Moldova este acuzată că se românizează şi riscă să devină o nouă victimă a politicii occidentale

Republica Moldova a stabilit o direcţie de renunţare la suveranitatea sa şi riscă să devină o altă victimă a politicii coloniale occidentale, a avertizat, Miercuri, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev (foto), în cadrul unei întîlniri, la Moscova, cu colegii săi din Comunitatea Statelor Independente (CSI), relatează TASS.

"Conducerea Republicii Moldova, sub presiunea Occidentului şi contrar voinţei poporului său, a luat calea aderării la UE, a românizării, abandonînd suveranitatea şi identitatea naţională. De fapt, Moldova riscă să devină încă o victimă a politicii coloniale occidentale, care se desfăşoară în mod vădit, cu neruşinare şi cinism, ignorînd normele dreptului internaţional şi legile ţării, inclusiv Constituţia", a declarat apropiatul lui Vladimir Putin.

La reuniunea cu omologii săi din fostele republici sovietice, Patruşev, care a fost director al FSB, a avut un discurs dur la adresa Occidentului şi în special a Statelor Unite, pe care le acuză de tulburarea ordinii mondiale şi de creşterea riscului de folosire a armelor nucleare.

Fostul director FSB a spus că, pentru a-şi justifica propriile acţiuni, Washingtonul, Londra şi Bruxelles-ul demonstrează în mod deschis standarde duble în evaluarea evenimentelor curente şi a conformităţii anumitor acţiuni cu dreptul internaţional. "Pot fi citate multe exemple. Încurajînd crimele regimului de la Kiev, închizînd ochii la încălcările grave ale legilor şi drepturilor omului în Moldova, ei condamnă Rusia şi Belarus, cer anchete asupra evenimentelor din Kazahstan şi Uzbekistan, introduc în mod arbitrar măsuri restrictive unilaterale", a punctat Patruşev.

Fiind membră a NATO și UE, Slovacia blochează o livrare programată de armament Ucrainei

Guvernul slovac a decis să blocheze o livrare importantă de armament în Ucraina, programată de către Executivul anterior, potrivit angajamentelor pe care şi le-a asumat noul premier Robert Fico, relatează AFP.

”Guvernul nu aprobă propunerea de donare de echipament militar Ucrainei” în valoare de peste 40 de milioane de euro, anunţă pe site-ul oficial Guvernul.

Din noul Guvern de coaliţie condus de către Robert Fico face parte un partid de extremă dreapta, prorus.

Miercuri, în premieră, Israelul a permis o pauză umanitară în oraşul Gaza

Pentru prima dată, Armata israeliană a anunţat, Miercuri, o pauză umanitară de patru ore în trei mari cartiere centrale din oraşul Gaza, pentru a permite locuitorilor să se aprovizioneze cu apă şi alimente, însă oamenii de acolo se plîng de lipsa apei şi a alimentelor, relatează BBC.

Pe de altă parte, pe cele opt fronturi de luptă, confruntările au continuat într-un ritm mai lent decît Marţi, relatează corespondentul BBC. Forţele terestre israeliene au continuat să controleze drumul de coastă strategic aflat la Vest de oraşul Gaza şi au înăsprit asediul în jurul oraşului.

La primele ore ale dimineţii, loviturile aeriene s-au concentrat asupra oraşului Deir al-Balah din centrul Fîşiei Gaza şi asupra oraşelor din Nord, inclusiv în Gaza City, unde 40 de palestinieni au fost ucişi şi zeci au fost răniţi. În ceea ce priveşte numărul de lovituri aeriene, ziua de Miercuri este diferită. Este cel mai mic de cînd a început războiul în întreaga Fîşie Gaza, relatează corespondentul BBC, care se afla în Sud.

Între timp, mii de oameni strămutaţi din cauza luptelor din Nord au continuat să fugă pe jos pe autostrada Salah al-Din, la Sud de rîul Wadi Gaza. Armata israeliană a prelungit, Miercuri, cu o oră tronsonul de evacuare a civililor pe coridorul de securitate, pentru a pleca din Nordul Fîşiei Gaza spre Sud, din cauza a ceea ce a numit un "răspuns substanţial". Iniţial, ruta fusese deschisă pentru o fereastră de patru ore pentru a permite civililor să fugă spre sud.

Dar, potrivit unei postări pe X, Cogat, o unitate a Ministerului israelian al Apărării, a declarat că Armata "a extins coridorul de evacuare cu o oră în plus, pînă Miercuri la ora 15:00, permiţînd multor alţi locuitori din Gaza să se deplaseze spre Sud pentru siguranţa lor".

Nu se ştie cîte persoane au folosit traseul Miercuri. ONU a declarat că Marţi numărul total a fost de 15.000.

Armata israeliană susţine că au mai rămas circa 100.000 de oameni în partea de Nord a Fîşiei Gaza.

Ucraina aşteaptă cu nerăbdare decizia Consiliului European din Decembrie

Preşedintele Volodimir Zelenski a salutat, Miercuri, faptul că Executivul european a decis să recomande deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi i-a mulţumit personal preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Acesta este un pas puternic şi istoric care deschide calea către o UE mai puternică, cu Ucraina ca membru”, a spus Volodimir Zelenski, într-o postare pe X însoţită de o înregistrare video, în care le explică ucrainenilor că este un „pas pozitiv” şi spune că ucrainenii au fost şi rămîn în continuare parte a familiei europene.

„Astăzi, istoria Ucrainei şi a întregii Europe a făcut pasul corect. Ţara noastră trebuie să fie în Uniunea Europeană. Ucrainenii merită asta atît pentru apărarea valorilor europene, cît şi pentru faptul că, în ciuda războiului pe scară largă, ne ţinem promisiunea şi dezvoltăm instituţiile statului. Toate deciziile necesare sunt adoptate”, le spune Zelenski compatrioţilor.

„Mulţumesc UE şi personal Ursulei von der Leyen pentru că au sprijinit Ucraina pe drumul nostru spre UE”, adaugă liderul ucrainean în mesajul scris care însoţeşte postarea video.

„Ucraina continuă pe calea reformelor şi aşteaptă cu nerăbdare decizia Consiliului European din decembrie”, mai spune Zelenski.

Comisia Europeană recomandă Consiliului European să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina, avînd în vedere rezultatele obţinute de cele două ţări, după ce Chişinăul şi Kievul vor adopta unele reforme esenţiale, a anunţat Miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Decizia finală privind deschiderea negocierilor de aderare aparţine însă liderilor europeni şi va fi luată probabil în luna Decembrie de Consiliul European, din care fac parte şefii de stat şi de Guvern ai UE. 

SUA sunt acuzate de către Patruşev că alimentează riscul utilizării armelor nucleare

Secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, a declarat, Miercuri, că politicile "distructive" ale Statelor Unite şi ale aliaţilor sporesc riscul ca armele nucleare, chimice sau biologice să fie folosite, relatează TASS.

"Consecinţa naturală a politicilor distructive ale Statelor Unite este deteriorarea securităţii globale", a declarat Patruşev, un aliat apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, la o reuniune cu omologii săi din Comunitatea Statelor Independente (CSI), organizaţie ce reuneşte majoritatea ţărilor care cîndva au fost republici sovietice.

"Riscul ca armele nucleare, chimice şi biologice să fie folosite este în creştere", a mai spus Patruşev. "Regimul internaţional de control al armelor a fost subminat", a subliniat oficialul rus, fost director al FSB, serviciul de securitate rus.

"Acţiunile iresponsabile (ale Statelor Unite - n.r.) nu numai că contribuie la agravarea vechilor crize şi la apariţia altora noi, dar împiedică şi soluţionarea paşnică a conflictelor, ceea ce putem observa astăzi în Orientul Mijlociu", a acuzat oficialul rus de rang înalt.

În plus, a continuat secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Statele Unite stimulează creşterea ameninţărilor şi provocărilor comune, inclusiv terorismul, traficul de droguri, crima organizată transnaţională. Militarizarea spaţiului şi a spaţiului cibernetic se accelerează, a avertizat Patruşev.

”Războiul împotriva Hamas este războiul lumii libere”

Războiul împotriva grupării islamiste palestiniene Hamas nu este doar al Israelului, ci este, de asemenea, "războiul lumii libere", a declarat, Miercuri, ministrul de Externe israelian, Eli Cohen, în plenul Parlamentului European reunit la Bruxelles, potrivit AFP.
Israelul, a adăugat el, luptă nu doar împotriva grupării islamiste palestiniene, ci, de asemenea, împotriva altor miliţii susţinute de Iran, ţară pe care a calificat-o drept "finanţatorul nr. 1 al terorismului".

"Acesta nu este doar războiul statului Israel, acesta este războiul lumii libere", a declarat şeful diplomaţiei israeliene, adăugînd că acest conflict trebuie cîştigat pentru "a ne asigura că Occidentul nu va fi următorul pe listă".

Cohen s-a exprimat în faţa parlamentarilor europeni împreună cu rude ale unora dintre cei peste 240 de ostatici deţinuţi de Hamas din 7 Octombrie.

Represaliile Armatei israeliene, care bombardează fără încetare de o lună Fîşia Gaza, unde Hamas se află la putere, s-au soldat cu peste 10.000 de morţi, între care mii de copii, potrivit Hamas.

Cohen şi-a însoţit discursul, emotiv pe alocuri, de o înregistrare video de două minute care arată "atrocităţile" comise de "peste 3.000 de terorişti" ai Hamas, pe care i-a calificat drept "monştri".

”Negocierea păcii în conflictul ruso-ucrainean trebuie să excludă capitularea Ucrainei”

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, consideră că soluţionarea conflictului israeliano-palestinian "nu poate veni doar prin forţa militară", iar o nouă ocupaţie israeliană în Fîşia Gaza cu atît mai puţin nu trebuie să fie o opţiune pentru viitor, în timp ce conflictul ruso-ucrainean are nevoie de o soluţie care să excludă "capitularea Ucrainei".
Într-un interviu acordat, Miercuri, agenţiei EFE, la reuniunea miniştrilor de Externe din statele G7 desfăşurată la Tokyo, Borrell a apreciat că "o construcţie a unei păci stabile" în Orientul Mijlociu trece prin "soluţia a două state", Israel şi un stat palestinian, dar comunitatea internaţională "nu a făcut destul" pentru soluţionarea acestui conflict prelungit, care acum cunoaşte o nouă escaladare după atacul grupării islamiste Hamas asupra Israelului, urmat de represaliile israeliene.

Miniştrii de externe din statele G7 au adoptat, la reuniunea de la Tokyo, o declaraţie comună în care cer un armistiţiu umanitar în Fîşia Gaza, unde peste 10.000 de civili au fost ucişi în bombardamentele israeliene, şi cer Israelului să respecte dreptul internaţional, condamnînd totodată "atacurile teroriste" ale Hamas, precum şi "violenţa colonilor extremişti împotriva palestinienilor".

Fîşia Gaza "trece printr-o situaţie umanitară dramatică ce necesită o pauză în lupte, în bombardamente, şi să nu fie împiedicat accesul umanitar", a remarcat Borrell.

Israelul "are dreptul să se apere", dar cu respectarea obligaţiilor sale ce decurg din "dreptul umanitar internaţional" şi cu "reducerea la minimum a victimelor civile", a indicat Borrell.

Cît despre viitorul Palestinei după conflictul actual, el a estimat că "Autoritatea Palestiniană are un rol important de jucat aici, dar va avea nevoie de mult ajutor pentru a-şi îndeplini rolul pe care i-l conferă Acordurile de la Oslo".

Dar, deocamdată, şeful diplomaţiei UE se teme de riscul "slăbirii" poziţiei comune împotriva Rusiei, întrucît lumea occidentală nu a reacţionat în faţa situaţiei umanitare grave create de bombardamentele israeliene asupra Fîşiei Gaza la fel cum a reacţionat în faţa invaziei ruse în Ucraina, ceea ce el crede că ar putea submina frontul internaţional comun creat de SUA şi UE contra Rusiei.

"În lumea arabă, în America Latină sau Africa, există sentimentul că atunci cînd discutăm despre Ucraina o facem într-un fel, iar cînd vorbim despre Palestina o facem în alt fel", a observat Borrell. Or, "atunci cînd spunem că dreptul umanitar internaţional trebuie respectat, este un lucru valabil pentru oricine şi oriunde", a amintit el.

El a mai semnalat că UE "este oricînd dispusă să deschidă uşa negocierilor" între Kiev şi Moscova, "dar nu a capitulării Ucrainei”. "Pacea trebuie construită pe baze solide, nu dorim o pace bazată pe capitularea Ucrainei, dorim o pace justă, iar asta ucrainenii sunt cei care trebuie să decidă", a indicat şeful diplomaţiei UE. (AGERPRES)

Un oficial belgian solicită sancţiuni împotriva Israelului pentru bombardarea Gazei

Un viceprim-ministru al Belgiei a cerut, Miercuri, Guvernului belgian să adopte sancţiuni împotriva Israelului şi să investigheze bombardamentele asupra spitalelor şi taberelor de refugiaţi din Gaza, informează Reuters.

"Este timpul pentru sancţiuni împotriva Israelului. Ploaia de bombe este inumană", a declarat vicepremierul Petra De Sutter pentru ziarul Nieuwsblad. "Este clar că Israelului nu îi pasă de cererile internaţionale de încetare a focului", a mai spus ea.

Israelul loveşte Gaza ca răspuns la un raid al Hamas în Sudul Israelului, la 7 Octombrie, cînd bărbaţi înarmaţi au ucis 1.400 de persoane, majoritatea civili, şi au luat aproximativ 240 de ostatici, potrivit bilanţului israelian. Războiul s-a transformat în cel mai sîngeros episod din conflictul israeliano-palestinian care durează de generaţii.
De Sutter a spus că Uniunea Europeană ar trebui să-şi suspende imediat acordul de asociere cu Israelul, care vizează o mai bună cooperare economică şi politică.

Ea a adăugat că ar trebui implementată o interdicţie a importului de produse din teritoriile palestiniene ocupate şi interzisă intrarea în UE a coloniştilor violenţi, politicienilor şi soldaţilor responsabili de crime de război.

În acelaşi timp, a mai spus ea, Belgia ar trebui să crească finanţarea pentru Curtea Penală Internaţională de la Haga pentru a investiga bombardamentele, simultan cu stoparea fluxurilor de bani către Hamas.

"Aceasta este o organizaţie teroristă. Teroarea costă bani şi trebuie să existe sancţiuni împotriva companiilor şi persoanelor care asigură bani pentru Hamas", a declarat De Sutter. (AGERPRES)

Un expert ONU denunţă drept ''crime de război'' distrugerea locuinţelor în Gaza şi în Israel

Bombardamentele generalizate asupra locuinţelor şi infrastructurilor civile în Fîşia Gaza, precum şi tirurile nediscriminatorii de rachete lansate de gruparea islamistă Hamas constituie "crime de război", a declarat, Miercuri, un expert independent al Naţiunilor Unite, citat de France Presse.

De o lună, atacurile israeliene în Fîşia Gaza au distrus circa 45% din unităţile locative de pe teritoriul palestinian, susţine Balakrishnan Rajagopal într-un comunicat, distrugeri care, în opinia sa, duc la "un cost enorm în vieţi omeneşti".

Raportorul special al ONU pentru o locuinţă adecvată a subliniat că bombardamentele asupra imobilelor de locuit, bunurilor şi infrastructurilor civile sunt strict interzise de dreptul internaţional.

"Desfăşurarea de ostilităţi ştiind că vor distruge şi avaria în mod sistematic casele şi infrastructura civilă, făcînd un oraş întreg, cum ar fi oraşul Gaza, nelocuibil pentru civili, este o crimă de război", a spus el.

Atunci cînd astfel de acte sunt "îndreptate împotriva unei populaţii civile, ele constituie, de asemenea, crime împotriva umanităţii", a adăugat Rajagopal.

Expertul a subliniat, de asemenea, că locuinţele civile în Israel nu sunt în mod evident obiective militare, avertizînd că tirurile de rachete lansate ''în orb'' şi continuu de către Hamas şi alte grupări constituie de asemenea o "crimă de război".

Rajagopal, expert independent numit de Consiliul ONU pentru drepturile omului, dar care nu se exprimă în numele Naţiunilor Unite, a deplîns faptul că "lumea continuă să privească, neputincioasă, în timp ce normele fundamentale ale dreptului internaţional al omului şi umanitar sunt călcate în mod deschis" în Gaza.

Aproximativ 1,5 milioane de persoane au fost strămutate în Fîşia Gaza din cauza distrugerilor şi a apelurilor israeliene de evacuare a populaţiei din Nordul teritoriului în Sud, potrivit cifrelor ONU.

Rajagopal consideră că ordinul de evacuare israelian, emis în pofida lipsei de adăposturi adecvate şi ajutor pentru cei care fug, în condiţiile unui asediu complet, cînd a fost întreruptă alimentarea cu apă, hrană, carburant şi medicamente, iar căile de evacuare spre "zone sigure" au fost atacate în mod repetat, constituie o "încălcare crudă şi flagrantă a dreptului internaţional umanitar".

"Imobilele de locuinţe nu sunt obiective militare", a reiterat expertul citat. Spitalele, ambulanţele, taberele de refugiaţi, şcolile, bisericile şi moscheile, infrastructura de apă şi electricitate pentru civili "nu sunt obiective militare", a insistat raportorul special al ONU. (AGERPRES)

Putin afirmă că asocierea militară dintre Moscova şi Beijing este din ce în ce mai importantă

Cooperarea militară dintre Rusia şi China este "din ce în ce mai importantă", a declarat Miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, dînd asigurări, în acelaşi timp, că cele două ţări nu încearcă să creeze o alianţă similară cu cele din perioada Războiului Rece, potrivit AFP.

"Contactele noastre în domeniul militar şi tehnico-militar devin din ce în ce mai importante", a spus Putin, în timp ce îl primea la Moscova pe generalul chinez Zhang Youxia, vicepreşedinte al Comisiei Militare Centrale.

"Rusia şi China nu construiesc o alianţă militară în stilul Războiului Rece", a adăugat el, ca răspuns direct la temerile occidentale.

Cooperarea promovată de Vladimir Putin este văzută ca un semnal de avertizare de către ţările occidentale, care doresc să împiedice China să ofere sprijin major Rusiei în ofensiva sa din Ucraina.

Preşedintele rus a declarat că NATO încearcă "să-şi depăşească cadrul geografic" şi că Washingtonul caută să "creeze noi alianţe" în Asia. "Vedem toate acestea şi, împreună cu prietenii noştri, răspundem calm, într-un mod echilibrat, consolidînd capacităţile noastre de apărare", a spus el. Moscova şi Beijingul menţin legături puternice, care au fost consolidate şi mai mult de la începutul ofensivei ruse în Februarie 2022, pe care Beijingul refuză să o condamne.