UE acordă un termen Ungariei pînă pe 19 Decembrie să pună în practică reformele anticorupţie

Ambasadorii statelor membre ale UE au dat termen Ungariei, pînă pe 19 Decembrie, să pună în practică reformele anticorupţie la care s-a angajat pentru a evita suspendarea fondurilor europene, au comunicat surse diplomatice citate de AFP. Pe 19 Decembrie, ar urma să fie examinate progresele înregistrate în această privinţă, potrivit agerpres. 

Decizia mai trebuie să primească aprobarea formală a Consiliului Justiţie şi Afaceri interne, ce se reunește la Luxemburg, au menţionat sursele.

Pe 18 Septembrie, Comisia Europeană a propus ca Ungaria să fie privată de 7,5 miliarde euro, trimiţînd dosarul în curtea Consiliului UE, instituţia ce reprezintă statele membre.

Guvernul ultraconservatorului Viktor Orban este suspectat de Bruxelles de slăbirea statului de drept şi de utilizarea banilor europeni pentru îmbogăţirea apropiaţilor săi.

Budapesta a adoptat o serie de 17 măsuri ca răspuns la aceste preocupări, aceste măsuri prevăzînd în special crearea unei „autorităţi independente” pentru a îmbunătăţi controlul utilizării fondurilor UE, posibilitatea cetăţenilor de a se plînge instanţei în cazul în care consideră că Parchetul a pus capăt în mod arbitrar unei anchete de corupţie şi creşterea transparenţei procesului legislativ.

Guvernul ungar speră că astfel va convinge Bruxellesul să deblocheze inclusiv planul său de relansare post-COVID-19, cu subvenţii în valoare de 5,8 miliarde de euro.

Ungaria este singura ţară din UE al cărui plan nu a primit niciodată undă verde din partea Comisiei Europene, pentru aceleaşi motive legate de nerespectarea statului de drept.

O zonă de siguranţă în jurul centralei nucleare Zaporojie este imposibilă

O zonă de siguranţă în jurul centralei nucleare Zaporojie controlate de ruşi în Ucraina este imposibilă atît timp cît linia frontului se află la 100 km distanţă, a declarat Miercuri liderul regiunii instalat de Rusia, citat de Reuters, potrivit agerpres. 

„Pot să vă spun că negocierile sunt extrem de nesigure atît timp cît linia frontului este la 100 kilometri de centrală”, a declarat Evgheni Baliţki la televiziunea rusă de stat.

El a avertizat, de asemenea, că nu este posibilă închiderea centralei, în ciuda temerilor că bombardamentele i-ar putea compromite şi mai mult siguranţa.

„Nu este o jucărie, nu poţi să o porneşti şi să o opreşti ca un comutator. Există un proces de overclocking, există răcire şi aşa mai departe”, a spus Baliţki.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) cere instituirea unei zone de securitate demilitarizate în jurul centralei nucleare, cea mai mare din Europa şi care rămîne aproape de linia frontului dintre forţele ruse şi ucrainene.

Atît Moscova, cît şi Kievul se acuză reciproc de bombardarea centralei şi a instalaţiilor din jurul ei, riscînd un accident nuclear, aminteşte Reuters.

Germania se apropie de nivelul de a avea 95% de stocare a gazelor natural

Germania se îndreaptă spre ţinta sa de a avea un nivel de 95% de stocare a gazelor naturale pînă la finalul lunii, transmite DPA, potrivit agerpres. 

Conform datelor operatorilor europeni ai infrastructurii de gaze EIG, nivelul general al Germaniei de stocare a gazelor naturale a urcat cu 0,23 puncte procentuale în ultimele 24 de ore, atingînd Marţi seară 94,67%.

Ministerul Economiei a cerut ca fiecare facilitate de stocare să aibă un nivel de înmagazinare de 95% pînă la 1 Noiembrie, în contextul nesiguranţei legate de livrările din Rusia.

Totuşi, stocurile de gaze nu vor fi suficiente pentru a face faţă cererii şi de aceea autorităţile de la Berlin au cerut în mod repetat firmelor şi consumatorilor să economisească energia.

Săptămîna trecută, depozitele de gaze ale Uniunii Europene au depăşit un nivel mediu de înmagazinare de 90%, peste cel de 80% stabilit de blocul comunitar drept obiectiv pentru a garanta un volum sigur în Toamnă şi Iarnă.

Biden despre Putin: A făcut un calcul greşit în Ucraina!

Preşedintele american, Joe Biden, a afirmat Marţi că omologul său rus, Vladimir Putin, „în mod clar” a evaluat greşit situaţia din Ucraina şi „a făcut un calcul complet greşit” cu privire la rezistenţa pe care o va întîlni, notează AFP, potrivit agerpres.

„Cred că este o persoană raţională care în mod clar a evaluat greşit” situaţia, a declarat Joe Biden, într-un interviu pentru CNN, care a publicat cîteva extrase înainte de difuzarea de Marţi seară.

„A crezut că va fi primit cu braţele deschise (…) şi cred că a făcut un calcul complet greşit”, a mai spus Preşedintele american în legătură cu omologul său rus, Vladimir Putin.

Rusia a revendicat Marţi responsabilitatea pentru noi lovituri „masive” asupra infrastructurii ucrainene, pentru care G7, reunit de urgenţă, a promis că „îi va cere socoteală” preşedintelui rus.

Putin propune Europei repararea gazoductelor Nord Stream sau crearea unui hub al gazelor în Turcia

Avarierea gazoductelor Nord Stream este un ”act de terorism internaţional” de care profită SUA, Polonia şi Ucraina, a declarat Miercuri, la o conferinţă pe teme energetice, preşedintele rus Vladimir Putin, care a sugerat că Rusia ar putea redirecţiona gazele pentru Nord Stream către Marea Neagră şi ar putea chiar crea un hub major de gaze pentru Europa în Turcia, relatează agenţiile AFP şi Reuters, potrivit agerpres.  

Cei care caută să taie legăturile între Rusia şi Europa sunt în spatele sabotajului Nord Stream, a spus Putin, la conferinţa Moscow Energy Week.

Liderul de la Kremlin a mai declarat, Miercuri, că este posibilă repararea gazoductelor Nord Stream după exploziile care le-au avariat pe 26 Septembrie, dar, pentru aceasta, Rusia şi Europa trebuie să ia o decizie, atît în privinţa reparaţiilor, cît şi a garantării exploatării conductelor. ”Mingea este în terenul Uniunii Europene, dacă ea vrea, nu are decît să deschidă robinetul”, a indicat preşedintele rus.

Pe viitor, a adăugat Putin, dacă gazoductele Nord Stream nu vor fi operaţionale, Rusia ar putea redirecţiona gazele către Turcia şi ”să creeze cel mai mare hub al gazelor pentru Europa în Turcia”. ”Asta, desigur, dacă partenerii noştri sunt interesaţi. Şi dacă va fi rentabil economic, evident”, a mai remarcat el.

Occidentul le-a spus rușilor ce va face în cazul unui atac nuclear

Membrii NATO și-au contactat personal omologii ruși pentru a-i avertiza despre urmările unui atac nuclear, a declarat profesorul Michael Clarke, fostul director general al Institutului Regal al Serviciilor Unite (RUSI), potrivit Sky News, informează mediafax.

Întrebat care ar fi reacția Occidentului în cazul unui atac nuclear al Rusiei, analistul britanic în domeniul Apărării a declarat că liderii de la Kremlin au fost deja avertizați cu privire la reacția Occidentului.

„Cînd amenințările cu arme nucleare tactice au fost ridicate în urmă cu cîteva săptămîni, SUA și trei sau patru membri NATO și-au contactat personal omologii din Rusia și din Statul Major rus pentru a le spune: ”nici să nu vă gîndiți la asta. Ei nu ne vor spune ce au spus și nici nu ar trebui să o facă, deoarece trebuie să existe o anumită incertitudine în această privință pentru a menține un factor de descurajare, dar ceea ce se pare că au spus este, în primul rînd, că nu vom fi pasivi”, a explicat Michael Clarke.

Consilierul susține că Rusia nu va fi atacată cu arme nucleare.

„Nu vă vom condamna pur și simplu, vom face multe în această privință. În al doilea rînd, nu vom recurge la arme nucleare, ci vom recurge la arme convenționale și avem puterea convențională de a lovi toate infrastructurile și instalațiile voastre nucleare. Dacă ne gîndim măcar că veți trece la nuclear, dacă vedem că încep pregătirile, am putea să vă atacăm. Acesta pare să fi fost mesajul”, a precizat Clarke.

El a mai spus că, deși nu poate fi sigur că acesta a fost mesajul trimis Rusiei, „a existat o convingere generală că asta s-a spus”.

El a continuat spunînd că NATO „a transmis clar” Rusiei că aceasta ar depăși o limită dacă ar folosi arme nucleare și a avertizat că organizația va „ataca Rusia ca putere militară prin mijloace convenționale”.

Kremlinul denunţă ”retorica nucleară” a Occidentului, ca reacţie la afirmaţiile lui Biden

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a avertizat, Miercuri, că acţiunile Rusiei generează riscuri privind „interpretări greşite” cu efecte catastrofale la nivel internaţional, însă Kremlinul a respins „retorica nucleară” a Occidentului, informează mediafax.

Într-un interviu acordat postului de televiziune CNN, Biden a afirmat că preşedintele rus, Vladimir Putin „este un actor raţional care a făcut calcule greşite în mod semnificativ”. Liderul de la Casa Albă, care săptămîna trecută afirma că riscurile unui conflict nuclear sunt cele mai ridicate din ultimii 60 de ani, a avertizat acum asupra „interpretărilor greşite” care pot avea efecte catastrofale. Întrebat dacă există riscul ca Putin să utilizeze arme nucleare tactice asupra Ucrainei, Biden a răspuns: „Nu cred că va face acest lucru”.

Kremlinul a reacţionat vehement la afirmaţiile liderului de la Washington. „Exprimăm regret că lideri de state din Occident, din Statele Unite şi din Europa, recurg zilnic la retorică nucleară. Considerăm că este o practică foarte dăunătoare şi provocatoare”, a afirmat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei Rusiei, citat de agenţia Reuters.

Biden a afirmat că actuala perioadă prezintă cele mai mari riscuri ale unui război nuclear după Criza Rachetelor Cubaneze, din anul 1962.

Cel mai mare stat din Mexic aprobă căsătoriile gay

Congresul statului mexican cu cel mai mare număr de locuitori, Mexic, a votat pentru legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, devenind al 29-lea dintre cele 32 de state ale Mexicului care a adoptat o astfel de legislaţie, relatează Reuters, potrivit agerpres.

„Căsătoria egală este o instituţie publică, în care două persoane decid în mod liber să-şi împartă viaţa”, a anunţat Congresul, într-un mesaj pe Twitter, după ce parlamentarii au adoptat proiectul de lege cu 50 de voturi pentru şi 16 împotrivă.

Statul Mexic, care se învecinează cu Capitala ţării, este cel mai populat stat mexican, unde trăiesc aproximativ 17 milioane de locuitori, de aproape cinci ori mai mult decît populaţia Uruguay-ului.

Votul din Congresul statului Mexic are loc după legalizarea recentă a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex în statele Sonora şi Sinaloa.

Mexico City a fost prima zonă a ţării care a legalizat căsătoriile între persoane de acelaşi sex în 2009, iar anul următor Argentina a devenit prima ţară din America Latină care le-a legalizat la nivel naţional.

Căsătoria între persoane de acelaşi sex rămîne ilegală sau nu este recunoscută în Paraguay, Bolivia, Peru,Venezuela, cea mai mare parte a Americii Centrale şi regiuni din Caraibe.

Jens Stoltenberg: Furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană Ucrainei este prioritară

Furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană Ucrainei este ”prioritară” pentru statele membre ale NATO, întrucît ucrainenii au ”o nevoie urgentă” de aceste sisteme pentru a face faţă bombardamentelor ruse, a afirmat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, transmit AFP şi Reuters, potrivit agerpres.

”Unii aliaţi au livrat astfel de sisteme de apărare, dar ucrainenii au nevoie de mai mult. Ei au nevoie de diferite tipuri de apărare aeriană – cu rază scurtă, cu rază lungă, sisteme contra rachetelor balistice, rachete de croazieră, drone. Diferite sisteme pentru diferite sarcini”, a explicat Stoltenberg.

Germania a furnizat un sistem Iris-Ts, iar Statele Unite sistemul defensiv NASAMS.

Potrivit lui Stoltenberg, o altă prioritate este ”refacerea stocurilor de armamente şi muniţii ale ţărilor Alianţei”, întrucît aceste stocuri ”s-au redus” în urma livrărilor către Ucraina. ”Trebuie să le refacem pentru a ne asigura apărarea şi pentru a putea continua să sprijinim Ucraina”, a explicat el.

”Avem probleme serioase privind stocurile de muniţii”, a confirmat un reprezentant al NATO.

De asemenea, Jens Stoltenberg a promis să suplimenteze protecţia infrastructurii critice, afirmînd că NATO deja şi-a dublat prezenţa în Marea Baltică şi Marea Nordului, la peste 30 de nave sprijinite de mijloace aeriene.

Rusia începe recrutarea din închisori în armata regulată

După recrutarea unor deţinuţi pentru trupele de mercenari, în Rusia a început încorporarea voluntarilor din închisori şi în Armată, transmite dpa, potrivit agerpres.

Conform unor activişti pentru drepturile civile şi a unor relatări din presă, cei înrolaţi urmează să fie trimişi pe frontul din Ucraina.

„De la sfîrşitul lui Septembrie, Ministerul Apărării a început să recruteze deţinuţi”, afirmă portalul independent de presă de investigaţii Vajnîie Istori (Povestiri Importante).

Situl rusesc critic la adresa Kremlinului relatează despre vizite ale reprezentanţilor Armatei în colonii penale din regiunile Riazan de lîngă Moscova şi Stavropol din Nordul Caucazului.

Activiştii din organizaţia Gulagu.net informaseră anterior despre încercări de recrutare în regiunea Nijni Novgorod.

Grupul de mercenari Wagner, finanţat de Evgheni Prigojin, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, recruta încă din Vară deţinuţi pentru războiul din Ucraina. Într-o înregistrare video difuzată în reţelele sociale, Prigojin le promitea personal unor deţinuţi că vor fi eliberaţi dacă se angajează să lupte timp de şase luni.

Vajnîie Istori susţine că generalii din Armata rusă fac promisiuni similare: deţinuţii înrolaţi vor fi eliberaţi la sfîrşitul conflictului. Se pare că ei vor fi încadraţi într-o unitate specială, numită „Furtuna”, şi că Ministerul Apărării preferă foşti membri ai serviciilor de securitate, care ar putea avea experienţă de luptă.