Lukaşenko ameninţă Polonia şi Lituania cu revendicări teritoriale

Liderul belarus, Aleksandr Lukaşenko, a făcut aluzie la posibile revendicări teritoriale faţă de Polonia şi Lituania, afirmînd că oraşul polonez Białystok şi Capitala lituaniană Vilnius au aparţinut odată Belarusului. „Vecinii noştri ne sunt daţi de Dumnezeu, ca orice alt stat. În relaţiile cu toată lumea, ne străduim să avem pace şi prietenie. Białystok este ţinut belarus. Viĺnia (Vilnius, n.r.), de asemenea, este oraş belarus, la fel cum sunt şi teritoriile din jurul său” – a afirmat Lukaşenko. Potrivit acestuia, echilibrul confesional şi unitatea naţională stau la baza societăţii din Belarus. „Toţi oamenii care trăim pe acest pămînt suntem un popor belarus. Avem un singur stat, o singură lege, o memorie istorică comună” – a adăugat liderul de la Minsk.  

Armata lituaniană a primit puteri extinse la graniţa cu Belarus în urma unei creşteri accentuate a numărului de migranţi care sosesc la frontiera de Est a ţării, informează DPA. Parlamentul lituanian a aprobat Vineri un decret corespunzător prezentat de preşedintele Gitanas Nauseda. Modificările vor permite soldaţilor care patrulează cu grănicerii să oprească şi să percheziţioneze vehiculele şi oamenii. De asemenea, ei vor putea folosi "echipament special", conform decretului, care nu dă mai multe detalii.   Guvernul de la Vilnius l-a acuzat pe liderul belarus Aleksandr Lukaşenko că aduce în mod deliberat un număr mare de refugiaţi la frontiera externă a UE. Ca răspuns la sancţiunile occidentale înăsprite împotriva fostei republici sovietice, Lukaşenko a anunţat la sfîrşitul lunii Mai că Minskul nu va mai împiedica migranţii să-şi continue deplasarea spre UE. De atunci, Lituania se confruntă cu un aflux mare de migranţi din Orientul Mijlociu la graniţa sa de aproape 680 de kilometri cu Belarus. Ţara a declarat starea de urgenţă şi a început să construiască un gard.  

Armata poloneză a trimis militari şi vehicule către frontiera de Est, ca reacţie faţă de exerciţiile militare Zapad-2021 de săptămîna trecută ale Rusiei şi Belarusului, relatează Euronews. Aceste manevre au loc în contextul unor tensiuni între Moscova şi statele membre NATO, inclusiv Polonia, care se teme de o invazie rusă a teritoriului polonez, aşa cum s-a întîmplat în 2014 în Peninsula ucraineană Crimeea.   Din patru în patru ani, Moscova mobilizează mii de militari în cadrul exerciţiilor militare Zapad (Vest, în rusă), al căror obiectiv este să simuleze un răspuns la o agresiune externă.  

Protestele maraton din Franța împotriva certificatului sanitar continuă

Aproximativ 80.000 de manifestanţi, dintre care peste 6.000 la Paris, s-au mobilizat împotriva certificatului sanitar în Franţa, pentru a zecea Sîmbătă consecutiv, potrivit Ministerului de Interne care notează că mişcarea şi-a pierdut elanul, scrie AFP, potrivit agerpres. Au fost 121.000 de participanţi Sîmbăta trecută, 140.000 săptămîna precedentă şi 237.000 la 7 August. Au fost prezenţi în special membri ai personalului medical, obligaţi de Miercuri să fie vaccinaţi pentru a lucra şi dintre care unii au făcut alegerea drastică de a demisiona, în timp ce alţii, 3.000 conform Ministerului Sănătăţii, au fost suspendaţi. Obligaţia de vaccinare împotriva COVID-19 a intrat în vigoare pentru 2,7 milioane de persoane: angajaţi din spitale, case de bătrîni, îngrijitori privaţi, asistenţi la domiciliu, pompieri, însoţitori de ambulanţă.

„Vaccinul, nu suntem siguri ce conţine, nu suntem cobai”, a explicat sub acoperirea anonimatului o asistentă de 37 de ani, întîlnită într-un marş la Paris. „Nu m-am vaccinat, nici măcar în vis şi am demisionat din funcţia publică”, a spus ea. Dintre cei 1.600 de manifestanţi de la Strasbourg (Est), Fabrice, în vîrstă de 47 de ani, „pompier voluntar de 25 de ani” a afirmat că a „încetat să mai exerseze la 9 August”: „Nu am vrut să fac nici test, nici vaccin. Am salvat vieţi în cariera mea şi sunt abandonat ca un gunoi. Această obligaţie de vaccinare, consider că este o mare violenţă”.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, care a anunţat, Joi, o posibilă relaxare a anumitor constrîngeri acolo unde virusul circulă mai puţin rapid, a concentrat o parte din furie.

„Bine aţi venit în Kontrolistan. Slavă lui Macronescu, conducătorul nostru”, se putea citi pe unele pancarte în Piaţa Trocadero din Paris, într-un miting convocat de extrema dreaptă.

Potrivit unui raport provizoriu al Ministerului de Interne, 12 arestări au avut loc în toată Franţa, dintre care nouă la Paris. Franţa, ţară cu aproximativ 67 de milioane de locuitori, a depăşit pragul de 50 de milioane de persoane care au primit cel puţin o doză de vaccin, reaminteşte AFP.

Captură uriașă de droguri în Rotterdam

Captură uriașă de droguri în portul olandez Rotterdam. Peste patru tone de cocaină au fost descoperite într-un container care transporta lemn și care venea din America de Sud. Stupefiantele valorează 300 de milioane de euro și urmau să ajungă în Polonia. Și chiar dacă vorbim de o cantitate impresionantă, nu este cea mai mare descoperită aici: recordul datează de acum 15 ani și este de peste patru tone și jumătate de cocaină. Olanda și Belgia au devenit în ultimii ani principalele porți de intrare a drogurilor în Europa. În Februarie, o operaţiune a Poliţiei belgiene, olandeze şi germane a dus la o captură-record la Hamburg şi Anvers: 23 de tone de cocaină.

SUA şi UE au lansat un apel pentru aderarea la proiectul de acord privind reducerea emisiilor de metan

Uniunea Europeană şi Statele Unite au lansat un apel altor state să adere la proiectul lor de acord privind o reducere a emisiilor de metan pentru a limita încălzirea globală, cu cîteva săptămîni înainte de COP26, notează AFP, potrivit agerpres. Acest proiect îşi propune să reducă emisiile de metan cu cel puţin 30% pînă în 2030 în raport cu nivelurile din 2020. „Un pas important a fost făcut de Preşedintele Biden spre un acord global de reducere a emisiilor de metan”, a salutat pe Twitter preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Îi vom aborda pe partenerii noştri internaţionali pentru a atrage cît mai mulţi la proiect”, a adăugat ea. Într-un comunicat comun, Washingtonul şi UE au indicat că Argentina, Ghana, Indonezia, Irak, Mexic şi Marea Britanie „şi-au arătat deja sprijinul” pentru acord.

Acest proiect va fi lansat oficial la COP26, organizată de ONU în Noiembrie la Glasgow, Scoţia. „Metanul este un puternic gaz cu efect de seră şi, potrivit ultimului raport al oamenilor de ştiinţă din GIEC, reprezintă aproximativ jumătate din creşterea de un grad Celsius înregistrată în medie de la era preindustrială”, se spune în comunicat. „Reducerea rapidă a emisiilor de metan este complementară acţiunilor privind dioxidul de carbon şi alte gaze cu efect de seră şi este considerată cea mai eficientă strategie pentru a limita încălzirea globală pe termen mediu la +1,5 grade Celsius”, potrivit documentului.

Diferendul apărut între Franţa, SUA şi Australia nu va avea impact asupra cooperării în NATO

Diferendul apărut între Franţa, SUA şi Australia în legătură cu megacontractul pentru submarine franceze nu ar trebui să aibă impact asupra cooperării militare în cadrul NATO, a declarat amiralul Rob Bauer, preşedintele Comitetului militar al Alianţei, transmite AFP, potrivit agerpres. Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat Miercuri un parteneriat strategic (AUKUS) pentru a contracara China, parteneriat ce prevede furnizarea de submarine americane cu propulsie nucleară Canberrei, o decizie prin care Franţa pierde un megacontract semnat în 2016 pentru furnizarea a 12 submarine cu propulsie diesel Australiei.

”Pot exista implicaţii sau consecinţe care să rezulte din acest acord, dar nu anticipez pentru moment că poate avea un impact asupra coeziunii în cadrul NATO”, a declarat amiralul Bauer într-o conferinţă de presă la finalul unei reuniuni a Comitetului militar al Alianţei. În primul rînd, ”Australia este un partener, dar nu este membru al NATO. Există numeroase acorduri între ţări care pot avea efecte asupra NATO dintr-un punct de vedere politic, dar acordul încheiat între SUA, Australia şi Marea Britanie nu va avea, din cîte ştiu, impact asupra cooperării militare în cadrul NATO”, a adăugat el. Parteneriatul strategic AUKUS a provocat furia Franţei, care a pierdut astfel un contract de 90 miliarde de dolari australieni (56 miliarde de euro). Vineri, Parisul şi-a rechemat ambasadorii de la Washington şi Canberra, o decizie fără precedent vizavi de doi aliaţi istorici.

Copiii cu vîrste cuprinse între 12 şi 15 ani din Marea Britanie vor fi vaccinaţi începînd cu săptămîna aceasta

Un studiu britanic va analiza răspunsurile imune ale copiilor la schemele de vaccinare anti COVID-19, în timp ce oficialii încearcă să stabilească cea mai buna abordare a dozelor de rapel pentru adolescenţi, relatează Reuters. Copiii cu vîrste cuprinse între 12 şi 15 ani din Marea Britanie vor fi vaccinaţi începînd cu săptămîna aceasta, în timp ce adolescenţii cu vîrste între 16 şi 17 ani sunt eligibili pentru vaccin din luna August. Cu toate acestea, în timp ce copiilor li se va oferi o prima doză de vaccin Pfizer-BionTech, oficialii au spus că sfaturile cu privire la a doua doză vor fi date mai tîrziu, odată cu strîngerea datelor necesare. Comitetul britanic mixt pentru vaccinare şi imunizare (JCVI) a refuzat iniţial să recomande vaccinul pentru toţi copiii cu vîrsta cuprinse între 12 şi 15 ani, invocînd incertitudinea cu privire la impactul pe termen lung. Unul dintre efectele secundare ale vaccinului pe bază de mesager ARN este miocardita, inflamaţia muşchiului inimii. Studiul, numit Com-COV3, va testa diferite scheme de vaccinare la copiii cu vîrsta cuprinsă între 12 şi 16 ani, analizînd răspunsurile imune şi efectele secundare mai uşoare.

„Îngrijorarea noastră este legată de riscurile miocarditei, în special în urma dozei a doua de vaccin aplicată bărbaţilor tineri”, a declarat cercetătorul principal al studiului, Matthew Snape de la Oxford Vaccine Group. „Studiul va oferi JCVI informaţii esenţiale privitoare la imunizarea adolescenţilor din Marea Britanie”, a adăugat Snape, potrivit sursei citate.

Cercetarea va oferi tuturor participanţilor o primă doză de vaccin Pfizer-BioNTech. Aceasta va fi urmată, opt săptămîni mai tîrziu, fie de o a doua doză completă, fie de o jumătate de doză de vaccin Pfizer, o doză completă de vaccin Novavax sau o jumătate de doză de vaccin Moderna. Procesul recrutează 360 de voluntari, nu suficient de mari, pentru a evalua în mod direct riscul de miocardită al diferitelor combinaţii de vaccin. Potrivit declaraţiilor profesorului Snape, riscul dezvoltării de inflamaţii cardiace în urma a două doze de vaccin Pfizer este de 1 la 15.000. Snape desfăşoară, în paralel, un alt studiu pe adulţi, oferind programe de vaccinare mixte atît la patru, cît şi la 12 săptămîni. Potrivit profesorului, rezultatele vor fi publicate în curînd.

Italia ar putea organiza un referendum privind liberalizarea consumului de canabis

Susținătorii legalizării consumului de marijuana din Italia au anunțat că au strîns suficiente semnături pentru a declanșa un referendum privind liberalizarea consumului de canabis, pregătind scena pentru un vot la nivel național pe această temă, la începutul anului viitor, scrie Reuters. Propunerea de referendum urmărește legalizarea creșterii canabisului pentru uz personal și introducerea unor pedepse mai mici pentru alte infracțiuni legate de canabis, astfel încît infractorii nu vor mai risca pedepse cu închisoarea pentru vînzarea unor cantități mici de droguri. Susținătorii au adunat cele 500.000 de semnături necesare în șapte zile, mult mai repede decît de obicei, datorită unei legi aprobată în Iulie, care permite colectarea semnăturilor online. Anterior, era permisă doar semnarea în persoană.

„Acesta este un rezultat extraordinar, dar nu este surprinzător”, a declarat comitetul de organizare a referendumului.

Semnăturile vor trebui acum verificate oficial, iar organizatorii au cerut oamenilor să-și adauge numele înainte de termenul limită de la sfîrșitul lunii Septembrie, pentru a evita orice risc de respingere a referendumului. Principalele partide politice ale Italiei din Guvernul de uniune națională al lui Mario Draghi au păreri împărțite în privința canabisului. Grupurile pro-marijuana au primit un impuls în 2019, cînd instanța de apel de top din Italia a decis că cultivarea canabisului pentru uz personal este legală, dar verdictul nu a fost încă inclus în noua legislație, lăsînd problema neclară.

Franţa va colabora cu India pentru ”promovarea unei ordini internaţionale cu adevărat multilaterale”

Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, a convenit cu omologul său indian, Subrahmanyam Jaishankar, să lucreze împreună la un program pentru promovarea ”unei ordini internaţionale cu adevărat multilaterale”, a comunicat diplomaţia de la Paris, transmite Reuters. Cei doi miniştri au mai convenit, în cursul unei convorbiri telefonice, aprofundarea parteneriatului strategic dintre ţările lor, ”bazat pe o relaţie de încredere politică între două mari naţiuni suverane ale regiunii indo-pacifice”, se mai spune în comunicat. Parisul şi-a rechemat Vineri ambasadorii din Statele Unite şi Australia, după ce Canberra a renunţat la o comandă de zeci de milioane de dolari pentru submarine franceze în favoarea unui parteneriat cu Washingtonul şi Londra în regiunea indo-pacifică.

Focuri de armă la graniţă de Nord a României. Peste 6.000 de pachete cu ţigări au fost capturate

Poliţia de Frontieră din Botoşani a pus pe fugă, cu focuri de armă, un grup de contrabandişti. Aceştia au trecut, ilegal, din Ucraina peste 6.000 de pachete de ţigări. Contrabandiştii au reuşit să scape dincolo de graniţă.

Un grup de contrabandişti a fost surprins în week-end-ul trecut de către poliţiştii de frontieră botoşăneni cînd treceau peste graniţă o cantitate mare de pachete de ţigări de contrabandă. Aceştia operau în zona Teioasa, pe malurile Prutului, nu departe de oraşul Darabani. Poliţiştii de frontieră i-au somat să se oprească şi să se predea. Contrabandiştii au luat-o însă la fugă la vederea oamenilor legii. Pentru a-i opri, poliţiştii de frontieră au tras mai multe focuri de armă în plan vertical. Profitînd de zona împădurită, contrabandiştii au fugit însă peste graniţă şi nu au mai fost prinşi. Au fost alertate în schimb autorităţile din Ucraina. În schimb, poliţiştii de frontieră au reuşit să captureze o mare parte din ţigările de contrabandă. Este vorba despre 6.000 de pachete cu ţigări. În această cauză se efectuează cercetări pentru identificarea contrabandiştilor.

Petrecere în aer liber cu mii de persoane la Madrid. Poliţia, luată prin surprindere

Aproape 25.000 de persoane au participat la o petrecere în aer liber pentru a marca redeschiderea unei universităţi la Madrid, fără a respecta restricţiile anti-Covid, iar Poliţia spaniolă a recunoscut că a fost luată prin surprindere de aceste fapte, scrie news.ro. Potrivit presei spaniole, aceasta este cea mai mare adunare de acest gen de la începutul pandemiei, cînd adunările în aer liber au fost interzise. „Au fost mii de oameni în campusul Universităţii Complutense, aproximativ 25.000”, în noaptea de Vineri pînă Sîmbătă, a explicat într-un comunicat Poliţia Municipală, precizînd că evenimentul pare să fi fost organizat prin WhatsApp. Imaginile postate pe reţelele de socializare arată o mulţime compactă de tineri care beau şi dansează, aproape toţi fără măşti. „Fără avertisment prealabil din partea universităţii şi nici timp pentru pregătirea unei operaţiuni adecvate, dispersarea unei adunări de aproximativ 25.000 de oameni este o sarcină aproape imposibilă”, a anunţat Poliţia, adăugînd că nu a sosit decît după miezul nopţii. Susţinută de drone şi rămînînd în campus pînă în zori, Poliţia s-a limitat să menţină calmul şi să evite orice incident grav, în special pe căile de acces şi în transportul public. La sfîrşit de săptămînă, Poliţia din Madrid desfăşoară în mod regulat 200 de ofiţeri suplimentari pentru a dispersa serile de băut în aer liber, cunoscute sub numele de „botellones”.

O adunare de acest fel a avut loc în aceeaşi noapte la Barcelona, ​​unde aproximativ 8.000 de tineri au participat la o petrecere în campusul universităţii autonome a oraşului, a declarat rectorul pentru radioul catalan RAC1. Deşi Spania a ridicat o serie de restricţii anti-Covid, oamenii încă trebuie să poarte o mască în aer liber dacă nu pot fi la cel puţin 1,5 metri de cei din jur. Şi adunările mari rămîn interzise, ​​deşi numărul participanţilor variază de la o regiune la alta.