Asta-i bună! O clarvăzătoare a fost dată în judecată pentru că nu şi-a respectat promisiunile

Un american a dat în judecată o clarvăzătoare care afirma că putea să anuleze un blestem de dragoste aruncat asupra lui, după ce acţiunile acesteia nu au dus la nici un rezultat convingător, informează AFP.

Mauro Restrepo a descoperit-o pe internet pe Sophia Adams, „medium specializat în chestiuni amoroase”, şi i-a cerut să îl ajute să depăşească perioada dificilă prin care trecea alături de soţia lui.

După ce i-a citit în cărţi, clarvăzătoarea i-a promis bărbatului că va fi din nou fericit în căsnicie, dacă îi va plăti suma de 5.100 de dolari pentru a realiza o exorcizare, a dezvăluit reclamantul.

El ar fi fost victima unei „vrăjitoare angajate de fosta lui iubită”, potrivit dezvăluirilor făcute într-o plîngere depusă la un Tribunal din Los Angeles.

Dar în pofida achitării unui acont generos de 1.000 de dolari, acel rezident din Los Angeles nu a constatat nici o ameliorare în viaţa lui şi a decis să o acuze pe clarvăzătoare de escrocherie.

El mai spune că a suferit de insomnie, anxietate şi crize de angoasă şi a solicitat despăgubiri în valoare de 25.000 de dolari. 

SUA fac din nou publice datele despre arsenalul nuclear

Administraţia lui Joe Biden a dezvăluit că Statele Unite deţineau 3.750 de focoase nucleare la 30 Septembrie 2020, revenind asupra unei decizii a lui Donald Trump care a clasificat „secret de apărare” datele despre arsenalul nuclear american, notează AFP, potrivit agerpres. „Statele Unite publică noi informaţii declasificate despre arsenalul nuclear american, pentru a actualiza informaţiile publicate în Septembrie 2017”, a indicat Departamentul de Stat într-un comunicat. „Transparenţa legată de arsenalele statelor nucleare este importantă pentru eforturile de neproliferare şi dezarmare, în special angajamentele faţă de Tratatul de neproliferare nucleară” (TNP), a adăugat diplomaţia americană.

De la 30 Septembrie 2017, Statele Unite au continuat modernizarea arsenalul nuclear, dezmembrînd 711 focoase nucleare, însă reducînd numărul lor total cu doar 72, potrivit noilor date oficiale. Cele 3.750 de focoase nucleare americane reprezintă o reducere de 88% a arsenalului nuclear al SUA în raport cu nivelul maxim de 31.255 de focoase nucleare, atins în 1967, la apogeul Războiului Rece. Datele oficiale despre arsenalul american includ focoasele active (operaţionale şi desfăşurate sau rapid implementabile) şi inactive (neoperaţionale şi în depozit), dar nu aşa-numitele focoase „retrase”, fiind învechite. În plus, se adaugă aproximativ 2.000 de focoase nucleare care aşteaptă dezmembrarea. Aceste date intervin în timp ce Administraţia Biden a ajuns la un acord cu Rusia pentru a înfiinţa un grup de lucru privind viitoarele măsuri de control al armamentelor celor două mari puteri nucleare. Potrivit Institutului internaţional de cercetare asupra păcii din Stockholm (Sipri), ale cărui date includ aşa-numitele focoase nucleare „retrase”, Rusia dispunea de 6.255 de arme nucleare în Ianuarie 2021 împotriva a 5.550 pentru Statele Unite şi abia 350 pentru China. 

Şeful NATO critică eforturile UE de a crea o Armată europeană: „Nu numai că va slăbi NATO, ci va diviza şi Europa”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, critică ţările care doresc să consolideze apărarea europeană prin înființarea unei Forțe Armate comune, subliniind că a crea structuri „concurente” cu NATO riscă să slăbească şi să divizeze Alianţa Nord-Atlantică. În timp ce țările UE se reuneau în Slovenia, Jens Stoltenberg a fost întrebat în cursul unei conferinţe la Universitatea Georgetown din Washington cu privire la consecinţele acordului AUKUS dintre Statele Unite, Australia şi Marea Britanie asupra relaţiilor transatlantice.

„Înţeleg ca Franţa să fie dezamăgită”, după ce Canberra a rupt un uriaş contract de achiziţie a unor submarine franceze, a spus el. „În acelaşi timp, aliaţii NATO sunt de acord asupra obiectivului nostru general, care este acela că trebuie să rămînem uniţi”, a adăugat Jens Stoltenberg, potrivit AFP, preluată de Agerpres. ”Dar nu cred în eforturile de a crea ceva în afara cadrului NATO ori de a concura sau de a duplica NATO”, a adăugat secretarul general al Alianţei. Ca un mesaj adresat celor 27 de şefi de stat sau Guvern reuniţi la Castelul Brdo, în apropierea Capitalei Ljubljana, Jens Stoltenberg, care este norvegian, a subliniat că 80% din cheltuielile de apărare NATO au fost asigurate de ţări din afara UE. „Sunt, desigur, Statele Unite, dar şi alţi aliaţi”, a subliniat el. „Este, de asemenea, şi geografia”, a reamintit el. „Turcia la Sud, Norvegia şi Islanda la Nord, iar la Vest Statele Unite, Canada şi Marea Britanie. Dacă vă uitaţi pe o hartă, acestea sunt importante pentru protecţia întregii Europe”, a mai spus secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. „Orice încercare de a slăbi legătura transatlantică prin crearea de structuri alternative, spunînd că ne putem descurca singuri, nu numai că va slăbi NATO, ci va diviza şi Europa”, a avertizat Jens Stoltenberg, citat de AFP.

Nepoata lui Mussolini a cîştigat detaşat al doilea mandat de consilier local la Roma

Rachele Mussolini, nepoată a dictatorului fascist Benito Mussolini, a obţinut cel mai mare număr de voturi la alegerile pentru alegerile locale de la Roma, care au avut loc Duminică şi Luni, conform unei numărători aproape definitive de Miercuri, relatează AFP. În vîrstă de 47 de ani, Rachele Mussolini, candidată a partidului de extremă-dreapta Fratelli d’Italia (FDI), a obţinut peste 8.200 de voturi, după numărarea buletinelor în peste 97% din secţiile de votare, ceea ce reprezintă cel mai ridicat scor individual dintre toţi candidaţii în cursă. Rachele Mussolini, aflată la al doilea mandat în calitate de consilier local, a insistat totuşi asupra faptului că numele său de familie nu are nici o legătură cu popularitatea sa.

„Persoana este mai importantă decît numele de familie, oricîtă greutate ar avea acesta”, a declarat ea pentru ziarul La Repubblica, adăugînd că are mulţi prieteni de stînga.

Romano Mussolini, tatăl decedat al lui Rachele Mussolini, a fost pianist de jazz şi cumnatul actriţei Sophia Loren. El a fost al patrulea copil al lui Benito Mussolini. Şi alţi urmaşi ai dictatorului italian s-au lansat în politică, cu toţii de partea dreaptă a spectrului politic, în special sora vitregă a lui Rachele, Alessandra, fostă membră a Parlamentului European.

Partidele de dreapta au obţinut rezultate relativ slabe la alegerile locale de Duminică şi Luni din Italia, pierzînd scrutinele pentru Primărie din oraşe-cheie precum Milano, Napoli şi Bologna. La Roma, al doilea tur de scrutin este prevăzut la 17 şi 18 Octombrie între candidatul de dreapta Enrico Michetti, avocat şi prezentator radio, şi candidatul de centru-stînga Roberto Gualtieri, fost ministru de Finanţe. În primul tur, Michetti a obţinut 30% din voturi, comparativ cu 27% pentru Gualtieri, care este totuşi considerat favorit pentru al doilea tur, conform mai multor sondaje.

AstraZeneca cere aprobarea tratamentului anti-COVID-19 bazat pe anticorpi

Compania AstraZeneca a cerut Agenţiei pentru alimente şi medicamente (FDA) din Statele Unite să autorizeze tratamentul său anti-COVID-19 bazat pe anticorpi, care ar putea să devină un medicament cu acţiune îndelungată şi ar putea fi administrat în principal persoanelor cu sisteme imunitare compromise, informează DPA, potrivit agerpres. Producătorul anglo-suedez – unul dintre primii din lume care au creat un vaccin anti-COVID-19 – afirmă că tratamentul său cu anticorpi, denumit AZD7442, reprezintă o premieră pentru o terapie bazată pe protecţia oferită de anticorpii cu acţiune îndelungată.

„În primul rînd, noi vrem să protejăm acele populaţii vulnerabile care nu au fost protejate într-un mod adecvat de către vaccin”, a declarat Menelas Pangaloa, directorul departamentului de cercetare şi dezvoltare din cadrul companiei AstraZeneca. „Dar, în cele din urmă, autorităţilor din domeniul sănătăţii le revine sarcina de a decide pe cine se hotărăsc să imunizeze”, a adăugat el.

Potrivit lui Menelas Pangaloa, tratamentul cu anticorpi a fost conceput pentru a stimula imunitatea persoanelor pe o perioadă de pînă la un an. Actualele medicamente bazate pe anticorpi oferă o protecţie de doar o lună sau două. FDA a autorizat deja trei medicamente bazate pe anticorpi. Două dintre ele pot fi administrate după ce o persoană a fost expusă la COVID-19 şi contribuie la prevenirea simptomelor. În schimb, medicamentul creat de AstraZeneca va fi administrat doar ca măsură preventivă, în plus faţă de vaccin, a raportat NBC News. Referindu-se la vaccinare, FDA a anunţat deja că orice tratament bazat pe anticorpi nu reprezintă un motiv pentru a evita vaccinarea împotriva COVID-19, întrucît aceste seruri oferă cel mai bun nivel de protecţie, în special pe termen lung.

Potrivit studiilor realizate de AstraZeneca, tratamentul său cu anticorpi reduce riscul de a dezvolta simptome asociate COVID-19 cu 77%. Mai mult de trei sferturi dintre participanţii la acest studiu aveau deja imunităţi compromise.

Compania AstraZeneca intenţionează să solicite autorizarea acestui tratament şi în Europa.

Benjamin List şi David W.C. MacMillan au cîştigat premiul Nobel pentru Chimie

Cercetătorii Benjamin List şi David W.C. MacMillan au fost recompensaţi Miercuri cu Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2021, potrivit unui anunţ făcut de Goran K. Hansson, secretarul general al Academiei Regale de Ştiinţe din Suedia, relatează nobelprize.org. Laureaţii din acest an au fost premiaţi pentru „dezvoltarea organocatalizei asimetrice”, a precizat Goran K. Hansson. În 2021, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari). După atribuirea Premiului Nobel pentru Chimie, sezonul Premiilor Nobel din 2020 va continua cu decernarea Premiului pentru Literatură, pe 7 Octombrie, şi a Premiului pentru Pace, pe 8 Octombrie. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în Memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 11 Octombrie.

Certificatul verde rămîne obligatoriu în spaţiile publice din Olanda

Un Tribunal olandez a respins Miercuri o cerere de interzicere a certificatului sanitar necesar pentru accesul în restaurante, baruri, teatre, muzee şi alte spaţii publice, transmite Reuters.

Un Tribunal din Haga a stabilit că Guvernul are dreptul să solicite dovada vaccinării anti-COVID-19 sau un test negativ recent pentru a limita transmiterea coronavirusului, dat fiind că majoritatea măsurilor de distanţarea fizică au fost ridicate luna trecută. Potrivit instanţei, Guvernul a argumentat în mod clar că persoanele nevaccinate au un risc mai mare de a se infecta cu coronavirus şi de a-i infecta pe alţii. De asemenea, Tribunalul a respins acuzaţia potrivit căreia regulile îi discriminează pe cei care nu doresc sau nu pot să se vaccineze. Guvernul a introdus certificatul sanitar luna trecută, în pofida unei opoziţii puternice în Parlament, prim-ministrul Mark Rutte insistînd că măsura este necesară pentru prevenirea unui nou val de infectări. Locurile de muncă nu sunt vizate de această măsură.

Verzii din Germania vor să intre la guvernare alături de social-democraţi şi liberali

Verzii din Germania au anunţat că vor să formeze o coaliţie cu social-democraţii (SPD), care s-au plasat pe prima poziţie la alegerile legislative de la 26 Septembrie, şi cu liberalii (FDP), informează AFP, potrivit agerpres. „Am ajuns la concluzia că este logic să continuăm să discutăm cu SPD şi FDP, printr-o căutare mai aprofundată a unui teren comun”, a explicat într-o conferinţă de presă Annalena Baerbock, co-preşedintă a ecologiştilor. Ecologiştii, plasaţi pe poziţia a treia la acest scrutin care încheie epoca Angela Merkel în Germania, exclud astfel o eventuală coaliţie cu creştin-democraţii (CDU-CSU), situaţi pe locul al doilea la alegeri.

„Ţara nu îşi poate permite un blocaj lung în aşteptarea formării unei coaliţii”, a explicat şefa ecologistă, făcînd referire la lunile de negocieri care au paralizat Germania şi Uniunea Europeană după precedentul scrutin, din 2017. „Le propunem acum celor de la FDP să continue să discute cu SPD şi cu Verzii” pentru a forma o aşa-numită ‘coaliţie semafor’, a spus Annalena Baerbock, adăugînd că „interesul nostru este de a face ca lucrurile sa avanseze rapid”. „Discuţiile din ultimele săptămîni au arătat că cele mai mari intersectări în privinţa conţinutului sunt posibile în această schemă (cu SPD şi FDP – n.r.), în special în domeniul politicii sociale”, a explicat, la rîndul său, celălalt co-preşedinte al Verzilor, Robert Habeck. El a atras totuşi atenţia că mai sunt lucruri de făcut pînă la finalizarea unui acord.

O coaliţie de trei partide ar fi o premieră în Germania după 1950. Conservatorii (CDU-CSU), conduşi de nepopularul Armin Laschet, nu au renunţat însă la încercarea de a forma o aşa-numită ”coaliţie jamaicană” cu ecologiştii şi liberalii.

UE trebuie să transmită un mesaj clar de speranță Balcanilor de Vest

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat Miercuri că liderii Uniunii Europene ar trebui să transmită un mesaj pozitiv celor şase state din Balcanii de Vest care aspiră să adere la blocul comunitar, în pofida blocării negocierilor, informează dpa, potrivit agerpres. ”Vrem să trimitem un mesaj foarte clar, iar acest mesaj este că Balcanii de Vest aparţin Uniunii Europene”, le-a spus preşedinta Comisiei reporterilor. Ea a afirmat că ”aceste ţări au parcurs un drum lung în realizarea de reforme, chiar dacă mai sunt necesare eforturi în ce priveşte statul de drept, independenţa Justiţiei şi libertatea presei”.

Numărul contaminărilor în Polonia a crescut cu 70% în ultima săptămînă

Numărul cazurilor zilnice noi de COVID-19 a crescut în Polonia cu circa 70% în ultima săptămînă, depăşind pragul de 2.000 Miercuri, la cea mai recentă raportare, a anunţat un responsabil guvernamental, avertizînd că un al patrulea val al epidemiei se accelerează, transmite Reuters. Sistemul medical polonez a fost solicitat pînă la limită în Primăvară, în al treilea val epidemic, cînd numărul zilnic de cazuri depăşea 35.000, dar autorităţile cred că vaccinările vor ajuta la ţinerea sub control a numărului de infectări în această Toamnă.

”Cifrele de astăzi sunt un semnal de alarmă foarte evident”, a spus Waldemar Kraska, ministru adjunct al Sănătăţii, la postul public Polskie Radio 1, precizînd că Miercuri au fost raportate 2.085 de infectări depistate în precedentele 24 de ore. ”Acesta este ultimul moment în care ar trebui să ne vaccinăm, pentru că valul al patrulea se accelerează în mod cert, mai ales în acele regiuni unde numărul de persoane vaccinate este cel mai scăzut”, a subliniat el.

În Polonia ritmul campaniei de vaccinare a încetinit în ultimele luni, iar mulţi locuitori din regiunile rurale din Sud şi Est au decis să nu se vaccineze. Cu toate acestea, Waldemar Kraska a afirmat că Guvernul nu are în plan să introducă restricţii pe scară largă, aşa cum s-a întîmplat în valurile precedente ale epidemiei de COVID-19.