Parisul sub ape

Sena a ajuns la 5.84 metri în dimineaţa zilei de Luni, iar nivelul este aşteptat să înceapă să scadă abia de Marţi. Săptămînile cu ploi torenţiale au cauzat o creştere semnificativă a nivelului apei. Aproximativ 1.500 de oameni au fost evacuaţi din propriile case în toată regiunea Parisului iar un număr similar de locuinţe au rămas fără electricitate, au declarat autorităţile. În 2016, la ultimele inundaţii masive, rîul a ajuns la o înălţime de 6.1 m. Şapte staţii ale unei linii de transport importante în Paris, RER C, au fost închise pînă, cel puţin, pe 5 Februarie iar cîteva străzi importante care merg în paralel cu fluviul au fost închise. Bărcile pentru turişti, de asemenea, nu funcţionează, iar un nivel de la parter al muzeului Luvru a fost închis.

Poliţia indoneziană a arestat mai mulţi travestiţi şi i-a obligat să se îmbrace în haine bărbăteşti

Poliţia din provincia Aceh din Indonezia, unde legea islamică este în vigoare, a arestat 12 travestiţi şi i-a obligat să poarte haine bărbăteşti, a relatat, Luni, presa locală, citată de dpa, potrivit agerpres. Travestiţii au fost arestaţi Duminică în mai multe saloane de frumuseţe unde lucrau în districtul Nord Aceh, în cadrul unei operaţiuni împotriva a ceea ce autorităţile numesc „boli sociale”, a declarat şeful poliţiei locale Untung Surianata agenţiei de presă de stat Antara. În virtutea unei versiuni a legii islamice în vigoare în provincia semiautonomă Aceh, bărbaţii care se îmbracă în femei nu au voie să servească clienţi de sex feminin. Aceh este singura provincie indoneziană autorizată să impună legea islamică sharia ca parte a încercărilor Guvernului central de a opri un efort pentru independenţa regiunii. Dar şi în alte părţi ale Indoneziei minorităţile sexuale au fost supuse discriminării. Poliţia din două cele mai mari oraşe ale ţării a efectuat raiduri în cluburi gay şi a reţinut pentru scurt timp zeci de persoane suspectate că practică prostituţia homosexuală.

Protest într-un oraş din Sud-Vestul Germaniei la o lună după ce o adolescentă a fost ucisă de un solicitant de azil afgan

Tensiunile au escaladat Duminică într-un oraş din Sud-Vestul Germaniei, la o lună după ce o adolescentă de 15 ani a fost înjunghiată mortal, după toate probabilităţile de fostul său iubit, un solicitant de azil afgan, a anunţat Poliţia germană, informează dpa.

Cîteva sute de oameni s-au adunat să protesteze în Kandel, un oraş cu o populaţie de 9.000 de locuitori din landul german Renania-Palatinat, a anunţat, Duminică, un purtător de cuvînt al Poliţiei, potrivit agerpres. Alianţa Femeilor din Kandel a mărşăluit de la magazinul unde a fost ucisă Mia, pînă în piaţa centrală a oraşului, scandînd „Siguranţă pentru noi şi copiii noştri”. În acelaşi timp, o platformă antirasistă a organizat o contra-demonstraţie, în aceeaşi piaţă. Presupusul autor al crimei, care potrivit surselor oficiale are şi el tot 15 ani, este un refugiat afgan. Potrivit tatălui victimei, acesta a declarat la starea civilă o vîrstă mult inferioară vîrstei sale adevărate, pentru a se asigura că poate rămîne în Germania. Înainte de a fi ucisă, Mia înaintase o plîngere la poliţie împotriva fostului său prieten pentru insultă, ameninţare şi hărţuire.

Israelul cere o clarificare cu referire la o lege privind rolul polonezilor în Holocaust

Ministerul Afacerilor Externe al Israelului a convocat, Duminică, un înalt diplomat polonez, pentru a-i cere „o clarificare cu privire la votul asupra unei legi, denunţate de Israel, referitoare la rolul polonezilor în Holocaust”, informează AFP. Această lege prevede închisoare pentru orice persoană care foloseşte termenul de „lagăre de concentrare poloneze” cu referire la lagărele de exterminare pe care fasciştii le-au instalat în Polonia atunci cînd au ocupat această ţară în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pentru a intra în vigoare, acest text trebuie să fie votat de Senat şi semnat de preşedintele polonez.

 „I s-a adus la cunoştinţă opoziţia Israelului faţă de modul de formulare a proiectului de lege. Momentul ales pentru prezentarea proiectului de lege – cu o zi înainte de Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului – a fost în special surprinzător şi regretabil”, a subliniat Ministerul de Externe al Israelului. Potrivit diplomaţiei israeliene, „proiectul de lege nu va ajuta la restabilirea adevărului istoric şi ar putea dăuna libertăţii de cercetare (asupra Holocaustului), împiedicînd în acelaşi timp discuţia asupra mesajului istoric şi moştenirii celui de-Al Doilea Război Mondial”.

”Polonia nu se lasă defăimată!”

Tensiunile diplomatice dintre Israel și Polonia riscă să acutizeze, după ce,  Duminică, ambasadorul Poloniei în Israel,  Piotr Kozłowski, a fost chemat la MAE de la Ierusalim pentru a da explicații pe marginea unei legi controversate aprobate de Parlamentul de la Varșovia. Parlamentarii polonezi au votat Vineri în favoarea unui proiect de lege prin care persoanele care dau vina pe Polonia sau pe polonezi pentru atrocitățile naziste comise pe teritoriul său în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, inclusiv pentru uciderea a sute de mii de evrei în lagărul de la Auschwitz-Birkenau, riscă amenzi semnificative sau chiar pedepse de pînă la 3 ani de închisoare, relatează Washington Post.  Polonia încearcă de mai multă vreme să elimine expresii care ar sugera responsabilitatea statului polonez pentru tabere ale morții, precum Auschwitz. Asta a făcut ca proiectul de lege, care ar băga în spatele gratiilor și străinii, nu doar polonezii,  pînă la trei ani, pentru utilizarea unor termeni precum „lagărele de exterminare poloneze”, să treacă cu ușurință de Camera Inferioară a Parlamentului. Ministrul israelian pentru educație și diaspora a declarat că adevărul este ignorat în mod rușinos și că este un fapt istoric că mulți polonezi au ajutat la uciderea evreilor, i-au predat, i-au abuzat, sau chiar au ucis evrei în timpul Holocaustului și după aceea.

Preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, a cîştigat alegerile prezidenţiale din primul tur

Marele favorit al scrutinului, preşedintele în exerciţiu, Sauli Niinisto, a cîştigat Duminică, din primul tur, alegerile prezidenţiale din Finlanda, cu peste 60% din voturi, potrivit rezultatelor parţiale difuzate de ministerul Justiţiei, după numărarea a 85% din buletine, transmite AFP. „Sunt surprins şi mişcat de această susţinere”, a declarat Niinisto, potrivit agerpres. Această victorie din primul tur, nemaiîntîlnită din 1994 şi prima alegere a unui preşedinte finlandez cu vot majoritar direct, a fost recunoscută de principalul său rival, candidatul Verzilor, Pekka Haavisto, care a obţinut aproximativ 12% din voturi. Sauli Niinisto este preşedintele finlandez cel mai popular după Urho Kekkonen (1956-1981) şi îl devansează pe mareşalul Mannerheim, erou al războiului contra Uniunii Sovietice al cărui loc în memoria colectivă a finlandezilor este comparabil cu cel al generalului De Gaulle în Franţa. Niinisto şi-a exercitat din plin atribuţiile funcţiei sale pentru a-şi cultiva relaţiile cu Rusia. Strategia sa nu a împiedicat însă Finlanda, fost teritoriu al Rusiei imperiale (1809-1917), să se apropie de SUA şi de NATO.

Recep Tayyip Erdogan: Turcia va “curăţa” întreaga sa frontieră cu Siria

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a afirmat, Duminică, că Turcia va “curăţa” întreaga sa frontieră cu Siria, semn că ofensiva turcilor asupra miliţiei kurde din Siria ar putea fi extinsă, relatează Reuters. “Pas cu pas, vom curăţa întreaga noastră frontieră”, a spus Erdogan într-un discurs, după ce armata a anunţat că a cucerit colina Jebel Bursaya, situată într-o zonă critică pentru ofensivă, potrivit news.ro. Vinerea trecută, Recep Tayyip Erdogan a ameninţat să extindă la alte oraşe din Nordul Siriei ofensiva turcă în curs în enclava Afrin, cu scopul de a elimina orice prezenţă a miliţiilor kurde considerate teroriste de Ankara.