REALITATEA INTERNATIONALA PE SCURT (10 Noiembrie 2022)

Armata rusă se retrage din oraşul Herson

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a ordonat, Miercuri, trupelor ruse care ocupă provincia ucraineană Herson să se retragă de pe malul de Vest al fluviului Nipru, ca urmare a atacurilor ucrainene din apropierea capitalei omonime a acestei provincii, transmit agenţiile Reuters şi AFP, potrivit agerpres

Într-o declaraţie televizată, generalul Serghei Surovikin, comandantul operaţiunii militare ruse împotriva Ucrainei, a precizat că oraşul Herson nu mai poate fi aprovizionat. Prin urmare, el a propus ca trupele ruse să ia poziţii defensive pe malul de Est al fluviului.

”Sunt de acord cu concluziile şi propunerile dumneavoastră. Începeţi retragerea soldaţilor şi luaţi toate măsurile pentru a transfera trupele peste rîu!”, a transmis Şoigu, în urma raportului generalului Surovikin.

Aceasta din urmă a recunoscut că nu este „deloc” o decizie uşor de luat. ”Vom salva vieţile soldaţilor noştri şi capacitatea de luptă a unităţilor noastre. Menţinerea lor pe malul de Vest este inutilă. Unii pot fi folosiţi pe alte fronturi”, a motivat Surovikin.

Într-o primă reacţie după acest anunţ, unul dintre consilierii Preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, a declarat că forţe ruseşti încă sunt în Herson şi că este prea devreme pentru a confirma o retragere a acestora. ”Pînă cînd drapelul ucrainean nu va flutura deasupra Hersonului, nu are sens să vorbim despre o retragere rusească”, a mai spus oficialul ucrainean.

China și-a anunțat disponibilitatea de a  contribui la compensarea daunelor climatice

China ar fi dispusă să contribuie la un mecanism de compensare a ţărilor sărace pentru pierderile şi daunele cauzate de schimbările climatice, a anunţat trimisul său pentru climă, Xie Zhenhua, Miercuri, la Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP27), care se desfăşoară în aceste zile în Egipt, informează Reuters, potrivit agerpres.

Potrivit lui Xie Zhenhua, China nu are nici o obligaţie să participe la un astfel de mecanism, dar şi-a exprimat solidaritatea cu cei care solicită acţiuni mai ferme în această chestiune din partea ţărilor bogate, subliniind totodată pagubele suferite de China din cauza evenimentelor meteorologice extreme asociate cu schimbările climatice.

China este catalogată de Organizaţia Mondială a Comerţului drept o ţară în dezvoltare, în pofida faptului că are cea de-a doua economie a lumii.

După ce Nancy Pelosi, preşedinta Camerei Reprezentanţilor de la Washington, a vizitat Taiwanul în luna August, China a anunţat că va opri toate discuţiile cu partea americană despre climă, în pofida faptului că semnase un pact cu Statele Unite la COP26, ce a avut loc anul trecut la Glasgow, pentru a colabora în privinţa schimbărilor climatice.

Xie Zhenshua a mai spus, Miercuri, că vizita lui Nancy Pelosi „a lezat sentimentele cetăţenilor chinezi”, dar a precizat totuşi că discuţiile informale şi corespondenţele personale cu delegaţii Statelor Unite au continuat.

Preşedintele Israelului va emite cel mai devreme Duminică mandatul de formare a unui nou Guvern după alegeri

Preşedintele Israelului, Isaac Herzog, a anunţat, Miercuri, că va emite un mandat pentru formarea unui nou Guvern cel mai devreme Duminică, după succesul fostului premier Benjamin Netanyahu la recentele alegerile parlamentare, relatează DPA, potrivit agerpres.

După ce a primit rezultatele oficiale la alegerile de la 1 Noiembrie, Herzog a spus că vrea să finalizeze Vineri consultările cu diferiţi lideri de partid. Fiecare partid va propune propriul candidat pentru formarea Guvernului.

Netanyahu este văzut favorit pentru a primi această sarcină. Tabăra religioasă de dreapta a fostului premier a obţinut la alegeri 64 din cele 120 de mandate din Parlament.

Acest scrutin a fost al cincilea din Israel din ultimii trei ani şi jumătate, după ce o coaliţie de opt partide s-a destrămat în Iunie, pierzînd majoritatea după numai 12 luni de guvernare.

Partidul de centru Yesh Atid al premierului în exerciţiu Yair Lapid s-a plasat pe poziţia a doua, după formaţiunea conservatoare Likud a lui Netanyahu. În premieră, a treia poziţie a fost ocupată de o alianţă de extremă-dreapta care se poate aştepta să intre în Guvern.

Herzog a făcut apel la toate partidele să conserve unitatea poporului, spunînd că „rezultatele alegerilor sunt clare şi trebuie respectate”.

Rusia condiţionează prelungirea acordului privind exporturile de cereale prin Marea Neagră de facilitarea exporturilor sale

Rusia a anunţat, Miercuri, că încă nu vede progrese în facilitarea exporturilor sale de îngrăşăminte şi cereale prin Marea Neagră, parte a acordului cu Ucraina, pe care Moscova îl percepe drept fundamental pentru prelungirea iniţiativei dincolo de săptămîna viitoare, relatează Reuters, potrivit agerpres.  

Purtătoarea de cuvînt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, le-a declarat jurnaliştilor că SUA şi Uniunea Europeană obstrucţionează exporturile Rusiei şi a spus că rămîne neclar dacă Moscova îşi va prelungi participarea la iniţiativă, care expiră pe 19 Noiembrie.

Rusia a acceptat să participe la un acord intermediat de ONU în Turcia în luna Iulie care a permis Ucrainei, un exportator major de grîu, să-şi reia exporturile prin porturile de la Marea Neagră pe care navele militare ruseşti le-au blocat.

Moscova se plînge însă că propriile exporturi de cereale şi de îngrăşăminte, deşi nu sunt vizate direct de sancţiunile occidentale, sunt blocate efectiv din cauza faptului că sancţiunile afectează asigurările, accesul în port şi alte elemente cheie de logistică.

Noua strategie a Franţei în Africa va fi finalizată în şase luni

Noua strategie a Franţei în Africa va fi finalizată în şase luni, după consultări cu partenerii săi de pe continent, a anunţat Preşedintele Emmanuel Macron, confirmînd sfîrşitul operaţiunii antijihadiste Barkhane, relatează AFP, potrivit agerpres.

„Vom lansa în zilele următoare o fază de consultări cu partenerii noştri africani, aliaţii noştri şi organizaţiile regionale pentru a dezvolta împreună statutul, formatul şi misiunile actualelor baze militare franceze din Sahel şi Africa de Vest”, a declarat el, prezentînd noua strategie a Franţei în domeniul Apărării.

„Această strategie va fi finalizată în şase luni. (…) Este indispensabil şi este una dintre consecinţele a ceea ce am trăit în ultimii ani în toată regiunea Sahel”, a explicat el.

Armata franceză a plecat din Mali în August, după o prezenţă de nouă ani, împinsă de junta aflată la putere care acum colaborează – chiar dacă neagă – cu gruparea paramilitară rusă Wagner.

Ea rămîne totuşi în regiune şi continuă să lupte împotriva grupărilor jihadiste legate de Al-Qaida sau de gruparea Stat Islamic, care îşi extind progresiv activităţile spre ţările din Golful Guineei.

Anunţul privind încheierea operaţiunii Barkhane nu are o consecinţă imediată asupra dispozitivului militar francez din Sahel, care numără circa 3.000 de militari în Niger, Ciad şi Burkina Faso, după ce a numărat pînă la 5.500 de militari în cel mai intens moment al desfăşurării sale.

„Sprijinul nostru militar pentru ţările africane din regiune va continua, însă conform noilor principii pe care le-am definit cu ele”, a precizat Macron.

Parisul trebuie să facă faţă unei opinii publice africane tot mai ostile, în cadrul căreia influenţa unor puteri rivale, cu Moscova în frunte, se întăreşte prin reţelele de socializare şi prin media oficiale.

Ideea de acum este ca Franţa să continue să acţioneze, dar cu discreţie. Trupele trimise acum în Africa nu au primit un nou nume.

„Soldaţii noştri rămîn acoperiţi, protejaţi, susţinuţi, administraţi în condiţii care sunt satisfăcătoare”, dar anunţul oficial este „în mod obligatoriu local”, a explicat Palatul Elysee.

O lucrare de Andy Warhol a fost ţinta activiştilor pentru mediu din Australia

Una dintre celebrele lucrări „Campbell’s Soup Cans” ale lui Andy Warhol, expusă în Australia, a fost vizată, Miercuri, de activişti pentru mediu care şi-au lipit mîinile de protecţiile transparente ale acesteia fără a o deteriora, acesta fiind cel mare recent episod dintr-o serie de acţiuni similare care au vizat opere de artă celebre din întreaga lume, informează AFP, potrivit agerpres.

Acţiunea de protest a fost pusă la cale la Galeria Naţională a Australiei din Canberra de către un grup numit „Stop Fossil Fuel Subsidies Australia”, care se opune subvenţiilor pentru combustibilii fosili.

Un videoclip distribuit online arată cum una dintre cele două protestatare îşi acoperă mîna cu lipici înainte de a o lipi de protecţia tabloului „Campbell’s Soup Cream of Mushroom”, achiziţionat de muzeul australian în 2006.

Cele două activiste au desenat, de asemenea, graffiti pe protecţiile pînzelor care compun opera, fără a le deteriora, a precizat National Gallery. Ulterior, protecţiile au fost îndepărtate pentru a fi curăţate.

Într-un comunicat, muzeul a menţionat „evenimentul” subliniind că acesta a avut loc „în urma unor incidente similare aici şi în străinătate”.

„Galeria Naţională nu doreşte să promoveze aceste acţiuni şi nu va face alte comentarii”, se indică în comunicat.

Serigrafia „Campbell’s Soup Cans” a lui Warhol, realizată în anii 1960, este unul dintre cel mai uşor de recunoscut simboluri ale mişcării americane „pop art”.

Activiştii pentru climă au explicat că au ales această serigrafie pentru a evidenţia „pericolul capitalismului”.

„Andy Warhol a redat consumismul care o ia razna în seria sa emblematică. Iar acum capitalismul a înnebunit”, a declarat protestatara Bonnie Cassen într-un comunicat.

„Familiile trebuie acum să aleagă între a cumpăra medicamente sau alimente pentru copiii lor, în timp ce companiile petroliere obţin profituri record”, se precizează în acelaşi comunicat.

Activistele au subliniat, de asemenea, eşecurile Guvernului de la Canberra de a pune capăt subvenţiilor acordate sectorului combustibililor fosili.

O inscripţie rară în limba canaanită, descoperită pe un pieptene în Israel

O inscripţie rară în limba canaanită pe un pieptăn de fildeş, descoperit în Sudul Israelului, a fost dezvăluită, Miercuri, de arheologii israelieni, relatează AFP, potrivit agerpres.

Avînd dimensiunile 3,5 cm pe 2,5 cm, acest pieptene, datînd din anul 1.700 î. Hr., a fost descoperit în 2017 la situl arheologic Tel Lachish, însă fraza în limba canaanită a fost descoperită abia anul acesta, a anunţat Universitatea Ebraică din Ierusalim într-un comunicat.

„Fie ca această apărare să elimine păduchii din păr şi din barbă”, se poate citit pe pieptene, o frază care reprezintă „dovada directă” a utilizării alfabetului canaanit în viaţa de zi cu zi din acea perioadă, a explicat Yossef Garfinkel, profesor de arheologie.

„Aceasta este prima frază în limba canaanită descoperită în Israel”, a spus el.

Lachish, situată la aproximativ 40 de kilometri Sud-Vest de Ierusalim, a fost o localitate importantă în perioada canaanită. Arheologii au mai descoperit 10 inscripţii similare, însă niciodată o frază întreagă.

Se crede că pieptenele ar fi fost importat şi considerat un articol de lux, a precizat Universitatea Ebraică.

Termenul Ţara Canaanului este folosit în povestea biblică pentru a descrie teritoriul situat între Mediterana şi Iordan, înainte de cucerirea sa de către Iosua şi triburile lui Israel ieşite din Egipt, în jurul anului 1200 î. Hr.

În timp ce omenirea moare de foame, unul și-a cumpărat un diamant cu 28,6 milioane de euro

„Fortune Pink”, un diamant roz uriaş extrem de rar, a fost vîndut, Marţi, în cadrul unei licitaţii desfăşurate la Geneva, pentru o sumă de peste 28,6 milioane de euro unui colecţionar privat din Asia, informează AFP, potrivit agerpres.

Piatra preţioasă este cel mai mare diamant roz în formă de pară de această calitate vîndut vreodată la licitaţie, potrivit casei de licitaţii Christie’s, deţinută de Artemis, holdingul familiei franceze Pinault.

Diamantul este montat pe un inel, flancat de o parte şi de alta de un diamant alb mare şi cîntăreşte exact 18,18 carate, număr considerat norocos în Asia, unde înseamnă „prosperitate sigură”, potrivit Christie’s.

Diamantul roz strălucitor a fost adjudecat pentru suma de 24,5 milioane de franci elveţieni (24,7 milioane de euro), adică 28.436.500 de franci elveţieni (28.640.761 de euro) cu tot cu taxe.

Vînzarea, care a durat doar patru minute, a început de la 17 milioane de franci elveţieni şi a opus trei ofertanţi prin telefon. Cîştigătorul s-a impus licitînd o ultimă jumătate de milion.

„Cumpărătorul este mulţumit. Este un vis devenit realitate”, a declarat, pentru AFP, angajatul Christie’s, care a preluat oferta cîştigătoare la telefon, păstrînd anonimatul noului proprietar.

Diamantul „a fost achiziţionat de un client privat din Asia”, a declarat reporterilor Rahul Kadakia, directorul internaţional pentru bijuterii de la Christie’s.

„Fortune Pink” a fost expus la Geneva, apoi la New York, Shanghai (China), Taiwan şi Singapore în Octombrie, înainte de a se întoarce în Elveţia, şi se estima că va fi vîndut pentru o sumă cuprinsă între 25 şi 35 de milioane de dolari (aproximativ aceeaşi sumă de euro).

Diamantele roz sunt foarte rare şi mai puţin de 10% dintre ele cîntăresc mai mult de o cincime de carat. Acest lucru le face să fie cele mai căutate diamante de pe piaţa mondială.

Vineri, ”Williamson Pink Star”, un diamant de 11,15 carate, a fost vîndut pentru suma de 453,2 milioane de dolari Hong Kong (57,3 milioane de euro), stabilind un record absolut la licitaţie al preţului pe carat al unui diamant sau al unei pietre preţioase. Este, de asemenea, al doilea cel mai mare preţ plătit vreodată la licitaţie pentru o bijuterie.

Recordul mondial pentru un diamant roz a fost stabilit în 2017, atunci cînd diamantul „CTF Pink Star” a fost vîndut, la Hong Kong, pentru suma de 71,2 milioane de dolari (70,8 milioane de euro).

Linia dură a Italiei în privinţa migranţilor este un mesaj pentru UE

Noua linie dură a Italiei în privinţa politicii migratorii este un mesaj prin care le cere celorlalte ţări din Uniunea Europeană să îşi joace rolul pe care îl au, a declarat ministrul de Externe, Antonio Tajani, într-un interviu apărut Miercuri şi citat de AFP, potrivit agerpres.

În opinia şefului diplomaţiei italiene, primirea de către Franţa a unei nave umanitare a SOS Méditerranée care a vrut să debarce în Italia arată că această strategie funcţionează, chiar dacă Parisul nu a confirmat o astfel de ofertă şi a condamnat „comportamentul inacceptabil” al Italiei.

Noul Guvern de extremă-dreapta, condus de Giorgia Meloni, a permis ca două nave umanitare să acosteze în Sicilia în weekend, dar numai migranţii cei mai vulnerabili au primit dreptul de a debarca, într-o primă fază, în special femei şi minori.

În faţa presiunii unor ONG-uri, care au atras atenţia asupra condiţiilor de igienă de la bord, ceilalţi pasageri au putut debarca la rîndul lor, Marţi seară.

Întrebat de jurnalişti, Tajani a confirmat că această abordare selectivă este un semnal. „Decizia Preşedintelui francez Emmanuel Macron de a deschide portul Marsilia pentru Ocean Viking arată că ceva se mişcă”, a spus el.

„Suntem recunoscători Franţei, care şi-a arătat dorinţa de a lua o decizie care reduce presiunea asupra Italiei, demonstrînd că ea înţelege necesitatea unei abordări ferm solidare între ţările din UE”, a declarat Tajani.

Marţi seară, serviciul de presă al premierului Giorgia Meloni a transmis că mulţumeşte Franţei care, potrivit ei, ar fi acceptat să primească Ocean Viking în unul dintre porturile sale, cu 234 de migranţi la bord.

Miercuri, însă, purtătorul de cuvînt al Guvernului francez, Olivier Véran, a cerut Italiei „să îşi joace rolul” şi „să îşi respecte angajamentele europene” primind Ocean Viking, care se află în continuare în apele teritoriale italiene.

Dînd asigurări că Italia respectă dreptul internaţional, Tajani a precizat că Guvernul va ridica problema imigraţiei la Consiliul de Miniştri al UE de săptămîna viitoare.

Roma vrea „un acord pentru a stabili, pe bază de populaţie, cum sunt relocaţi în diferite ţări migranţii care au drept de azil”, a spus el.

Italia face, de asemenea, presiune ca UE să încheie acorduri cu ţări din Africa de Nord pentru a-i împiedica pe migranţi să plece şi „să îi aresteze pe traficanţi, care distrug motoarele bărcilor lor”.

Un australian a fost condamnat la 129 de ani de închisoare pentru violenţe sexuale asupra unor minori din Filipine

Un australian a fost condamnat la 129 de ani de închisoare în Filipine, într-un caz de abuz sexual asupra unor minori, dintre care cel mai mic avea 18 luni, a anunţat, Miercuri, un Parchet local, potrivit AFP şi agerpres.

„Sper ca aceasta să trimită un mesaj foarte puternic tuturor abuzatorilor, tuturor traficanţilor de persoane”, a declarat, pentru AFP Merlynn Barola-Uy, procuroare regională din oraşul Cagayan de Oro (Sud).

Peter Gerard Scully execută deja o condamnare pe viaţă pentru viol şi trafic de persoane, în acest caz fete tinere. Tribunalul din Cagayan de Oro a pronunţat noua condamnare în urma încheierii unui acord de recunoaştere a vinovăţiei de către Scully şi ceilalţi trei coacuzaţi în acest caz. Victimele şi familiile acestora au fost de acord cu termenii acordului, potrivit unei declaraţii postate pe pagina de Facebook a Procuraturii regionale.

„Cu toţii vor să pună capăt acestei faze întunecate a vieţii lor şi să meargă mai departe”, se adaugă în declaraţia Parchetului.

Scully şi coacuzaţii săi au fost acuzaţi de 60 de infracţiuni, inclusiv de trafic de persoane, abuz sexual asupra copiilor, viol şi pornografie infantilă. Partenera lui Scully, Lovely Margallo, a fost condamnată la 126 de ani de închisoare. Alte două persoane au fost condamnate la peste nouă ani de închisoare. Printre victime se numără o fetiţă de 18 luni şi un copil al cărui cadavru a fost găsit îngropat sub podeaua unei case închiriate de Scully, a declarat Barola-Uy.

Scully fusese arestat în 2015 la Malaybalay, un oraş din Sudul Filipinelor, după ce a fugit din Australia, în 2011, pentru a scăpa de acuzaţiile de fraudă din ţara sa de origine. El a înfiinţat apoi o afacere de pornografie online, filmînd adolescente din familii sărace cu care întreţinea raporturi sexuale sau asupra cărora folosea obiecte, au declarat anterior anchetatorii. Videoclipurile ar fi fost vîndute unor clienţi din Germania, Statele Unite şi Brazilia. Potrivit procuroarei Barola-Uy, Scully şi partenera sa se fac vinovaţi de „abuzuri extreme” asupra a şapte victime.

Majoritatea persoanelor care plătesc pentru a viziona astfel de conţinut se află în străinătate, mii de copii fiind abuzaţi, adesea cu acordul părinţilor, au declarat autorităţile.