ONU a estimat costul războiului din Orientul Mijlociu în ţările arabe

Războiul declanșat de atacuri aeriene comune ale Israelului şi Statelor Unite în Iran, care s-a extins în Orientul Mijlociu, a costat deja aproximativ 186 de miliarde de dolari ţările arabe, a anunţat secretarul-general adjunct al ONU, sirianul Abdallah Al Dardari, care a cerut o încetare a ostilităților, relatează AFP, potrivit News.ro. ”Sperăm ca luptele să înceteze mîine, pentru că fiecare zi de întîrziere are repercusiuni negative asupra economiei mondiale”, a declarat, la Amman, secretarul-general adjunct al ONU Abdallah Al Dardari. ”Estimăm că pierderea de PIB a regiunii arabe după o lună de lupte va fi de aproximativ 6%”, a declarat el, adică economia a scăzut cu aproximativ 186 de miliarde de dolari. Ţările bogate în petrol de la Golful Persic, vizate de atacuri iraniene de represalii faţă de ofensiva americano-israeliană, plătesc cel mai important tribut, a subliniat Abdallah Al Dardari. Impactul conflictului asupra PIB-ului acestor ţări de la Golful Persic ar putea fi de 186 de miliarde de dolari, iar în regiunea Levant ar putea atinge aproximativ 30 de miliarde de dolari, a estimat Abdallah Al Dardari, care este totodată directorul Biroului regional pentru ţări arabe al Programului ONU pentru Dezvoltare (UNDP). ”Estimăm că numărul locurilor de muncă care vor fi pierdute din cauza acestui conflict este de aproximativ 3,7 milioane”, a declarat el. În ceea ce priveşte impactul conflictului asupra sărăciei, ”ne așteptăm ca aproximativ patru milioane de persoane în plus din regiune să cadă sau să fi căzut deja sub pragul sărăciei în această lună”.

Trump vrea să retragă SUA din NATO

Donald Trump a declarat, Miercuri, într-un interviu acordat cotidianului conservator britanic The Telegraph, că se gîndeşte serios să retragă Statele Unite din NATO, pe care o cataloghează drept un ”tigru de hîrtie”, şi în care susţine că Regatul Unit nici măcar nu are o Marină, din cauză că Alianţa Nord-Atlantică nu a intrat în războiul său în Iran, relatează The Telegraph. NATO este un ”tigru de hîrtie”, o calchiere a unei expresii chineze despre un lucru aparent terifiant, dar în realitate inofensiv, iar retragerea Americii din Tratatul NATO este de-acum ”irevocabilă”, a declarat şeful statului american. Acesta este cel mai puternic semn al faptului că locatarul Casei Albe nu mai consideră Europa drept un partener de încredere în domeniul apărării, după ce a respins cererea lui Trump de a trimite nave de război pentru a redeschide Strîmtoarea Ormuz.

Ziarul scrie că l-a întrebat pe Trump dacă va ”reconsidera” apartenenţa Statelor Unite la NATO după Războiul din Orientul Mijlociu. ”O, da, aş spune că este dincolo de reconsiderare. Eu n-am fost niciodată influențat de NATO. Am ştiut mereu că ei sunt un tigru de hîrtie, iar Putin ştie şi el asta, de altfel”, a răspuns preşedintele american.

Donald Trump a afirmat că Iranul i-a solicitat un armistițiu, însă Teheranul dezminte

Preşedintele Donald Trump susţine, într-o postare făcută Miercuri pe reţeaua sa Truth Social, că Iranul a solicitat un armistiţiu, dar precizează că va lua în considerare încetarea ostilităţilor numai după redeschiderea Strîmtorii Ormuz. Iranul neagă că ar fi solicitat un armistiţiu, aşa cum a afirmat Trump. Purtătorul de cuvînt al Ministerului Afacerilor Externe iranian a negat Miercuri că ţara sa ar fi solicitat un armistiţiu, potrivit televiziunii de stat. ”Declaraţiile lui Trump cu privire la solicitarea de încetare a focului din partea Iranului sunt false şi lipsite de orice temei”, a afirmat Esmaïl Baghaï, citat de postul de televiziune.

În urma atentatului dejucat la Bank of America la Paris, Parchetul francez antitero a deschis o anchetă cu privire la terorism

O procedură judiciară cu privire la o asociere de răufăcători terorişti în legătură cu o întreprindere teroristă a fost deschisă după atentatul dejucat la sediul de la Paris al Bank of America, a anunţat Miercuri Parchetul Naţional francez Antiterorist (PNAT), relatează AFP, potrivit News.ro. PNAT a cerut inculparea şi plasarea în detenţie provizorie a celor patru persoane reţinute în această anchetă, trei minori, al căror cazier judiciar este gol, şi un adult, condamnat în 2025 cu privire la trafic de droguri, precizează în acest comunicat PNAT. Această tentativă de atentat pare că poate fi legată de grupusculul ”Harakat Ashab al-Yamin al-Islamiya” (HAYI), ”fără ca acest element să fi fost stabilit în mod oficial în acest stadiu al procedurii”, precizează Parchetul. Această grupare a revendicat, în ultimele zile, mai multe atacuri vizînd comunitatea evreiască, în Belgia, Regatul Unit şi Olanda.

Înaintea alegerilor de la mijloc de mandat, Trump a semnat un decret de încadrare mai dură a votului prin corespondență

Preşedintele american, Donald Trump, a semnat un decret menit să încadreze mai dur votul prin corespondenţă, înaintea alegerilor de la jumătate de mandat, care sunt programate în Noiembrie, repetînd că această practică este responsabilă de fraude, o afirmaţie care nu a fost susţinută niciodată cu probe, relatează AFP, transmite News.ro.

”Nu văd cum poate fi contestat acest lucru în Justiţie”, a declarat preşedintele american, care denunţă de ani de zile un presupus sistem electoral în defavoarea sa şi nu şi-a recunoscut niciodată înfrîngerea în alegerile prezidenţiale din 2020 de către Joe Biden.

Miliardarul republican a declarat, în mai multe rînduri, că vrea să controleze mai îndeaproape alegerile, a căror organizare le revine statelor americane şi nu puterii federale, în timp ce se apropie alegerile legislative de la jumătate de mandat. El a semnat, în urmă cu un an, un decret prin care vrea să restrîngă votul prin corespondenţă şi să le impună statelor americane controale consolidate ale listelor electorale. Mai mulţi experţi au estimat atunci că acest decret constituie o depăşire a prerogativelor Executivului. În general, republicanii acuză votul prin corespondență, care s-a dezvoltat larg în Statele Unite, în urma pandemiei Covid-19, de faptul că favorizează frauda şi alimentează suspiciuni cu privire la regularitatea votului şi rezultatelor alegerilor. Însă nici o probă nu a fost prezentată vreodată cu privire la existenţa vreunei fraude electorale care să fie afectat în mod semnificativ vreun scrutin în Statele Unite. Curtea Supremă americană a dezbătut, la jumătatea lui Martie, folosirea votului prin corespondenţă şi mai ales măsura în care sunt acceptabile buletine de vot primite după ziua alegerilor dar care au ștampila poştei cel mai tîrziu în ziua alegerilor. Ea urmează să se pronunţe pînă la sfîrşitul sesiunii sale anuale, la sfîrşitul lui Iunie, iar hotărîrea pe care o va lua se poate aplica începînd cu alegerile de la jumătate de mandat, prevăzute în Noiembrie.

Artiștii participanți la expoziția de la Bienala de la Veneția cer interzicerea participării SUA, Israelului şi Rusiei

Artiştii şi curatorii care participă la expoziţia principală a Bienalei de la Veneţia din acest an au emis o scrisoare deschisă urgentă prin care protestează faţă de includerea Israelului, Rusiei şi Statelor Unite în evenimentul artistic global, potrivit Artnet. Scrisoarea vine în urma unui apel similar de excludere a Israelului din Bienală, publicat la începutul acestei luni de grupul activist Art Not Genocide Alliance (ANGA), dar extinde apelul pentru a include toate „regimurile actuale care comit crime de război”, inclusiv Rusia şi SUA. Scrisoarea a fost semnată de 70 de artişti, printre care Alfredo Jaar, Tabita Rezaire, Pio Abad, Zoe Leonard şi Galas Porras-Kim. De asemenea, a fost semnată de Rasha Salti, Gabe Beckhurst Feijoo şi Rory Tsapayi, trei dintre cei cinci curatori aleşi de Koyo Kouoh pentru a-şi realiza viziunea pentru expoziţia principală „In Minor Keys”. Întrebarea dacă SUA ar trebui excluse de la Bienala de la Veneţia, alături de Rusia şi Israel, a luat amploare. O voce importantă care şi-a exprimat opinia a fost criticul de artă newyorkez Jerry Saltz, care a sugerat, într-o postare pe reţelele sociale din 29 Martie, că „şi Statele Unite ar trebui interzise”. Obiecţia centrală a celei mai recente scrisori rămîne decizia Bienalei de a găzdui un pavilion naţional israelian în incinta Arsenale, unde va fi reprezentată de artistul Belu-Simion Făinaru, născut în România şi stabilit în Haifa. Acest lucru va permite Israelului să participe în timp ce pavilionul său permanent din Giardini este, se pare, în curs de renovare. Scrisoarea precizează că semnatarii acesteia au solicitat oficial Bienalei să revoce această decizie la 13 Martie. Bienala nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Pînă acum, a rezistat tuturor apelurilor de a exclude orice naţiune de la participarea la cea de-a 61-a ediţie, care va începe în Mai. Într-o declaraţie publicată luna aceasta, Bienala a subliniat că este un loc al „libertăţii artistice care respinge orice formă de excludere sau cenzură în cultură şi artă”.

Decizia lui Trump de a opri finanțarea posturilor publice de radio şi televiziune a fost blocată de către un judecător

Un judecător federal american a blocat Marţi ordinul executiv al preşedintelui Donald Trump de a opri finanțarea federală pentru reţelele publice de radio şi televiziune NPR şi PBS, conform AFP, transmite News.ro. La 1 Mai, președintele a emis un ordin executiv pentru „încetarea finanţării federale a NPR şi PBS”, pe care Casa Albă le-a acuzat de răspîndirea de „propagandă de stînga cu bani de la contribuabili”. Acest ordin a fost urmat de un vot al Congresului în Iulie, care a eliminat 1,1 miliarde de dolari din finanţarea pentru Corporation for Public Broadcasting (CPB), acum desfiinţată, care a contribuit parţial la bugetele NPR şi PBS. Apelat de cele două reţele publice, judecătorul districtual american Randolph Moss a decis, Marţi, că ordinul prezidenţial este inaplicabil deoarece încălcă Primul Amendament la Constituţia SUA, cel care protejează libertatea de exprimare. În hotărîrea sa, judecătorul explică faptul că Guvernul poate alege ce finanţează, dar el consideră, de asemenea, că nu poate pedepsi instituţiile media prin reducerea finanţării acestora din cauza opiniilor lor. ”Primul Amendament trasează o linie pe care Guvernul nu o poate depăşi: linia de utilizare a puterii statului, inclusiv a puterii bugetare, pentru a «pedepsi sau reduce la tăcere o exprimare pe care o dezaprobă» la alţii”, scrie judecătorul. De la revenirea sa la putere în 2025, Donald Trump şi-a intensificat lupta împotriva instituțiilor media pe care le consideră ostile, folosind numeroasele pîrghii pe care le are la dispoziţie, politice, financiare şi juridice.

O jurnalistă americană a fost răpită la Bagdad

Jurnalista americană Shelly Kittleson a fost răpită, Marţi la Bagdad, Irak, au declarat surse şi agenţia sa media, transmite CNN. Guvernul SUA urmăreşte răpirea ei şi colaborează cu irakienii pentru a asigura eliberarea, a declarat un oficial american. Nu este clar cine este responsabil pentru răpirea ei, dar surse au declarat că a fost avertizată despre ameninţări la adresa ei, inclusiv răpire, din partea grupului iranian Kataib Hezbollah. Secretarul de stat adjunct al SUA, Dylan Johnson, a declarat, într-o postare pe X, că ”o persoană cu legături cu grupul de miliţii aliniat cu Iranul, Kataib Hizbollah, despre care se crede că este implicat în răpire, a fost reţinută de autorităţile irakiene”. Kataib Hezbollah este un grup de miliţii susţinut de Iran care a vizat în mod repetat americanii. Kittleson este o jurnalistă specializată în Orientul Mijlociu şi Afganistan, cu lucrări publicate în publicaţii internaţionale, americane şi italiene. Potrivit unei surse familiarizate cu avertismentul, Guvernul SUA a avertizat-o recent pe Kittleson despre un complot al Kataib Hezbollah de a o răpi sau ucide. Avertismentul a venit în timp ce ea deja relata în Irak. Al-Monitor, o organizaţie de ştiri cu sediul în SUA, a confirmat răpirea lui Kittleson Marţi dimineaţă şi a cerut ”eliberarea ei în siguranţă şi imediată”. Forţele de securitate irakiene au arestat unul dintre suspecţi şi au confiscat unul dintre vehiculele folosite în răpire, potrivit comunicatului. Acesta a precizat că forţele de securitate au lansat o operaţiune pentru a-i identifica pe cei responsabili şi a asigura eliberarea ei. Ambasada SUA în Irak a avertizat în repetate rînduri cetăţenii americani să părăsească ţara de la începutul conflictului cu Iranul, la sfîrşitul lunii Februarie, avertizînd că miliţiile susţinute de Iran ar putea încerca să răpească americani.

Ministrul de Externe al Ungariei a discutat cu Serghei Lavrov despre sancțiunile UE împotriva Rusiei

Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, şi omologul său rus, Serghei Lavrov, au discutat despre sancţiunile UE, arată o înregistrare audio publicată Marţi de un site de ştiri de investigaţie, cu cîteva zile înaintea alegerilor care ar putea decide dacă Ungaria îşi menţine cursul pro-Moscova, relatează Reuters. Înregistrarea publicată de Vsquare.org, cu sediul la Varşovia, pretinde că surprinde o convorbire telefonică din August 2024 între ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, şi ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov. Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent autenticitatea înregistrării audio, dar într-un videoclip de pe Facebook, ministrul maghiar Szijjarto a declarat că interceptarea convorbirilor sale telefonice reprezintă un „scandal uriaş”. Episodul subliniază neliniştea oficialilor UE că Ungaria serveşte interesele Rusiei şi acţionează din interiorul blocului pentru a submina eforturile UE de a ajuta Ucraina. Conform înregistrării publicate de Vsquare, Lavrov l-a sunat pe Szijjarto pentru a-i reaminti promisiunea de a ajuta la scoaterea surorii oligarhului rus Alişer Usmanov de pe lista sancţiunilor UE. În înregistrarea audio în limba engleză, Szijjarto răspunde că Ungaria şi Slovacia vor depune o propunere în săptămîna următoare pentru a o scoate pe Gulbahor Ismailova de pe listă. ”Vom face tot posibilul pentru a o scoate de pe listă”, spune Szijjarto în înregistrare. Vsquare a relatat, de asemenea, despre o altă convorbire, pentru care nu a furnizat înregistrarea audio, în care Szijjarto i-ar fi spus vice-ministrului rus al Energiei, Pavel Sorokin, că lucrează la abrogarea sancțiunilor UE care vizează ”flota fantomă” de petroliere a Rusiei. Un reprezentant al Vsquare a declarat, pentru Reuters, că agenţia a verificat în mod independent înregistrarea audio folosind surse din mai multe ţări şi cu ajutorul unor experţi audio externi. Szijjarto nu a negat că a avut loc convorbirea cu Lavrov şi a recunoscut că discuţiile sale au fost interceptate. Prim-ministrul slovac, Robert Fico, a declarat, într-o conferinţă de presă, că eliminarea unei persoane de pe lista sancţiunilor UE necesită acordul tuturor celor 27 de state membre. ”Aşadar, nu poţi acuza pe nimeni că este agent rus. Atunci trebuie să acuzi toate cele 27 de state membre că sunt agenţi ruşi, dacă au ajuns la o decizie”, a spus el. Szijjarto a călătorit frecvent la Moscova de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022. Pe 4 Martie anul acesta, s-a întîlnit cu Putin pentru a discuta, printre alte chestiuni, despre aprovizionarea cu petrol. La începutul acestei luni, The Washington Post a relatat că ani de zile Szijjarto a vorbit frecvent la telefon cu Lavrov, în timpul pauzelor de la reuniunile UE, pentru a-l informa despre ceea ce ziarul american a descris drept „rapoarte în direct despre ceea ce s-a discutat”.

În urma unor atacuri aeriene, catedrala ortodoxă rusă din Teheran a fost avariată

Catedrala ortodoxă rusă din Teheran a fost avariată în urma unor atacuri aeriene care nu au provocat victime, a comunicat, Miercuri, Ambasada Rusiei în Iran. ”Pe 1 Aprilie, dimineaţa, au avut loc două atacuri aeriene cu rachete în imediata apropiere a Catedralei Ortodoxe Sfîntul Nicolae din Teheran. Clădirea principală, spaţiile de cazare şi mai multe clădiri tehnice au fost avariate. Nu s-au înregistrat victime”, a precizat Ambasada într-o postare pe reţelele sociale. În plus, susţine reprezentanţa diplomatică, ”a fost grav avariat azilul de bătrîni rus situat pe teritoriul alăturat (printre altele, s-a prăbuşit acoperişul), în care locuiesc şi în prezent persoane în vîrstă aflate în îngrijire. Slavă Domnului, nu există victime sau răniţi”, se arată într-un mesaj publicat pe Telegram. ”Menţionăm că Catedrala Sfîntul Nicolae a fost afectată în timpul Postului Mare şi în ajunul uneia dintre principalele sărbători religioase - Paştele. Din cauza aventurii militare a SUA şi a Israelului, comunitatea ortodoxă din Iran este privată de posibilitatea de a frecventa biserica”, arată Ambasada. ”Clădirea Catedralei Sfîntul Nicolae, proiectată de renumitul nostru compatriot, arhitectul Nikolai Markov, a fost avariată. Această clădire este unul dintre monumentele înscrise pe Lista naţională a patrimoniului cultural al Iranului”, precizează Ambasada, care adaugă: ”Condamnăm cu fermitate agresiunea americană şi israeliană în curs de desfăşurare împotriva Iranului, care afectează tot mai multe obiective ale infrastructurii civile şi ale patrimoniului religios şi cultural”. Misiunea diplomatică rusă din Teheran a publicat, de asemenea, imagini de la faţa locului, care arată secţiuni ale tavanului prăbuşite, moloz pe podea şi geamuri sparte.