Zelenski: Forţele ucrainene avansează pe toată linia frontului

Forţele ucrainene sunt în ofensivă pe toată linia frontului, afirmă Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, citat de Reuters, potrivit agerpres.

Ucrainenii dispun de armament sofisticat furnizat de Occident şi au început săptămîna această să recucerească teritorii ocupate de Rusia. Zelenski le-a cerut soldaţilor ruşi să fugă pentru a scăpa cu viaţă şi a susţinut că ucrainenii contraatacă şi în Est. „Confruntări militare active au loc acum pe toată linia frontului: în Sud, în regiunea Harkov, în Donbas”, a spus el.

La începutul războiului pe care l-a declanşat acum şase luni, Rusia a ocupat părţi mari din teritoriul Ucrainei, de-a lungul coastei Mării Negre, inclusiv la Herson, lîngă peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014.

Ucraina consideră că recucerirea terenului este vitală pentru a opri expansiunea rusă înspre Vest, care ar putea bloca în întregime accesul la Marea Neagră.

Kievul nu a dat prea multe detalii despre ofensivă, dar Regatul Unit, aliat al Ucrainei, a comunicat că unităţile ucrainene din Sud au obligat forţele ruse să se retragă pe alocuri, defensiva rusă fiind relativ slabă.

Reuters nu a reuşit să obţină confirmarea independentă a avansului ucrainean, însă informaţii neverificate, fotografii şi filmări difuzate în mediile sociale par să indice că au fost recucerite mai multe sate şi au fost distruse obiective ruseşti din Sudul Ucrainei.

Gazprom raportează un profit net record în primul semestru din 2022

Gigantul energetic rus Gazprom a înregistrat, în primul semestru din 2022, un profit net record, de 2.500 miliarde de ruble (41,75 miliarde de dolari), iar Consiliul său de Administraţie a recomandat distribuirea unor dividende intermediare, transmite Reuters, potrivit agerpres.

La Adunarea Generală Anuală din Iulie, acţionarii Gazprom au votat împotriva acordării unor dividende în valoare de 1.240 miliarde de ruble pentru anul 2021, apreciind că plata acestora nu ar fi o mişcare rezonabilă în contextul actual. A fost pentru prima dată din 1998 cînd Gazprom nu a distribuit dividende.

Gazprom a anunţat că preţurile europene la gaze ar putea creşte Iarna aceasta cu 60%, la peste 4.000 dolari per 1.000 metri cubi, deoarece exporturile şi producţia companiei ruse de stat continuă să scadă, în urma sancţiunilor occidentale.

Per total, exporturile de gaze ale Gazprom au scăzut cu 36,2%, la 78,5 miliarde metri cubi, în perioada Ianuarie – 15 August, în timp ce producţia a înregistrat un declin de 13,2%, la 274,8 miliarde metri cubi, faţă de anul precedent, se arată în comunicatul companiei ruse.

Erdogan acuză Grecia de un act ostil

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat Grecia că a vizat avioane turce cu sistemul său de apărare aeriană S-300, informează dpa, potrivit agerpres.

Erdogan a acuzat Atena de un „act ostil”, potrivit agenţiei de presă Anadolu. Făcînd aceasta, Grecia a provocat NATO şi aliaţii săi, a spus Preşedintele turc.

Atena a respins aceste acuzaţii.

Alături de alte agenţii de presă, Anadolu a relatat, săptămîna trecută, că avioane turce au fost „hărţuite” de sistemul de apărare al Greciei staţionat în Creta, citînd Ministerul Apărării de la Ankara. Avioanele turce se aflau în spaţiul aerian internaţional, a precizat Ministerul.

Relaţiile dintre cele două ţări se află în prezent la cel mai scăzut nivel din cauza unei serii întregi de conflicte, dintre care cel mai important este generat de acuzaţiile Guvernului grec, conform cărora Ankara încalcă în mod repetat spaţiul aerian al Greciei. 

Rata şomajului a crescut în Germania la 5,5%

Numărul şomerilor în Germania a crescut în August mai puţin decît se estima, potrivit datelor oficiale, efectele războiului din Ucraina încetinind redresarea pieţei muncii, care continuă de la ridicarea restricţiilor în cea mai mare economie europeană, transmite Bloomberg, potrivit agerpres.

Oficiul Federal pentru Muncă (BA) a informat că numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă a crescut în August cu 28.000, pînă la cifra ajustată de 2,497 milioane.

Rata şomajului, care măsoară raportul dintre numărul persoanelor fără loc de muncă şi populaţia aptă de muncă, a urcat la 5,5%. Analiştii se aşteptau ca rata şomajului să se menţină la 5,4%, iar numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă să urce cu 28.500.

Datele Oficiului Federal pentru Muncă arată că, în pofida creşterii ratei şomajului, cererea pentru angajaţi persistă în Germania.

Totuşi, un studiu, realizat luna aceasta de S&P Global, indică faptul că încetineşte crearea de locuri de muncă, din cauza incertitudinilor privind perspectivele economice.

Eurostat: Inflaţia în zona euro a atins un nou record în August

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou maxim istoric în August, ceea ce menţine presiunile asupra Băncii Centrale Europene să opteze pentru o nouă majorare semnificativă a costului creditului în Septembrie, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Potrivit unei estimări preliminare publicate de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut pînă la 9,1% în August, depăşind precedentul maxim istoric de 8,9% înregistrat în Iulie. Aceasta este cea mai puternică creştere în ritm anual a preţurilor de consum înregistrată de zona euro după 1997, cînd au început să fie publicate date statistice cu privire la zona unică. Cifra anunţată de Eurostat depăşeşte estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 9%, şi este cu mult peste ţinta BCE, de 2%.

În rîndul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie în August se înregistrează în ţările baltice, toate cu o creştere a preţurilor de peste 20%, în frunte fiind Estonia (25,2%), urmată de Lituania (21,1%) şi Letonia (20,8%). La polul opus, cea mai mică creştere a preţurilor se înregistrează în Franţa (6,5%), Malta (7,1%) şi Finlanda (7,6%). 

California vrea să oblige reţelele sociale să pună pe primul loc interesul copiilor

Legiuitorii californieni au adoptat un proiect de lege menit să oblige reţelele sociale, precum Instagram şi TikTok, sau platformele de jocuri online să pună interesele copiilor înaintea profiturilor lor, relatează AFP, potrivit agerpres.

Textul trebuie semnat de guvernatorul Gavin Newsom pentru a deveni lege şi a putea fi aplicat în acest stat care găzduieşte Silicon Valley şi giganţii săi high-tech.

Toate companiile care oferă servicii online dedicate persoanelor sub 18 ani sau care pot fi folosite de minori „trebuie să ţină cont de interesul superior al copiilor atunci cînd proiectează, dezvoltă şi furnizează” serviciile lor, se precizează în textul de lege.

Reţelele sociale sunt acuzate în mod regulat de efecte dăunătoare asupra utilizatorilor mai tineri, de exemplu prin supraexpunerea acestora la vieţile aparent ideale ale altor persoane sau la reclame neadecvate.

Legea californiană, prima de acest gen din Statele Unite, este inspirată de un text de lege adoptat în Regatul Unit în 2021.

Renault accelerează trecerea spre vehiculele electrice

Grupul chinez Geely Automobile Holdings şi o companie petrolieră sunt în negocieri pentru preluarea de participaţii la viitoarea divizie de motoare pe combustie a Renault, au declarat, pentru Reuters, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, transmite agerpres.

La începutul lunii Mai, Renault a anunţat că ia în considerare opţiunea creării a două entităţi separate, una dedicată dezvoltării, producţiei şi vînzării de vehicule electrice, cu sediul în Franţa, şi cealaltă dedicată dezvoltării şi producţiei de motoare şi cutii de viteze termice şi hibride de nouă generaţie E-TECH, care va include operaţiunile din România, Spania, Portugalia, Turcia şi America Latină. Planurile ar urma să fie prezentate în această Toamnă.

Ca parte a restructurării masive pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare, Renault a vîndut, în Mai, 34% din subsidiara sa din Coreea de Sud către Geely. Geely şi Renault au convenit, în mod oficial, asupra acordului de a dezvolta şi produce împreună vehicule electrice hibride şi maşini alimentate cu benzină în Coreea de Sud, pentru a le vinde acolo, dar şi pentru export.

Un consilier al lui Erdogan demisionează, după ce s-a aflat că era mînă-n mînă cu un şef al mafiei din Turcia

Un consilier al Preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan a demisionat din funcţia sa, după ce a fost acuzat de corupţie de un şef mafiot, informează AFP, potrivit agerpres.

„Acest linşaj, care le-a atins pe fiica şi pe soţia mea, a redevenit o ameninţare pentru sănătatea mea. Din acest motiv, demisionez din funcţie”, a anunţat pe Twitter Korkmaz Karaca, membru al Consiliului economic al Preşedinţiei turce şi cadru al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui de Erdogan.

Karaca a fost acuzat, la sfîrşitul săptămînii trecute, de către şeful mafiot turc Sedat Peker, fugit în Emiratele Arabe Unite, că se numără printre înalţii responsabili turci care au încercat să obţină mită din partea unor mari companii turce, acuzaţii pe care Karaca le-a respins.

Sedat Peker formulează de anul trecut, în înregistrări video postate pe Twitter şi YouTube, acuzaţii împotriva unor înalţi responsabili turci, printre care ministrul de Interne Suleyman Soylu, punînd în încurcătură puterea de la Ankara cu mai puţin de zece luni înainte de viitoarele alegeri prezidenţiale şi legislative.

Un alt consilier al Preşedintelui Erdogan, vizat de aceleaşi acuzaţii, a demisionat din funcţie.

ONU acuză Spania că le-a încălcat drepturile liderilor separatişti catalani

Comitetul ONU pentru drepturile omului a acuzat Spania că a încălcat drepturile fostei conduceri secesioniste a regiunii Catalonia, informează AFP, potrivit agerpres. Autorităţile de la Madrid i-au suspendat din funcţii pe liderii separatişti înainte ca aceştia să fi fost condamnaţi pentru tentativa de secesiune din 2017.

Comitetul, care are competenţa de a soluţiona reclamaţiile unor persoane particulare, a fost sesizat, în 18 Decembrie 2018, de fostul vicepreşedinte al Guvernului regional catalan, Oriol Junqueras, şi de trei miniştri ai Cataloniei – Raul Romeva, Josep Rull şi Jordi Turull – aflaţi atunci în închisoare.

Concluziile Comitetului arată că Spania le-a încălcat drepturile reclamanţilor, deoarece decizia de a-i inculpa pentru rebeliune, care a atras automat suspendarea din funcţiile publice înainte de condamnare, nu s-a bazat pe „motive rezonabile şi obiective prevăzute de lege”.

Comitetul arată că rebeliunea este o infracţiune care presupune „o revoltă violentă împotriva ordinii constituţionale”, iar în timpul tentativei de secesiune cei patru conducători catalani au cerut populaţiei „să rămînă strict paşnică”, deci acuzaţia care li s-a adus a fost neîntemeiată.

Cei patru lideri catalani au fost condamnaţi, în Octombrie 2019, pentru răzvrătire, infracţiune care – spre deosebire de rebeliune – nu implică violenţe. În consecinţă, s-a renunţat la suspendarea lor, iar în Iunie 2021 Guvernul spaniol condus de Pedro Sanchez i-a graţiat.

Rusii acuză țările baltice pentru că demolează monumentele sovietice

Ministerul rus al Afacerilor Externe a condamnat demolarea de monumente din epoca sovietică în statele baltice, pe care a calificat-o drept „rusofobie”, şi a atenţionat că acest lucru va avea impact asupra relaţiilor bilaterale, informează Reuters, potrivit agerpres.

Într-un comunicat formulat pe un ton dur, Moscova a acuzat, de asemenea, Letonia, Lituania şi Estonia de xenofobie şi discriminare, afirmînd că aceste ţări îşi tratează minorităţile ruse ca pe „oameni de categoria a doua”.

„Ceea ce se întîmplă acum în ţările baltice este inacceptabil pentru noi şi, în mod cert, va afecta starea relaţiilor bilaterale cu aceste ţări, care deja sunt într-un total declin”, a subliniat ministerul rus.

Joia trecută, Letonia a demolat, la Riga, un monument emblematic ce data din epoca sovietică, în conformitate cu legislaţia modificată, după invazia rusă asupra Ucrainei, şi în pofida protestelor minorităţii ruse din această republică baltică.