reşedinţa regizorului, în timp ce acesta se afla în regim de arest la domiciliu. Din cauza aceleiaşi măsuri, Kirill Serebrennikov a lipsit la sfîrşitul anului 2017 la Teatrul Bolşoi din Moscova la premiera spectacolului „Nureev”, dedicat fostului balerin sovietic decedat în Occident în 1961. Şi acel spectacol a stîrnit controverse, iar premiera sa a fost amînată cu şase luni.

China intră ”în hora” Tratatului privind Comerţul cu Arme

China, al doilea fabricant de arme din lume, va adera la Tratatul privind Comerţul cu Arme (TCA), o decizie care „va consolida pacea” în lume, a dat asigurări Luni Beijingul, potrivit AFP și agerpres. Tratatul, adoptat în 2013 de către ONU şi intrat în vigoare anul următor, prevede că fiecare ţară semnatară evaluează înainte orice tranzacţie dacă armele vîndute riscă să fie utilizate în încălcarea vreunui embargou internaţional, să fie deturnare în favoarea unor criminali sau încalcă drepturile omului.

Tipurile de arme acoperite de tratat variază de la pistoale şi rachete la avioane şi nave de război.

Aderarea Chinei la acest Tratat, aprobată Sîmbătă de principalul organ legislativ al ţării, este o măsură importantă „pentru susţinerea multilateralismului”, a afirmat în faţa presei un purtător de cuvînt al diplomaţiei chineze, Zhao Lijian. Statele Unite, principalul furnizor de arme din lume, au semnat acest Tratat sub Preşedinţia lui Barack Obama, dar Congresul nu l-a ratificat niciodată. Anul trecut, Preşedintele american Donald Trump l-a respins, afişîndu-şi încă o dată sfidarea faţă de unele tratate internaţionale, reaminteşte AFP.

Conform unui studiu realizat în Ianuarie de Institutul Internaţional de Cercetări asupra Păcii (SIPRI) cu sediul la Stockholm, China este al doilea fabricant de arme din lume, după SUA.

Șeful OMS avertizează lumea: Pandemia continuă să accelereze!

Pandemia de COVID-19 „continuă să accelereze” pe plan mondial, în contextul în care „ultimul milion de cazuri a fost semnalat într-un interval de doar în opt zile”, a declarat Luni directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat de AFP. „Ştim că pandemia este mai mult decît o criză sanitară, este o criză economică, socială şi, în numeroase ţări, politică. Efectele ei se vor face simţite timp de decenii”, a adăugat el într-o conferinţă de presă organizată în format virtual de emiratul Dubai.

Avertismentul lansat de directorul OMS intervine într-o perioadă în care multe ţări au intrat într-o etapă de relaxare a restricţiilor, pentru a-şi relansa economiile naţionale. Săptămîna trecută, directorul OMS a declarat că această nouă fază este „periculoasă”, considerînd că, în pofida nevoii de a ieşi din starea de izolare, noul coronavirus continuă „să se propage cu rapiditate” şi că acest virus rămîne „mortal”.

El a îndemnat, totodată, Guvernele şi companiile din lumea întreagă să se pregătească pentru eventuale pandemii viitoare, care ar putea să apară „în orice ţară, în orice moment, şi să ucidă milioane de persoane pentru că nu ne-am pregătit”. „Nu ştim unde şi nici cînd se va produce următoarea pandemie, dar ştim că ea va avea un impact teribil asupra vieţii şi economiei mondiale”, a avertizat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Atacatorul din Reading avea probleme psihice

Bărbatul arestat sub suspiciunea că a înjunghiat mortal, sîmbătă, trei persoane într-un parc din Reading, Marea Britanie, ar fi avut probleme psihice în antecedente, transmite Reuters, citînd mai multe surse media britanice de Luni, potrivit agerpres. Bărbatul, în vîrstă de 25 de ani, ar fi avut halucinaţii auditive şi ar fi fost anterior sub tratament medicamentos, scrie Daily Telegraph, citînd rude şi foşti vecini ai suspectului. Prietenii afirmă că avea un stil de viaţă occidental şi că găzduise multe petreceri.

Atacul comis Sîmbătă seara la Reading, la circa 70 km Vest de Londra, este anchetat ca incident terorist, chiar dacă este posibil ca probleme psihice să fi avut un rol, a indicat Poliţia, fără a oferi alte detalii. Potrivit cotidianului The Sun, suspectul a fost eliberat recent din închisoare, avînd printre antecedente şi o condamnare pentru atac împotriva unui poliţist. Conform unor informaţii neconfirmate transmise de BBC şi de alte surse media, suspectul din Reading este un solicitant de azil din Libia care a fost condamnat pentru violenţă, ceea ce înseamnă că era pasibil de expulzare după executarea unei sentinţe.

Numele suspectului este Khairi Saadallah, a relatat BBC, citînd surse de securitate potrivit cărora bărbatul ”a fost adus în atenţia MI5”, serviciul britanic de contrainformaţii, anul trecut. Două din victimele ucise au fost identificate Luni: este vorba despre un profesor de istorie şi despre un cetăţean american originar din Philadelphia, care trăia de 15 ani în Marea Britanie.

Autoritățile ungare dau alarma: Este posibil un al doilea val de coronavirus!

Şeful Institutului Naţional de Hematologie şi Boli Infecţioase din Ungaria a avertizat Luni că al doilea val al epidemiei de coronavirus ar putea fi inevitabi’, transmite MTI.

Istvan Valyi-Nagy a apreciat modul în care Ungaria a abordat pînă acum epidemia, avertizînd însă că menţinerea distanţării este vitală. Specialistul a informat la televiziunea publică M1 că 13 din cei 15 pacienţi care au beneficiat de tratament cu plasmă s-au vindecat şi au fost externaţi, însă doi au murit. Terapia respectivă este încă în fază experimentală şi, avînd în vedere posibilele efecte secundare, este aplicată doar în cazurile grave. Sunt în curs de experimentare şi alte terapii, inclusiv una cu steroizi, aplicată deja în Ungaria, a adăugat el.

Cel mai mare site de știri din Ungaria este în pericol

Index.hu, principalul site de informaţii din Ungaria, a anunţat Duminică seara că este în pericol grav din cauza unui proiect de restructurare care ar putea limita capacitatea de a publica ştiri negative despre premierul Viktor Orban, informează AFP, potrivit agerpres. ”Index.hu, una din puţinele voci independente rămase, este supus unei presiuni din exterior care ar putea aduce sfîrşitul redacţiei noastre în forma actuală”, a scris redactorul şef Szabolcs Dull într-un comunicat publicat pe pagina de pornire a site-ului. ”Cel mai mare site de informaţii din ţară este în pericol grav”, a arătat el în documentul semnat de o mare parte din jurnalişti.

Portalul nu a oferit detalii despre natura ameninţării, dar menţionează ”o propunere de reorganizare a redacţiei care va determina în zilele următoare viitorul Index”. Duminică, un alt site de informaţii, 24.hu, a menţionat un proiect de externalizare a conţinutului publicat de Index.hu, justificat de conducere în interiorul redacţiei prin scăderea încasărilor din publicitate ca urmare a crizei coronavirusului. În Martie, Miklos Vaszily, un investitor care îl apreciază pe Orban, a achiziţionat 50% din acţiunile diviziei de publicitate a Index.hu.

Index.hu este printre puţinele site-uri de internet din Ungaria care îşi susţine în continuare independenţa într-o ţară aflată pe locul 89 din cele 180 din clasamentul mondial al libertăţii presei publicat de organizaţia neguvernamentală Reporteri Fără Frontiere. În 2010, cînd Orban a ajuns la putere, Ungaria era a 23-a din lume din acest punct de vedere, reaminteşte AFP.

În ultimii ani, presa care relata ca şi Index.hu despre corupţie fie a falimentat, fie a fost cumpărată de proprietari a căror influenţă s-a observat imediat în linia editorială mai favorabilă premierului. Conform Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), reţelele de presă publice din Ungaria sunt aservite Guvernului. Organizaţia apreciază că peisajul mediatic este dezechilibrat, iar accesul la informaţii este restricţionat, ceea ce contribuie la climatul care i-a permis lui Orban să obţină al treilea mandat consecutiv de prim-ministru în 2018.

La sfîrşitul lui 2018, declinul jurnalismului independent din Ungaria a fost unul din motivele de declanşare a unei proceduri excepţionale a Uniunii Europene împotriva Budapestei, pentru riscul de încălcare gravă a valorilor comunitare. Procedura, încă nefinalizată, ar putea duce teoretic la suspendarea dreptului de vot al Ungariei în cadrul UE. 

Putin i-a omagiat pe soldații ruși morți în Al Doilea Război Mondial

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a deplasat Luni la nou construita catedrală a Armatei ruse pentru a le aduce un omagiu soldaţilor morţi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi pentru a saluta modernizarea forţelor militare ruse, informează AFP.

„Pentru noi, ruşii, amintirea tuturor celor care au luptat, care au murit, care cu forţele lor ne-au apropiat de victorie în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei este sacră”, a spus el în timpul acestei festivităţi menite să marcheze 79 de ani de la începutul invaziei naziste asupra URSS. „Ne îmbunătăţim forţele armate, le echipăm cu noi materiale, aptitudinea lor de luptă sporeşte. Însă datoria militară principală, fundamentală este şi va rămîne mereu curajul, fidelitatea, onoarea şi o dragoste nelimitată pentru patrie”, a spus Putin, în prezenţa Patriarhului Bisericii Ortodoxe din Rusia, Kirill.

El a depus de asemenea o jerbă de flori la monumentul din apropiere, o uriaşă statuie de femeie plîngînd, dedicată mamelor învingătorilor. Preşedintele rus a depus mai tîrziu flori şi la monumentului soldatului necunoscut, lîngă Kremlin. Ceremonia de Luni a fost prima care a avut loc în catedrala construită pe teritoriul parcului militar „Patriot” în regiunea Moscovei.  Ceremonia precede marea paradă militară ce va avea loc Miercuri la Moscova, menită să marcheze victoria sovietică asupra nazismului. De obicei, această paradă avea loc pe 9 Mai, însă anul acesta ea a fost amînată pentru 24 Iunie din cauza epidemiei cu noul tip de coronavirus. 

Spania se pregătește să-și deschidă granițele pentru turiștii non-UE

Spania va decide în cursul acestei săptămîni ce turişti din afara Europei pot intra pe teritoriul său, după ce ţara a început deja să primească vizitatori din ţările europene în cadrul unui efort de resuscitare a industriei turismului, grav afectată de măsurile împotriva noului coronavirus, conform declaraţiilor unui ministru spaniol, citat de Reuters. Graniţele dintre statele din Uniunea Europeană s-au redeschis şi majoritatea restricţiilor au fost ridicate, fapt care a determinat mai multe mii de francezi să intre Duminică în Spania, în căutare de tutun şi alcool la preţuri mai mici decît în Franţa.

Spania ocupă locul doi, după Franţa, în topul celor mai vizitate ţări din lume, şi circa unul din 5 turişti care vizitează Spania provine din Marea Britanie. De-a lungul unui an, Spania este vizitată de peste 80 de milioane de turişti. Conform Reuters, aproximativ 400.000 de britanici deţin o casă în Spania.

Ministrul spaniol al sănătăţii, Salvador Illa, a declarat pentru postul de radio Cadena SER că Madridul va discuta cu partenerii din UE dacă să permită intrarea pe teritoriul spaniol şi a turiştilor din afara continentului european. Madridul speră că redeschiderea turistică a ţării va permite salvarea măcar a unei părţi a actualului sezon estival. În Spania, în sectorul turistic, care reprezintă 12% din economia spaniolă, lucrează un angajat din opt.