Putin: Prezența americană în Afganistan a fost o tragedie, în special pentru afgani

Cei 20 de ani de război şi de prezenţă americană în Afganistan au constituit o „tragedie” pentru această ţară și în special pentru locuitorii ei, a afirmat Miercuri Președintele rus Vladimir Putin, după încheierea retragerii SUA de pe teritoriul afgan. „Timp de 20 de ani soldaţii americani au fost prezenţi pe acest teritoriu, 20 de ani de încercări de a civiliza oamenii care trăiesc acolo, de a le implanta normele lor şi standardele lor de viaţă'', a comentat Putin într-o întîlnire cu tineri ruşi, retransmisă de posturile TV. „Rezultatul este o tragedie, pierderi pentru cei care au făcut acest lucru, Statele Unite, şi în special pentru oamenii care trăiesc pe teritoriul Afganistanului”, a adăugat liderul de la Kremlin, aflat într-o deplasare în Extremul Orient rus.

În privința viitorului Afganistanului după retragerea americanilor și a aliaților lor, Putin spune că este „imposibil de impus ceva ce este din afară”. Autorităţile ruse au adoptat o atitudine mai degrabă conciliantă faţă de talibani, recunoscînd victoria acestora, dar în acelaşi timp lansînd un apel la „dialog naţional” pentru formarea unui Guvern reprezentativ. Moscova îi consideră totuşi pe talibani o grupare „teroristă”, chiar dacă discută cu ei de mai mulţi ani. Rusia este îngrijorată mai ales de securitatea fostelor republici sovietice din Asia Centrală vecine cu Afganistanul şi doreşte să se evite un aflux regional de refugiaţi şi o intensificare a traficului de opiu şi heroină.

Poliţiștii americani au reuşit să identifice un ucigaş în serie abia după moartea acestuia

Poliţia americană l-a identificat pe autorul a trei crime comise în urmă cu 20 de ani în Florida, toate victimele fiind femei, după o anchetă ce a presupus şi exhumarea cadavrului acestuia. Ucigașul în serie a murit într-un accident de avion în 2005, moartea sa fiind confirmată cu ajutorul analizelor ADN. Roberto Fernandes, care a murit într-un accident de avion în 2005, "era un ucigaş în serie" şi este posibil să fi făcut şi mai multe victime, potrivit unui comunicat al şerifului din Broward. În 2000, Departamentul de Poliţie a descoperit, la cîteva săptămîni distanţă, cadavrele a două femei ucise în bătaie şi abandonate în saci pe marginea unor drumuri. Un an mai tîrziu, o a treia victimă, înjunghiată, a fost descoperită plutind în golful din Miami. Cele trei femei sufereau de probleme cu drogurile şi se prostituau.

În ultimul dosar, Poliţia l-a suspectat rapid pe Roberto Fernandes, un brazilian instalat în SUA la sfîrşitul anilor 1990, după ce a fost achitat de uciderea soţiei sale în ţara lui. Însă, atunci cînd Poliţia a vrut să-l interogheze, el plecase deja în Brazilia, ţară care nu are un acord de extrădare cu SUA, informează AFP, citată de Agerpres. În 2011, analize ADN au permis să se facă legătura între cele trei crime şi amprente digitale, întărind suspiciunile cu privire la Roberto Fernandes. Anchetatori americani s-au deplasat atunci în Brazilia pentru a-l găsi. Autorităţile braziliene i-au anunţat că acesta a murit într-un accident aviatic în urmă cu şase ani, în timp ce încerca să fugă în Paraguay după ce a fost pus sub acuzare pentru viol şi ameninţat de familia fostei sale soţii. Poliţiştii americani s-au gîndit că el şi-ar fi putut înscena propria moarte. "Trebuia să se demonstreze că el este într-adevăr mort", a explicat, în timpul unei conferinţe de presă, agentul de Poliţie Nikoli Trifonov. "Oamenii o pot face pe morţii, mai ales dacă au comis crime", a adăugat el. După ani de căutări şi discuţii bilaterale, mormîntul lui Roberto Fernandes a fost în cele din urmă găsit în Brazilia şi deschis la sfîrşitul lui 2020 şi începutul lui 2021. Analize ADN au confirmat că el era cu adevărat mort şi autorul celor trei crime.

Avertisment în contextul noului val de migranți din Afganistan

Europa trebuie să se protejeze în faţa "riscului terorist", în contextul presiunii migrației excesive accentuată de exilul afganilor care fug de regimul taliban, a avertizat directorul Frontex, Fabrice Leggeri. "S-au tras învăţăminte din criza din 2015, cînd războiul din Siria a generat un aflux de migranţi spre Europa", a declarat Fabrice Leggeri, directorul Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, la postul RTL. "Există un bun compromis între necesitatea morală şi umanitară de a proteja persoane afgane (...) şi, respectiv, necesitatea de a proteja frontierele externe ale Uniunii Europene contra sosirilor de persoane ce ar (putea) fi migranţi economici şi, de asemenea, persoane ce ar ameninţa securitatea internă a Europei şi, în special, care ar avea legături cu mişcări teroriste", a explicat el, citat de Agerpres.

Odată cu viitorul val de refugiaţi afgani, estimat la 500.000 de persoane de Naţiunile Unite, "există riscul terorist, ce va fi cu precădere important", a insistat directorul Frontex, agenţie însărcinată cu lupta împotriva imigraţiei clandestine la porţile Europei. Comparat cu afluxul masiv şi brusc de migranţi care a avut loc în 2015, se poate spune că de data aceasta se va exersa "o presiune a migraţiei progresivă", anticipează Fabrice Leggeri, care a participat la o reuniune organizată la Bruxelles, în timpul căreia europenii au încercat să găsească un consens pentru a armoniza criteriile de primire a afganilor. 

Certificatul verde devine obligatoriu în Italia și în transporturi și școli

Certificatul verde a devinit obligatoriu în Italia, începînd de Miercuri, 1 Septembrie, și în transporturi și școli. La începutul lunii August, autoritățile din Peninsulă au introdus documentul pentru accesul în restaurante și baruri, precum și la spectacole și muzee, relatează publicația La Reppublica. Pînă pe 31 Decembrie 2021, certificatul verde trebuie prezentat pe anumite mijloace de transport publice și private. În special, va fi obligatoriu pe avioanele interne, nave și feriboturi pentru transportul între regiuni. În plus, green pass-ul va fi cerut pe trenurile Intercity, Intercity Night și High Speed ​​(trenurile regionale sunt, prin urmare, excluse), precum și pe autobuzele care leagă două sau mai multe regiuni. Pe de altă parte, nu este obligatoriu pentru transportul public local, atît în ​​regiunile din zona albă, cît și în zona galbenă. Aici este prevăzută doar purtarea obligatorie a măștii de protecție.

Angajații din școli – profesori, portarii, personal tehnic și administrativ – vor fi obligați, tot din 1 Septembrie, să prezinte certificatul verde. Numai „persoanele fragile” vor avea dreptul la teste gratuite plătite de Ministerul Educației. Pentru toți ceilalți, în absența certificatului verde, după 5 zile de absență nejustificată, se va declanșa suspendarea contractului de muncă și a salariului, conform La Repubblica, citat de Mediafax. În prima fază, din 1 Septembrie pînă pe 13 Septembrie, green pass-ul va fi verificat printr-o aplicație, iar după aceea este așteptată o procedură automatizată care să accelereze verificările.

Regina Danemarcei va fi designer de platou pentru un nou film fantasy

Regina Margareta a II-a a Danemarcei va colabora cu Netflix. Suverana va fi designer de platou pentru un nou film fantasy pe care îl pregătește rețeaua. Producția va fi o afacere daneză pînă la capăt, pentru că regizorul este tot din această țară, scrie The Guardian. Cunoscută pentru abilitățile ei artistice, desenele Reginei Margareta a II-a au fost folosite în anii 1970 pentru ediția locală a trilogiei „Stăpînul Inelelor”. De asemenea, ea a creat costume pentru film și televiziune în Danemarca. Pelicula la care lucrează Regina Danemarcei se numește „Ehrengard” și va fi lansată în 2023. Este o adaptare după un roman de Karen Blixen,  o fantezie romantică a cărei acțiune se petrece în Regatul de basm Babenhausen.

„Pe mine, creatoare de imagini, poveștile lui Karen Blixen m-au fascinat întotdeauna, cu narațiunile lor estetice, cu imaginația și cu lumile lor și sunt foarte fericită să fac parte din acest proiect. Am încercat să interpretez universul fantastic al lui Blixen în crearea decorurilor și a costumelor și abia aștept să văd cum povestea lui Ehrengard prinde viață în acest film”, a declarat Regina.

Filmul va fi regizat de Bille August, veteranul danez care a realizat „Pelle Cuceritorul” (care a cîștigat atît Palme d'Or, cît și Oscarul pentru cel mai bun film într-o limbă străină în 1988) și „Cele mai bune intenții” (care i-a adus lui August un al doilea Palme d'Or). Regina Margareta a urcat pe tronul Danemarcei în 1972 și este comandant-șef al forțelor de apărare ale țării.

Austria, Cehia şi Danemarca nu vor migranți din Afganistan

Miniştrii de interne din Austria, Republica Cehă şi Danemarca cer ca afganii care fug din ţara lor după ce talibanii au preluat puterea să rămînă în ţările vecine Afganistanului, nu să vină în Europa. Reuniunea extraordinară a miniştrilor europeni de Interne se anunță tensionată, din cauza divergențelor legate de migranții afgani. Ei au cerut ca UE să sprijine respectiva regiune „mai bine ca în 2015”, cînd în blocul comunitar au sosit peste un milion de migranţi, mai ales din cauza războiului din Siria. Cei trei miniştri au apărut împreună la sosirea la reuniunea extraordinară a miniştrilor europeni de Interne, desfăşurată la Bruxelles şi dedicată implicaţiilor crizei afgane asupra problemei migraţiei.

„Oamenii n-ar trebui să vină în Europa, ci să rămînă în regiune. Sarcina noastră este să stabilizăm regiunea şi să ne asigurăm că organizaţiile internaţionale care lucrează acolo sunt corect finanţate”, a declarat ministrul de Interne danez Mattias Tesfaye, potrivit EFE, preluată de Agerpres. El a insistat „să nu fie criticate ţările care susţin frontierele europene”.

Şi omologul său ceh, Jan Hamacek, a insistat asupra sprijinirii ţărilor vecine Afganistanului şi „să nu se transmită nici un mesaj fals care ar putea crea speranţe ce nu se pot realiza”. La rîndul său, ministrul austriac Karl Nehammer a subliniat că „important este să fie transmis mesajul corect”, pe care l-a rezumat astfel: „rămîneţi acolo şi vom sprijini regiunea ca să ajute oamenii acolo!”. Conform unor surse citate de agenţia EFE, poziţiile divergente ale statelor UE referitoare la răspunsul în faţa unui posibil val de refugiaţi afgani fac ca această reuniune a miniştrilor de Interne europeni să fie tensionată, Luxemburgul, de exemplu, susţine ideea unor cote de refugiaţi pentru statele membre. Ministrul german de Interne, Horst Seehofer, s-a pronunţat împotriva indicării unui număr precis de refugiaţi care să fie preluaţi din Afganistan, de teama creării unui „factor de atracţie”.

Lavrov: Nu puteţi discuta cu Rusia de pe poziţii de ”PROFESOR”

Ţările occidentale nu au niciun drept să poarte un dialog cu Rusia de pe poziţii de „profesor”. Federaţia Rusă doreşte să construiască cu alte state doar relaţii bazate pe principii de egalitate, a declarat Miercuri şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, în faţa corpului profesoral şi studenţilor Institutului de Stat pentru Relaţii Internaţionale de la Moscova (MGIMO), informează TASS, potrivit agerpres. „Nu am dorit niciodată confruntare şi, cu atît mai mult, autoizolare. Suntem deschişi spre cooperare cu aceleaşi state occidentale, dacă ele îşi vor schimba abordarea şi vor înceta să adopte tonul de profesor, care ştie tot şi este imaculat, în timp ce Rusia este un elev care trebuie să-şi facă temele pentru acasă. Astfel nu se poate discuta cu nimeni, iar cu Rusia cu atît mai puţin”, a spus Lavrov.

Potrivit lui Lavrov, Federaţia Rusă tinde atît spre întărirea suveranităţii sale, cît şi spre construirea de bune relaţii cu toate ţările.

„Planurile noastre se bazează pe sprijinul ferm din partea populaţiei pentru cursul ţării noastre de întărire a suveranităţii Federaţiei Ruse, pentru cursul ei spre bună vecinătate cu ţările de lîngă noi şi pentru dezvoltarea de bune relaţii cu toţi cei care sunt deschişi să facă aceasta în mod deschis, pe bază de egalitate”, a subliniat Lavrov. În acelaşi context, Lavrov a declarat că Rusia salută declaraţiile Preşedinţilor american şi francez, Joe Biden şi Emmanuel Macron, privind necesitatea de a înceta să impună democraţia altor ţări. „Ei au declarat amîndoi, practic la o zi-două distanţă, că este timpul să se pună capăt amestecului în problemele interne ale altor ţări, în scopul de a le impune o democraţie de tip occidental. Salutăm astfel de declaraţii, noi am îndemnat demult să se tragă învăţăminte din acele aventuri în care colegii noştri occidentali au intrat în ultimele decenii”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse. „După tragedia din Afganistan şi după ce SUA şi toţi aliaţii lor din NATO s-au retras de acolo de urgenţă, în Europa a început să se audă un cor de voci în favoarea ideii ca de acum încolo în toate relaţiile de politică externă, mai ales cele care presupun desfăşurarea de forţe armate, să se bazeze doar pe sine, nu pe directivele pe care le emite Washingtonul şi le poate schimba în orice moment”, a mai subliniat Lavrov.

O nouă variantă a coronavirusului pune pe jar OMS-ul

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) monitorizează o nouă variantă a coronavirusului, denumită ”Mu”, care a fost identificată pentru prima dată în Columbia, în luna Ianuarie, a anunţat agenţia ONU pentru sănătate, citată de AFP, potrivit agerpres. Varianta – B.1.621, conform numele său ştiinţific – a fost clasificată pînă în prezent drept ”variantă de monitorizat”, a precizat OMS în buletinul său epidemiologic săptămînal privind evoluţia pandemiei. OMS a indicat că varianta prezintă mutaţii care ar putea prezenta un risc de ”evadare imunitară” (rezistenţă la vaccin) şi a subliniat că sunt necesare studii suplimentare pentru a înţelege mai bine caracteristicile sale. Toate virusurile, inclusiv SARS-CoV-2 responsabil pentru COVID-19, suferă mutaţii în timp. Majoritatea mutaţiilor au un efect redus sau inexistent asupra proprietăţilor virusului.

Cu toate acestea, anumite mutaţii pot afecta proprietăţile virusului şi pot influenţa, spre exemplu, uşurinţa cu care acesta se răspîndeşte, severitatea bolii pe care o cauzează sau eficacitatea vaccinurilor, a medicamentelor, a instrumentelor de diagnostic sau a altor măsuri sociale şi de sănătate publică. Apariţia, la sfîrşitul anului 2020, a variantelor care prezentau un risc crescut pentru sănătatea publică la nivel mondial a determinat OMS să claseze aceste mutaţii drept variante de monitorizat şi variante îngrijorătoare, pentru a prioritiza activităţile de supraveghere şi cercetare la nivel global. OMS a decis să denumească variantele de monitorizat sau pe cele îngrijorătoare cu ajutorul literelor din alfabetul grecesc, pentru a evita orice stigmatizare a unei anumite ţări şi pentru a facilita publicului larg pronunţarea numelor.

În prezent, OMS consideră că patru variante sunt îngrijorătoare, printre care se numără variantele Alpha, prezentă în 193 de ţări, şi Delta, prezentă în 170 de ţări, în timp ce alte cinci variante sunt monitorizate (inclusiv Mu). Varianta Mu a fost depistată pentru prima dată în Ianuarie, în Columbia. De atunci, aceasta a fost raportată şi în alte ţări din America de Sud şi în Europa. ”Deşi prevalenţa mondială a variantei Mu printre cazurile secvenţiate a scăzut şi reprezintă sub 0,1%, prevalenţa sa în Columbia (39%) şi Ecuador (13%) a crescut constant”, a explicat OMS. 

Texasul restrînge dreptul la vot al minorităţilor

Parlamentul statului american Texas, majoritar republican, a adoptat o controversată lege electorală, care ar restrînge dreptul la vot al minorităţilor, informează AFP, potrivit agerpres. Această lege, care oficial vizează să facă alegerile mai sigure, în urma acuzaţiilor nefondate privind fraude masive din timpul alegerilor prezidenţiale din 2020, interzice în mod concret votul în „drive-in” şi instaurează numeroase restricţii pentru orarele de vot şi prin corespondenţă. Potrivit detractorilor textului, aceste restricţii vizează mai ales dispoziţii ce facilitează votul minorităţilor, mai ales al afro-americanilor, în general mai favorabili democraţilor.

Guvernatorul statului Texas, Greg Abbott, a anunţat că va promulga legea. Începînd din Ianuarie, cel puţin 18 state au adoptat 30 de legi electorale restrictive şi alte zeci sunt în curs de examinare, potrivit grupului de reflecţie Brennan Center for Justice. Acest proces s-a accelerat în statele republicane, pe fondul acuzaţiilor, deocamdată nedemonstrate, de fraude electorale masive, acuzaţii lansate şi reiterate de Donald Trump după alegerile prezidenţiale din Noiembrie 2020. Circa 50 de parlamentari democraţi din Texas s-au retras din acest stat la mijlocul lui Iulie, pentru a opri Camera Reprezentanţilor să atingă numărul de aleşi minim necesar (cvorumul) pentru a supune legea la vot. Însă guvernatorul statului Texas a convocat două sesiuni speciale la rînd şi democraţii au revenit încetul cu încetul, permiţînd în final să se atingă cvorumul, pe 19 August. Astfel, legea a fost dezbătută şi adoptată Marţi.

Cluburile şi discotecile se redeschid la Berlin, însă doar pentru persoanele vaccinate şi cele vindecate de COVID-19

Cluburile şi discotecile amenajate în spaţii închise vor putea să se redeschidă începînd din weekendul viitor la Berlin, însă accesul va fi permis doar pentru persoanele vaccinate împotriva COVID-19 şi pentru cele care s-au vindecat de această boală, au anunţat reprezentanţii Primăriei locale, informează AFP, potrivit agerpres. Purtarea măştilor sanitare nu va mai fi impusă în numeroasele cluburi şi discoteci din Capitala germană, renumită în lumea întreagă pentru viaţa ei de noapte foarte intensă.

Din această Vară, unele dintre cluburile berlineze s-au redeschis, însă accesul era permis doar în spaţii în aer liber şi doar pentru persoanele vaccinate, vindecate sau care prezentau un test cu rezultat negativ. Purtarea măştii sanitare era obligatorie. Anunţul a fost făcut în urma unei decizii a Tribunalului din Berlin, care, în data de 20 August, a dat cîştig de cauză administratorului unui club de noapte care dorea ca publicul să aibă acces la toate spaţiile stabilimentului său, cel puţin pentru persoanele vaccinate împotriva COVID-19 şi pentru cele care s-au vindecat după ce au trecut prin boală.

Primăria din Berlin a autorizat de asemenea redeschiderea saunelor şi a centrelor de tip hamam, foarte apreciate în Germania, pentru persoanele vaccinate şi pentru cele vindecate. Reprezentanţii Primăriei doresc totodată să îi controleze mai eficient pe proprietarii de restaurante, pentru a îi constrînge astfel să îşi verifice mai bine clienţii, al căror acces este permis dacă prezintă un test la zi cu rezultat negativ, un certificat de convalescenţă sau o adeverinţă de vaccinare.