REALITATEA INTERNAȚIONALĂ (23 Aprilie 2026)
Donald Trump: ”Iranul se află la un pas de colapsul financiar”
„Iranul se află la un pas de colaps financiar! Ţara cere deschiderea imediată a Strîmtorii Ormuz şi duce o lipsă acută de lichidităţi! Pierde 500 de milioane de dolari pe zi. Armata şi Poliţia se plîng că nu sunt plătite. Ajutor!”, a scris preşedintele Statelor Unite pe reţeaua sa Truth Social. Trump a anunţat, Marţi seară, prelungirea armistiţiului în Iran, subliniind că a luat această decizie şi la cererea Pakistanului. În acest context, vice-preşedintele JD Vance nu a mai plecat la Islamabad pentru o nouă rundă de negocieri cu iranienii.
În atacurile ruse şi ucrainene în Zaporojie, Harkov şi Sîzran au fost ucise 4 persoane
Două persoane au fost ucise Miercuri în atacuri ruse în Ucraina, potrivit autorităţilor locale, iar Rusia a anunţat că o femeie şi un copil au fost ucişi într-un atac ucrainean cu dronă pe teritoriul rus, relatează AFP, potrivit News.ro. În Ucraina, un bărbat a fost ucis, iar altă persoană a fost rănită într-un atac rus care a vizat o infrastructură de transport în districtul Zaporojie (Sud), a anunţat, pe Telegram, şeful Administraţiei regionale Ivan Fedorov. În districtul Harkov (Nord-Est), un civil în vîrstă de 66 de ani a fost ucis, iar alt bărbat în vîrstă de 69 de ani a fost rănit într-un atac cu dronă care a lovit o maşină care circula în apropierea satului Ţîrkunî, potrivit autorităţilor locale. În Rusia, două persoane, o femeie şi un copil, au fost ucise într-un atac ucrainean cu dronă la Sîzran (Sud-Vest), a anunţat, pe reţeaua Max, guvernatorul regiunii Samara. În oraşul Sîzran, care se află la 800 de kilometri distanţă de frontiera cu Ucraina, se află o rafinărie de petrol. Aproape zilnic, de la începutul invaziei ruse la scară mare a Ucrainei, în Februarie 2022, sunt ucişi civili în Ucraina, în bombardamente ruse. Kievul răspunde prin atacuri pe teritoriul rus, soldate de asemenea cu victime civile.
Ucraina a făcut apel la Turcia ca să găzduiască o întîlnire între Zelenski şi Putin
Ucraina a cerut Turciei să găzduiască o reuniune între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi omologul său rus Vladimir Putin, a anunţat ministrul ucrainean de Externe Andrii Sîbiga, în contextul în care Kievul încearcă să redinamizeze negocieri de pace care bat pasul pe loc, relatează Reuters. ”Am întrebat Turcia în acest subiect, am întrebat alte capitale”, a declarat ministrul de Externe Andrii Sîbiga presei, care a fost autorizată să publice aceste declaraţii Miercuri. Kievul este pregătit să ia în calcul orice alt loc decît Belarus sau Rusia în vederea unei întîlniri cu Putin, pe care Zelenski o cere de mult timp, în vederea unei accelerări a încheierii războiului din Ucraina, care durează de peste patru ani. Sîbiga nu a spus cum a răspuns Ankara acestei propuneri.
Donald Trump a decis prelungirea armistiţiului în Iran
Donald Trump a anunţat prelungirea armistiţiului în Iran, care expira Miercuri. „Ni s-a cerut să suspendăm atacul nostru împotriva Iranului pînă cînd liderii şi reprezentanţii săi vor putea prezenta o propunere comună”, a scris el pe Truth Social. „Prin urmare, am ordonat Armatei noastre să continue blocada şi, în toate celelalte privinţe, să rămînă pregătită şi operaţională, şi voi prelungi astfel armistiţiul pînă cînd propunerea lor va fi prezentată şi discuţiile vor fi încheiate, într-un sens sau în altul”, a adăugat el. Preşedintele american a mai spus că această amînare a fost decisă şi la solicitarea Pakistanului.
Iranienii ameninţă că vor distruge producţia petrolieră a vecinilor din Golf în cazul unui atac lansat de pe teritoriul acestora
Gardienii Revoluţiei au ameninţat că vor distruge complet producţia petrolieră a ţărilor din Golf în cazul unui atac lansat împotriva Iranului de pe teritoriul acestora. „Vecinii noştri din Sud trebuie să ştie că, dacă teritoriul şi instalaţiile lor sunt puse în slujba duşmanilor pentru a ataca naţiunea iraniană, pot spune adio producţiei petroliere din Orientul Mijlociu”, a avertizat comandantul Forţei Aerospatiale a Corpului Gărzilor, Majid Moussavi, citat de agenţia Fars.
În Parlamentul britanic a fost adoptă interzicerea vînzării de ţigarete tuturor tinerilor născuţi după 1 Ianuarie 2009, în vîrstă de 17 ani sau mai puţini
Guvernul britanic salută adoptarea ”istorică” de către Parlament a unei legi care vrea să facă din Regatul Unit o ţară fără tutun prin interzicerea vînzării ţigaretelor tuturor persoanelor născute după 2008, relatează AFP, potrivit News.ro. Presa scrie că Regatul este a doua ţară din lume care impune o interdicţie generalizată, după Maldive, care a interzis în Noiembrie vînzarea tutunului către tineri născuţi la 1 Ianuarie 2007. Toate persoanele născute după 1 Ianuarie 2009, care au în prezent 17 ani sau mai puţini, nu vor mai putea cumpăra niciodată în mod legal ţigarete în Regatul Unit. În afara acestei măsuri, textul prevede o interzicere a fumatului în spaţii exterioare, ca de exemplu locuri de joacă pentru copii, sau în apropierea şcolilor şi spitalelor. Legea urmează să permită interzicerea publicităţii produselor de vaping, să impună restricţii aromelor şi ambalajelor acestora şi să interzică aceste produse acolo unde este interzis deja fumatul.
Gardienii Revoluţiei au confiscat două nave care încercau să treacă prin Strîmtoarea Ormuz
Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Iranului, au anunţat, Miercuri, că Forţele lor Navale au interceptat două nave care încercau să treacă prin Strîmtoarea Ormuz şi că le-au direcţionat către apele teritoriale iraniene, relatează AFP, potrivit News.ro. ”Forţele Navale ale Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice au identificat şi oprit în această (Miercuri) dimineaţa, în Strîmtoarea Ormuz, două nave aflate în infracţiune”, au anuţat ei într-un comunicat. ”Cele două nave aflate în infracţiune au fost confiscate de către Forţele navale ale Gardienilor Revoluţiei şi direcţionate cătrea zona coastei iraniene”, au anunţat ei. Ei au anunţat că una dintre nave este ”MSC-FRANCESCA” şi aparţine ”regimului sionist”, cum desemnează ei Israelul, iar cealaltă este ”EPAMINONDAS”, pe care o acuză de faptul că ”perturba sistemele de navigaţie şi punea în pericol securitatea maritimă”. Gardienii Revoluţiei avertizează împotriva oricărei acţiuni contrare reglementărilor Republicii Islamice în Strîmtoarea Ormuz şi împotriva oricărei activităţi care dăunează securităţii navigaţiei în această cale maritimă. Potrivit Teheranului, navele este necesar să obţină o autorizaţie pentru a pleca din sau a intra în Golful Persic prin Strîmtoarea Ormuz, o cale tranzitată, pe timp de pace, de o cincime dintre exporturile mondiale de petrol şi gaze naturale lichefiate (GNL), dar şi de alte materii prime.
Autoritățile ruse plafonează exporturile de îngrășăminte pînă în Decembrie
Rusia a prelungit sistemul de cote la exporturile de îngrășăminte pînă în Decembrie, într-un moment în care deficitul global de îngrășăminte se agravează din cauza războiului din Iran și a perturbării navigației prin Strîmtoarea Ormuz, o rută cheie pentru comerțul maritim cu îngrășăminte, transmite Bloomberg. Producătorii ruși vor avea voie să exporte maximum 20 de milioane de tone de îngrășăminte în perioada 1 Iunie - 30 Noiembrie, a anunțat Guvernul de la Moscova. Închiderea Strîmtorii Ormuz a întrerupt aproximativ o treime din comerțul maritim cu îngrășăminte, intensificînd îngrijorările referitoare la o criză alimentară. Rusia, al doilea cel mai mare producător mondial de îngrășăminte, este responsabilă pentru aproximativ 20% din comerțul global. Moscova a dat deja prioritate aprovizionării pieței interne, cota actuala de export de îngrășăminte, fixată la 18,7 milioane de tone, fiind valabilă pînă la sfîrșitul lunii Mai. Fermierii ruși beneficiază, de asemenea, de prețuri reduse la îngrășăminte. Noile plafoane vor include 8,7 milioane de tone de îngrășăminte cu azot, peste 4,2 milioane de tone de azotat de amoniu și aproximativ șapte milioane de tone de îngrășămintele complexe, potrivit Executivului de la Moscova. Cotele nu se vor aplica livrărilor de îngrășăminte către regiunile separatiste din Georgia, Abhazia și Osetia de Sud, care sunt susținute de Rusia, sau transporturilor și livrărilor internaționale furnizate în cadrul ajutorului umanitar în străinătate.
Președintele grec consideră că riscul fragmentării Occidentului trebuie evitat cu orice preț
”Europa are nevoie de America la fel de mult cum America are nevoie de Europa. Orice fragmentare a acestor doi piloni ai lumii occidentale, sub presiunea abordărilor tranzacționale și a curentelor naționaliste și populiste, ar avea consecințe extrem de grave pentru securitatea și prosperitatea noastră a tuturor, atît în Europa, cît și în America”, a subliniat președintele Republicii Elene, Konstantinos Tassoulas, Miercuri, în discursul de deschidere a Forumului economic de la Delphi. În ceea ce privește Europa, președintele grec a subliniat că provocarea este dublă: pe de o parte, să-și păstreze autonomia strategică prin consolidarea competitivității economice, precum și a capacităților și puterii sale de apărare, a interconectării energetice și a sectorului tehnologic inovator; pe de altă parte, respectarea angajamentelor asumate în cadrul Alianței, rămînînd în același timp fidelă valorilor fundamentale care îi definesc identitatea, precum democrația, drepturile omului și statul de drept. În același timp, el a remarcat că lumea traversează o perioadă de transformare rapidă și profundă. ”Evoluțiile și crizele din geopolitică, economie, energie, tehnologie și climă nu se mai desfășoară liniar, ci interacționează dinamic, accelerînd schimbarea și răsturnînd adesea percepțiile și certitudinile stabilite”, a spus Konstantinos Tassoulas. Forumul economic de la Delphi, ajuns la cea de-a XI-a ediție, se desfășoară pînă Sîmbătă, reunind reprezentanți din 70 de țări.
Statele UE au aprobat împrumutul pentru Ucraina și noile sancțiuni împotriva Rusiei
Statele UE și-au dat Miercuri acordul final pentru ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei și pentru cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după ce Guvernul ungar, condus încă de Viktor Orban, și-a ridicat veto-ul asupra ambelor măsuri, transmite agenția EFE.
