Cu doar un prăpădit de briceag, un australian a scăpat din fălcile unui crocodil

Un australian în vîrstă de 60 de ani a scăpat din fălcile unui crocodil marin înjunghiindu-l în mod repetat în cap cu cuţitul de buzunar pe care-l avea asupra lui, în timp ce reptila îl tîra într-un rîu, au declarat autorităţile locale, potrivit AFP. După ce a supravieţuit acestui atac terifiant pe malul unui rîu izolat din Peninsula Cape York, în extremitatea nordică a Australiei, bărbatul rănit a mers singur la spital, a declarat Departamentul pentru Mediu din statul Queensland. Australianul plecase săptămîna trecută la pescuit pe proprietatea sa de lîngă Hope Vale, la circa cinci ore de mers cu maşina din Cairns, şi alungase un taur de pe mal pentru a se putea instala. Atunci a fost atacat de crocodil.

„El a descris că a văzut crocodilul cu cîteva secunde înainte să se năpustească asupra lui, răsturnîndu-l în timp ce era pe cale să-şi arunce undiţa”, a indicat Departamentul amintit într-un comunicat. Bărbatul s-a prins de ramura unei mangrove într-o încercare disperată de a nu fi tîrît spre rîu, în timp ce fălcile crocodilului îi prinseseră cizmele, însă a pierdut repede lupta şi a fost tîrît spre apă. „El a povestit că la intrarea în apă a reuşit să-şi scoată cuţitul de la curea şi a înjunghiat crocodilul în cap pînă cînd reptila i-a dat drumul”, se adaugă în comunicat. Bărbatul a mers de-a lungul malului şi a reuşit să ajungă la spitalul din Cooktown pentru a-i fi tratate rănile. Ulterior el a fost transportat cu avionul la spitalul din Cairns, unde încă se recuperează.

Crocodilii marini, care pot atinge pînă la şapte metri lungime şi cîntări peste o tonă, sunt caracteristici nordului tropical al Australiei.

Pentru o întîrziere de 1 minut, un mecanic de tren din Japonia a fost amendat

Un mecanic de tren japonez și-a dat în judecată angajatorul după ce a fost amendat cu 56 de yeni pentru că a provocat o scurtă întîrziere sistemului național de căi ferate recunoscut pentru punctualitate, informează BBC. Operatorul feroviar JR West l-a amendat pe angajat pentru că a provocat o întîrziere a operațiunilor de 1 minut, întrucît a confundat trenul pe care trebuia să-l preia. Compania a susținut că angajatul nu a lucrat în intervalul de întîrziere și că a aplicat principiul "fără muncă, fără plată". Acum, mecanicul cere 2,2 milioane de yeni (19.407 dolari) drept daune morale pentru stresul prin care a trecut. Potrivit site-ului japonez de știri Soranews24, mecanicul urma să conducă un tren fără pasageri către stația Okayama, în Iunie 2020, însă a mers la peronul greșit. Cînd a realizat greșeala, s-a grăbit să ajungă la peronul corect, însă transferul mecanicilor fusese deja întîrziat cu două minute, conducînd la o întîrziere de 1 minut la plecarea trenului, plus o întîrziere de 1 minut la menținerea trenului în depou.

JR West l-a amendat inițial pe bărbat cu 85 de yeni, însă a redus amenda la 56 de yeni după ce angajatul a atacat decizia. Cu toate acestea, mecanicul a refuzat să accepte amenda și a susținut că întîrzierea nu a provocat întîrzieri și pasagerilor întrucît trenul circula gol în momentul incidentului. Operatorul a explicat că a aplicat același principiu aplicat angajaților care întîrzie sau lipsesc nemotivat – "fără muncă, fără plată". Mecanicul s-a adresat acum Tribunalului Districtual din Okayama și cere daune morale. Sistemul feroviar japonez este faimos pentru punctualitate. În 2017, o companie feroviară și-a cerut scuze pasagerilor după ce un tren de-al său a plecat din stație cu 20 de secunde mai devreme. Totodată, dacă un tren pleacă cu o întîrziere mai mare de cinci minute, pasagerii primesc un certificat prin care să-și justifice întîrzierea la locul de muncă.

În timp ce contaminările scad peste tot în lume, în Europa cresc

Europa s-a demarcat în ultima săptămînă de tendinţa de scădere în intensitate a pandemiei la nivel global, înregistrînd o creştere cu 7% a numărului de cazuri de COVID-19 faţă de săptămîna anterioară, în timp ce numărul deceselor a crescut cu 10% în această regiune, potrivit raportului epidemiologic publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează EFE. Creşterea numărului de infectări în restul lumii a fost de doar 1%, iar cel a deceselor a scăzut la 4%, reprezentînd 3,1 milioane de cazuri noi şi 48.000 de decese suplimentare în ultimele şapte zile. De la începutul pandemiei, numărul total al cazurilor de COVID-19 din întreaga lume a ajuns la aproape 250 de milioane, iar cel al deceselor a depăşit pragul de 5 milioane.

Potrivit raportului săptămînal al OMS, incidenţa a ajuns în prezent în Europa la 208,9 de cazuri la 100.000 de locuitori, cu mult mai mare decît cea înregistrată în a doua regiune cu o rată înaltă a infectărilor, continentul american, unde au fost raportate 68,6 cazuri la 100.000 de locuitori. Directorul regional al OMS pentru Europa, Hans Kluge, a avertizat că acest continent ar putea însuma jumătate de milion de decese asociate COVID-19 pînă la începutul lunii Februarie 2022, dacă se menţine actuala tendinţă de creştere. Potrivit lui Hans Kluge, 43 de ţări din regiunea europeană a OMS, care include 53 de state din Europa şi Asia centrală, între care Rusia şi mai multe foste republici sovietice, „se confruntă cu o tensiune crescută sau extremă” asupra capacităţii spitalelor în această perioadă. 

Preţul gazelor scade după ce Rusia a majorat livrările spre Europa

Rusia a majorat Miercuri fluxurile de gaze spre Europa via Polonia şi Belarus, precum şi prin Ucraina, atenuînd unele dintre temerile privind înăsprirea livrărilor înaintea Iernii şi reducînd preţurile, transmite Reuters. Săptămîna trecută, fluxurile scăzute spre Europa şi inversarea fluxurilor la gazoductul Yamal-Europe, ceea ce înseamnă că gazele au fost direcţionate spre Est, în Polonia, în loc de Germania, spre Vest, au dus la creşterea preţurilor energiei pentru industrie şi consumatori. După ce Preşedintele Vladimir Putin a ordonat Gazprom să umple depozitele sale europene după finalizarea umplerii depozitelor din Rusia, Moscova a început Luni seara să pompeze din nou gaze către Germania. Marţi, Gazprom a informat că a început umplerea depozitelor sale europene, ceea ce a dus la scăderea preţului gazelor în regiune, deşi analiştii apreciază că Moscova trebuie să facă mai mult pentru a atenua temerile în Europa şi pentru ca preţul gazelor să scadă semnificativ.

Fluxurile de intrare către Germania la Mallnow, prin gazoductul Yamal-Europe, au urcat Miercuri la 12.469.613 kilowaţi-oră (kWh), de la 9.825.008 Marţi, arată datele de pe site-ul operatorului de reţea Gascade. Deşi fluxurile de gaze la Mallnow înregistrează cel mai ridicat nivel din ultimele săptămîni, ele rămîn „mult” sub nivelul din Septembrie, susţin analiştii de la Refinitiv. Cotaţiile de referinţă la gaze naturale pentru piaţa europeană, cele de la hub-ul TTF din Olanda, au scăzut Miercuri cu 8%, la 64,35 euro per MWh, cel mai redus nivel din ultimele opt zile. O treime din gazele naturale consumate de Europa provin din Rusia. Preţurile gazelor naturale au crescut cu peste 300% anul acesta, în timp ce Europa a început sezonul rece cu cele mai scăzute stocuri din peste un deceniu.

Nemții nu renunță la motoarele cu ardere internă şi vor să dezvolte combustibili sintetici

Guvernul în exerciţiu al Germaniei a anunţat că nu se va alătura unei iniţiative discutate la Conferinţa ONU pe tema climei privind fixarea unui termen de renunţare la motoarele auto cu ardere internă, Berlinul semnalînd intenţia de a dezvolta combustibili sintetici cu emisii extrem de reduse. Cel puţin 24 de ţări şi opt producători auto vor să se alăture unei iniţiative care prevede acţiuni astfel încît pînă în anul 2035 să fie fabricate doar autoturisme şi autoutilitare uşoare fără emisii poluante pe principalele pieţe auto şi pînă în 2040 în întreaga lume. Iniţiativa a fost elaborată la Glasgow, cu ocazia Conferinţei părţilor pe tema schimbărilor climatice (COP26). „Germania nu va semna acum o astfel de iniţiativă”, a declarat ministrul Transporturilor în exerciţiu, Andreas Scheuer, citat de publicaţiile Die Welt şi Handelsblatt.

Practic, în afară de investiţiile în vehicule cu propulsii hibride şi electrice, Germania vrea să continue dezvoltarea motoarelor cu ardere internă, dar prin utilizarea combustibililor sintetici cu emisii poluante reduse, precum benzina sintetică, gazul natural comprimat sau biometan. 

E jale cu inflaţia în SUA

Rata inflaţiei a ajuns în Statele Unite la 6,2%, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii, în contextul în care numeroase companii majorează preţurile la produse şi servicii din cauza lipsei forţei de muncă şi a problemelor reţelelor de aprovizionare. Indicele preţurilor de consum (CPI) a crescut în Octombrie cu 0,9% faţă de luna Septembrie şi cu 6,2% faţă de Octombrie 2020, potrivit agenţiei Bloomberg. Este vorba de cea mai accentuată rată a inflaţiei înregistrată de Statele Unite după anul 1990. Inflaţia este în creştere în contextul relansării activităţilor economice după restricţiile antiepidemice şi al programelor de asistenţă financiară şi socială elaborate de Administraţia Preşedintelui Joseph Biden. Pe fondul creşterii cererii, companiile, care se confruntă cu lipsei forţei de muncă şi cu probleme ale reţelelor de aprovizionare, au majorat preţurile produselor şi serviciilor. Majorări semnificative s-au înregistrat în domeniul energiei, în alimentaţie şi în comerţul cu autovehicule. Rezerva Federală (Fed), instituţia bancară centrală din SUA, se aşteaptă ca presiunile inflaţioniste să continue în 2022.

„Cred că ne îndreptăm spre o nouă etapă, în care inflaţia va fi mai extinsă şi în care lucrurile vor deveni mai intense. Unul dintre factori se referă la problemele de aprovizionare rămase nerezolvate în timp ce ne apropiem de sărbători, cînd sunt făcute multe achiziţii, iar economia este într-o stare destul de bună, astfel că cererea va fi puternică”, afirmă Laura Rosner-Warburton, expert la Institutul Perspective MacroPolitice (MacroPolicy Perspectives), citată de publicaţia The Wall Street Journal.

Comisarul ONU pentru drepturile omului califică drept intolerabilă criza migranţilor la frontiera dintre Belarus şi Polonia

Criza migranţilor la frontiera dintre Belarus şi Polonia constituie o ”situaţie intolerabilă”, a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, care a solicitat un acces umanitar imediat, notează AFP. ”Îndemn statele implicate să ia măsuri imediate pentru a dezamorsa şi rezolva această situaţie intolerabilă, în conformitate cu obligaţiile ce le revin, în virtutea dreptului internaţional al drepturilor omului şi al dreptului refugiaţilor’, a spus ea. ”Răspunsurile axate puternic pe securitate şi politică ale celor două părţi, inclusiv desfăşurarea sporită de trupe, şi retorica incendiară care le însoţeşte nu fac decît să exacerbeze vulnerabilitatea şi riscurile cu care sunt confruntaţi migranţii şi refugiaţii”, a denunţat ea. Acest apel intervine în contextul în care Polonia a anunţat Miercuri că a lansat o operaţiune împotriva migranţilor masaţi la frontiera cu Belarus, arestînd 50 dintre ei, şi a acuzat Minskul şi Moscova că orchestrează o criză la porţile Europei.

Între 3.000 şi 4.000 de migranţi, mai ales kurzi din Orientul Mijlociu, sunt masaţi de mai multe zile într-o zonă de pădure la frontiera estică a Uniunii Europene, în faţa unui important dispozitiv de securitate polonez destinat să-i oprească.

Belarusul acuză Occidentul că provoacă criza migraţiei

Belarusul a acuzat Occidentul că orchestrează criza migraţiei de la frontiera cu Polonia, transmite AFP. Conform Reuters, şi Rusia consideră că vina pentru blocarea la graniţă a mii de migranţi este a Uniunii Europene. Ministrul de Externe belarus, Vladimir Makei, citat de AFP, a declarat că „în vederea unei a cincea serii de acţiuni, despre care se discută deja în Occident, pretextul folosit de data aceasta este criza migraţiei, provocată de UE şi de membrii acesteia care au frontiere cu Belarus”. Makei s-a întîlnit la Moscova cu omologul său rus, Serghei Lavrov, prilej cu care şi-a exprimat speranţa intensificării cooperării dintre ţara sa şi Rusia, principalul său aliat. El a menţionat în primul rînd o reacţie comună în faţa „actelor duşmănoase” la adresa Belarusului.

Purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei Rusiei, Dmitri Peskov, a declarat, conform agenţiei Reuters, că UE, care nu îşi respectă propriile valori umanitare, a provocat criza de la graniţa Belarusului cu Polonia şi încearcă să „stranguleze” regimul de la Minsk prin planuri de închidere a unei porţiuni de frontieră. Peskov a respins totodată acuzaţia premierului polonez Mateusz Moraviecki, care a acuzat Moscova de criza migraţiei. Săptămîna aceasta, refugiaţi din Asia şi Orientul Mijlociu s-au ciocnit cu grănicerii polonezi, în încercarea de a trece ilicit frontiera din Belarus. De ambele părţi ale graniţei au fost desfăşurate forţe militare.

Pandemia de coronavirus va lua sfîrşit doar dacă vaccinarea va fi obligatorie

Aleksandr Ghinzburg, directorul centrului Gamaleia, care a creat vaccinul Sputnik V, susţine că pandemia de coronavirus va lua sfîrşit doar dacă vaccinarea va fi obligatorie, transmite AFP. Într-un interviu acordat ziarului Rosiiskaia Gazeta, reprezentantul centrului de cercetare apreciază că va fi nevoie de vaccinarea a circa 70-75% din populaţie, atît în Rusia – unde este răspîndită reticenţa faţă de vaccin –, cît şi în întreaga lume.

De la începutul Toamnei, în Rusia se înregistrează recorduri de contaminare şi de decese legate de COVID-19, în contextul unei rate reduse de vaccinare şi al sfidării autorităţilor, arată AFP. Ruşii dispun de mai multe vaccinuri de producţie proprie, dar conform datelor oficiale numai 39% din populaţia de 144 de milioane este vaccinată cu o schemă completă. Preşedintele Vladimir Putin se declară împotriva vaccinării obligatorii, dar a susţinut măsuri de acest gen în anumite regiuni şi pentru anumite categorii de cetăţeni. Vaccinarea obligatorie nu este o încălcare a Constituţiei, a declarat Andrei Klişas, preşedintele Comisiei constituţionale a Consiliului Federaţiei Ruse, Camera superioară a Parlamentului. AFP apreciază că se deschide astfel calea către impunerea măsurii respective.

Putin şi Biden s-ar putea întîlni personal la începutul anului viitor

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden ar putea avea o întrevedere faţă în faţă la începutul lui 2022, însă ei ar putea discuta prin videoconferinţă pînă atunci, la sfîrşitul acestui an, informează cotidianul rus Kommersant, preluat de Reuters. Joe Biden a avut o întrevedere cu Vladimir Putin în Iunie, la Geneva, în condiţiile în care relaţiile ruso-americane de după Războiul Rece sunt afectate de o serie de probleme, printre care Ucraina, Siria şi plasarea în detenţie a opozantului Aleksei Navalnîi.

Potrivit Kommersant, cele două părţi nu au convenit încă asupra detaliilor unei noi runde de negocieri, însă un plan preliminar prevede organizarea unei conferinţe video la sfîrşitul acestui an, care să fie urmată de o întrevedere personală la începutul anului viitor. Cotidianul precizează că cei doi lideri ar urma să discute despre o serie întreagă de acorduri asupra cărora ei au convenit la summitul de la Geneva şi că discuţiile vor avea o agendă amplă. „Există o înţelegere asupra faptului că o întrevedere este necesară, că trebuie să continue comunicarea între cei doi Preşedinţi”, a spus purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov.